Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1042/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.1042/R-COM
Ședința publică din 27 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Andreea Tabacu JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
- - - JUDECĂTOR 3: Gina Achim
- - - judecător
- -- - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B cu sediul în B, sector 1,--11 și de lichidatorul cu sediul în Rm.V, str.G-ral, -.G,.2, județul V, împotriva sentinței nr.653 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, Secția comercială și contencios administrativ, în dosarul nr-, intimați fiind creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V cu sediul în Rm.V, str.G-ral nr.17, județul V și debitoarea SC SRL cu sediul în Rm.V,-, -.B,.44, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 21 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin Sentința nr.653/11.05.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, prin judecătorul-sindic au fost respinse obiecțiunile formulate de, a fost admisă cererea formulată de lichidatorul judiciar " " Rm. V și s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei SC "" Rm.V, precum și radierea acesteia din Registrul Comerțului.
În temeiul art.136 din Legea privind procedura insolvenței, lichidatorul judiciar, a fost descărcat de orice îndatoriri și responsabilități, fiindu-i stabilit un onorariu în sumă de 800 lei, ce va fi achitat din fondul de lichidare.
S-a mai dispus, de asemenea, ca sentința să fie notificată debitorului, creditorului, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, de pe lângă Tribunalul Vâlcea, pentru efectuarea mențiunilor procedurii de închidere și radiere, precum și pentru publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a hotărî în această modalitate, în considerente a reținut următoarele:
Prin Sentința nr.789 din 8 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Vâlceaa dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC SRL Râmnicu
În cauză, până la termenul limită fixat prin sentință, pentru înregistrarea creanțelor s-au înregistrat creanțele creditorilor Direcția Generală a Finanțelor Publice V, cu suma de 5.102 lei, Primăria Municipiului Râmnicu V, cu suma de 172 lei și Autoritatea Pentru Valorificarea Activelor Statului B, cu suma de 854,34 lei.
În patrimoniul debitoarei, nu s-au descoperit bunuri urmăribile, astfel încât, la data de 11 febr. 2008, lichidatorul a depus la dosar raportul final, propunând închiderea procedurii.
Creditorii Direcția Generală a Finanțelor Publice V și AVAS B au formulat obiecțiuni împotriva raportului final.
Obiecțiunile formulate de Direcția Generală a Finanțelor Publice V au fost respinse prin Sentința nr. 392/10 martie 2008, iar recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice V, a fost respins prin Decizia nr. 669/R/C din 27 iunie 2008.
Prin Sentința nr. 247 din 16 februarie 2009, pronunțată în dosarul de faliment a fost admisă cererea în răspundere formulată de Direcția Generală a Finanțelor Publice V, în numele comitetului creditorilor împotriva pârâtei, aceasta fiind obligată la plata sumei de 6.128 lei către societatea debitoare, cu titlu cotă parte din pasivul social.
În obiecțiunile formulate de AVAS, s-a susținut că, nu s-a întocmit bilanțul general și că, nu s-au analizat condițiile răspunderii prevăzute de art. 138 din legea nr. 85/2006.
Tribunalul a constatat că obiecțiunile sunt nefondate. În lipsa bunurilor urmăribile, procedura urmează a fi închisă potrivit art. 131 din legea nr. 85/2006, în orice stadiu, fără parcurgerea tuturor etapelor procedurale; de altfel, în lipsa evidenței contabile, lichidatorul, nici nu putea să întocmească situațiile financiare finale.
În ce privește răspunderea instituită de art. 131 din Legea nr. 85/2006, administratorul debitoarei, a fost obligat la plata întregului pasiv, astfel încât sub acest aspect, susținerile creditoarei, sunt lipsite de obiect.
Tribunalul a constatat că propunerea lichidatorului este întemeiată, deoarece fondul de lichidare, este tot un fond bugetar și nu se justifică cheltuirea de la buget a unor sume mai mari, decât creanțele înscrise la masa credală.
Cheltuielile de lichidare, reprezentând publicarea notificării și onorariul lichidatorului, se ridică în acest moment la suma de 800,00 lei și inevitabil vor crește pe parcursul derulării procedurii, în condițiile în care lichidatorul, nu a identificat bunuri urmăribile în patrimoniul debitoarei.
Având în vedere lipsa bunurilor urmăribile în patrimoniul debitoarei a reținut că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006 și întrucât creditorii, nu și-au manifestat disponibilitatea de a achita cheltuielile de lichidare efectuate până în prezent, a dispus închiderea procedurii.
S-a descărcat lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități, conform art.136 din Legea privind procedura insolvenței și a dispus ca onorariul, în sumă de 800 lei, să fie achitat din fondul de lichidare.
Împotriva acestei soluții, au fost formulate recursuri în termen legal de către lichidator și de creditoarea.
În recursul lichidatorului, critica se referă, la micșorarea onorariului solicitat, fără a se motiva. A mai susținut, că instanța de fond, a reținut în mod greșit, că fondul de lichidare este fond bugetar, în condițiile în care, fondul este administrat de UNPIR G - V; chiar și în situația în care ar fi un fond bugetar, nu se poate crea o echivalență între cuantumul creanței bugetare și onorariul ce i se cuvine.
