Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1311/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1235/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 1311
Ședința publică de la 21 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Trestianu
JUDECĂTOR 2: Diana Manole
JUDECĂTOR 3: Roxana Popa
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr. 1850 din data de 30.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL și - GENERAL SRL - administrator judiciar al - SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Apărătorul recurentei depune la dosar dovada calității de reprezentant și arată că nu are cereri prealabile de formulat sau probe noi de administrat în afara celor din dosar.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă recurentei cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta prin consilier juridic, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, în sensul admiterii contestației la tabelul definitiv și refacerea acestuia prin înscrierea în tabel și a creditoarei ADS.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
La data de 05.09.2006, creditoarea Agenția Domeniilor Statului a formulat cerere pentru înregistrarea creanței în tabelul de creanțe pentru suma totală de 63.855,87 lei în dosarul de faliment nr- aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială, debitoare fiind - SRL.
Verificând declarația de creanță, administratorul judiciar a constatat prin raportul de activitate nr.18/2006 că cererea pentru înregistrarea creanței înaintată de Agenția Domeniilor Statului la data de 05.09.2006 este depusă tardiv având în vedere că instituția sus-amintită a fost notificată încă de la începutul procedurii, respectiv în luna mai 2004.
La data de 22.01.2007 creditoarea Agenția Domeniilor Statului a formulat contestație la tabelul definitiv al creanțelor, contestație respinsă de instanță prin sentința comercială nr.1850/30.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială.
În motivarea sentinței instanța a reținut în esență că Agenția Domeniilor Statului a formulat declarație de creanță la data de 05.09.2006, creanța sa nu a fost înregistrată în tabelul de creanțe, context în care în raport de dispozițiile art.73 din Legea nr.85/2006 nu poate formula contestație la tabelul obligațiilor. Creditoarea avea posibilitatea să formuleze contestație în raport de dispozițiile art.21 din Legea nr.85/2006 în termen de 5 zile de la data la care a fost notificată despre respingerea cererii de înscriere în tabelul obligațiilor.
Împotriva sentinței comerciale nr.1850/2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială a formulat recurs creditoarea Agenția Domeniilor Statului, recurs ce a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială sub număr unic - din 26.05.2009.
În motivarea recursului, recurenta arată că în mod greșit administratorul judiciar a respins cererea de înscriere a creanței pe motiv de tardivitate întrucât notificarea de respingere a cererii de înregistrare a creanței nu a fost comunicată în raport de dispozițiile art.84-89 Cod procedură civilă.
De asemenea, temeiul de drept invocat de judecătorul sindic pentru respingerea contestației la tabelul creanțelor este greșit iar raportul lunar sau trimestrial pe care administratorul judiciar îl depune la dosar nu poate fi considerat ca notificare transmisă.
În mod greșit instanța de fond a respins contestația la tabelul definitiv de creanțe întrucât orice persoană interesată poate formula o astfel de contestație.
În susținerea recursului nu au fost administrate alte probe.
Analizând sentința recurată în raport de motivele de recurs formulate și probatoriul administrat la instanța de fond, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin sentința comercială nr.1678/28.10.2003, s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență pentru debitoarea - SRL. Termenul limită pentru depunerea declarațiilor de creanță a fost stabilit la data de 23.12.2003, iar notificarea deschiderii procedurii s-a efectuat, conform art.581alin.3 din Legea nr.64/1995 prin ziarul "România Liberă" (fila 54 dosar fond).
Administratorul judiciar a notificat conform art.581alin.1 din Legea nr.64/1995 (în vigoare la data desfășurării procedurii) creditoarea Agenția Domeniilor Statului, notificare ce se află la fila 140 dosar fond.
Deși Agenția Domeniilor Statului a fost notificată în luna mai 2004, declarația de creanță a fost formulată la 05.09.2006 iar prin raportul de activitate întocmit de administratorul judiciar la data de 27.11.2006 se arată că declarația formulată de această creditoare este tardivă, având în vedere că notificarea deschiderii procedurii s-a efectuat din anul 2003, ultima notificare fiind făcută la data de 25.05.2005, sens în care au fost depuse la dosar acte (filele 175-177).
Având în vedere actele depuse la dosar, respectiv notificări, adrese, Curtea constată că susținerea recurentei în sensul că nu a fost notificată conform Codului d e procedură civilă este neîntemeiată. De altfel, acest motiv de recurs putea fi valorificat în contestația la raportul întocmit de administratorul judiciar prin care s-a respins ca tardivă declarația de creanță și nu în contestația la tabelul definitiv al creanțelor.
Motivul doi de apel vizează aplicarea greșită a dispozițiilor art.21 din Legea nr.85/2006, motiv neîntemeiat având în vedere că norma legală cuprinsă în alin.1 obligă administratorul judiciar să întocmească un raport care să cuprindă detalii privind modul în care și-a îndeplinit atribuțiile.
Părțile din proces pot formula contestații împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar în raport de dispozițiile art.21 (2) din Legea nr.85/2006.
Termenul de înregistrare a contestației este de 5 zile de la depunerea raportului.
În speța de față prin raportul de activitate înregistrat la data de 27.11.2006 s-a concluzionat că Agenția Domeniilor Statului a depus tardiv declarația de creanță.
Recurenta creditoare nu a formulat contestație împotriva raportului întocmit de administratorul judiciar în termenul de 5 zile prevăzut de art.21 (2) din Legea nr.85/2006, aspect reținut de instanța de fond.
Recurenta creditoare a fost notificată atât cu privire la deschiderea procedurii cât și cu privire la respingerea declarației de creanță, aspect precizat de recurentă prin contestația aflată la fila 192 dosar fond.
Creditoarea recurentă avea posibilitatea legală de a formula contestație împotriva raportului întocmit de administratorul judiciar, contestație în care putea invoca motivele precizate în contestația la tabelul definitiv de creanțe.
Recurenta avea posibilitatea de a formula contestație la tabelul preliminar (art.73 din Legea nr.85/2006). Obiectul acestei contestații îl poate forma atât modul de înscriere al creanțelor cât și ordinea drepturilor de preferință.
După ce toate contestațiile împotriva creanțelor înscrise în tabelul definitiv au fost soluționate, administratorul judiciar va întocmi tabelul definitiv.
Creanțele înregistrate în tabelul definitiv pot fi și ele contestate, dar numai pentru cauza de eroare esențială, dol, fals sau în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare, care nu erau cunoscute.
Având în vedere dispozițiile art.75 din Legea nr.85/2006, Curtea constată cănu va putea fio admisă o contestație în care se invocă alte motive decât cele consacrate de lege.
Recurenta creditoare a formulat contestație la tabelul definitiv de creanțe, contestație ce se judecă în raport de dispozițiile art.75 din Legea nr.85/2006 și pentru motivele arătate mai sus, iar invocarea dispozițiilor art.73 din Legea nr.85/2006 de către recurentă este greșită întrucât vizează contestația la tabelul preliminar, contestație ce nu a fost formulată de recurenta creditoare.
Pentru considerentele expuse Curtea în temeiul art.312 Cod procedură civilă va respinge recursul formulat de recurenta creditoare Agenția Domeniilor Statului împotriva sentinței nr.1850/30.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta Agenția Domeniilor Statului, împotriva sentinței comerciale nr.1850 din 30.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială, în contradictoriu cu intimații - SRL și - GENERAL SRL - administrator judiciar al - SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.Jud. - 27.10.2009
Tehnored. - 28.10.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Viorica TrestianuJudecători:Viorica Trestianu, Diana Manole, Roxana Popa