Cu privire la cuantumul onorariului, a precizat că suma de 1.250 lei, este aferentă întregii proceduri, care s-a desfășurat pe o perioadă de un an și opt luni, revenindu-i un onorariu lunar de 62 de lei.
A concis cu precizarea, că judecătorul-sindic, nu putea stabili în mod unilateral, micșorarea onorariului la suma de 800 lei, motivând că va crește pe parcursul derulării procedurii, în condițiile în care, procedura a fost închisă.
În recursul formulat de creditoarea au fost invocate critici de nelegalitate, încadrabile în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, sub următoarele aspecte:
- judecătorul-sindic, a dispus închiderea procedurii, fără a pune în executare Sentința nr.247/16.02.2009, prin care s-a dispus antrenarea răspunderii administratorului falitei pentru pasivul societății.
Apreciază că închiderea procedurii, înainte de a fi desemnat un executor judecătoresc, care să execute silit patrimoniul persoanelor culpabile de ajungerea în insolvență, face imposibilă valorificarea drepturilor.
- judecătorul - sindic are obligația de a pune în vedere lichidatorului judiciar, să execute titlurile de creanță.
Executarea silită, trebuie efectuată de creditori, după închiderea procedurii, prin intermediul executorului judecătoresc și prin distribuirea sumelor obținute, conform tabelului definitiv consolidat și dispozițiilor Legii nr.85/2006. În această situație, se transformă executorul judecătoresc în lichidator judiciar, stabilindu-i competențe, pe care nu le avea.
- prin închiderea procedurii, creditorii se află în imposibilitatea de a-și îndestula creanțele.
Din analiza acestor critici, prin raportare la probatoriul administrat și la dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, instanța apreciază ca fiind fondat recursul lichidatorului și ca nefondat pe cel formulat de S, după cum se va detalia în considerentele ce vor urma.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art.4 alin.(1), (4) și (5) din Legea nr.85/2006, "Toate cheltuielile aferente procedurii instituite din prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea și comunicarea actelor de procedură, efectuate de administratorul judiciar și/sau de lichidator, vor fi suportate din averea debitorului, iar în lipsa disponibilităților din contul acestuia, se va utiliza fondul de lichidare".
Prin art.11 litera c din aceeași lege, se regăsește atribuția judecătorului - sindic de a desemna lichidatorul judiciar și de a-i stabili remunerația în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolvență.
Judecătorul-sindic, a micșorat în mod nejustificat onorariul lichidatorului. Nu a motivat, dacă acesta a omis să-și îndeplinească anumite atribuții sau că nu le-a îndeplinit în mod corespunzător. În raport de intervalul, în care s-a desfășurat procedura judiciară, suma nu apare ca fiind nejustificat de mare.
De aceea, nu se justifică acordarea parțială a onorariului solicitat și, prin urmare, se impune ca recursul formulat de lichidator, să fie admis.
În ceea ce o privește pe creditoarea, se constată că aceasta impune atribuții în sarcina lichidatorului judiciar, pe care legea nu le prevede.
Lichidatorul judiciar, nu poate pune în executare silită sentința privind antrenarea răspunderii personale a persoanelor care se fac vinovate de ajungerea în insolvență a societății debitoare, ci executorul judecătoresc, în conformitate cu dispozițiile art.42 alin.1 din Legea nr.85/2006. Lichidatorul judiciar, are doar obligația de a pune la dispoziția executorului-judecătoresc tabelul definitiv consolidat, iar recurenta, nu a probat că acesta, nu și-a îndeplinit această obligație legală.
De altfel recurenta, nu probează nici vătămarea creată prin pronunțarea acestei soluții și nici interesul.
Judecătorul-sindic, nu poate să stabilească alte atribuții pentru lichidatorul judiciar, în afara celor stabilite de legiuitor.
Dacă în averea debitorului, nu mai există bunuri, care prin valorificare să aducă sume de bani la masa credală și nu se avansează sume de către creditori pentru continuarea procedurii, nu se justifică menținerea procedurii, întrucât se încalcă dispozițiile art.131 din lege, iar pe de altă parte, s-ar face cheltuieli inutile și fără nici un avantaj pentru creditori.
De aceea, în mod corect, instanța de fond a dispus închiderea procedurii și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
Față de cele menționate, în temeiul art.312 alin.1 și 2 Cod procedură civilă, se va admite recursul formulat de lichidator, se va modifica sentința de fond, în sensul stabilirii onorariului integral, în sumă de 1.250 lei, în loc de 800 lei; se va respinge ca nefondat, recursul formulat de
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELEL LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de lichidatorul cu sediul în Rm.V, str.G-ral, -.G,.2, județul V, împotriva Sentinței nr.653 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, Secția comercială și contencios administrativ, în dosarul nr-, intimați fiind creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V cu sediul în Rm.V, str. G-ral nr.17, județul V și debitoarea SC SRL cu sediul în Rm.V,-, -.B,.44, județul
Modifică sentința de mai sus în sensul că stabilește onorariul în sumă de 1.250 lei, în loc de 800 lei.
Respinge recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
/ 27 oct. 2009
Red.
/8 ex/10.11.2009
Jud.sindic
Președinte:Andreea TabacuJudecători:Andreea Tabacu, Constantina Duțescu, Gina Achim
