Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1460/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.1460R
Ședința publică din data de 18 decembrie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE I -
JUDECĂTOR 1: Iulia Prelipcean
JUDECĂTOR 2: Aurică Avram
GREFIER - -
.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de recurentele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B și - VIENNA INSURANCE SA, împotriva sentinței comerciale nr.3669 /16.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ, - - SRL - prin lichidator judiciar,,, .
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B, reprezentată de consilier juridic, cu delegație la dosar și recurenta - VIENNA INSURANCE SA, reprezentată de consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a înaintat la dosar motivele de recurs formulate de recurenta - VIENNA INSURANCE SA în două exemplare, intimatul a depus la dosar, prin Serviciul Registratură o cerere de amânare pentru lipsă de apărare și lipsă de procedură cu intimata, pe citație fiind făcută mențiunea "destinatar mutat".
Față de mențiunea de pe citație, "destinatar mutat", Curtea face aplicarea art.98 pr.civ. constatând procedura legal îndeplinită.
Curtea acordă cuvântul părților pe cererea de amânare pentru lipsă de apărare formulată de intimatul.
Reprezentantul recurentei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B solicită respingerea cererii arătând că intimatul a fost citat din data de 11.11.2008 având timp suficient pentru angajarea unui apărător.
Reprezentantul recurentei - VIENNA INSURANCE SA pune aceleași concluzii.
Curtea, deliberând, constată cererea de amânare pentru lipsă de apărare formulată de intimatul, ca neîntemeiată, acesta având timp suficient pentru angajarea unui apărător.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale active a recurentei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B și acordă cuvântul părților pe această excepție și pe cererile de recurs.
Reprezentantul recurentei solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active, arătând că la fond a avut calitatea de creditor. Pe fond solicită admiterea recursului propriu astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii cererii de atragere a răspunderii administratorilor societății.
Reprezentantul recurentei - VIENNA INSURANCE SA solicită admiterea recursului propriu așa cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond. Susține că lichidatorul judiciar a omis să indice în raportul său cauzele insolvenței și toate persoanele culpabile de starea de insolvență a debitoarei.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 3669/16.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosar nr-, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a creditoarei Românească Vienna Insurance în formularea cererii de angajare a răspunderii patrimoniale a pârâților, și a respins în consecință această acțiune pentru lipsa calității procesuale a reclamantei, a soluționat acțiunea formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei As, acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 împotriva pârâtului, ca nefondată, iar în temeiul art. 131 din Legea nr.85/2006 a luat măsura închiderii procedurii insolvenței debitoarei As și toate celelalte măsuri subsecvente acesteia.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a arătat că după trecerea la faliment lichidatorul judiciar a formulat cerere de angajare a răspunderii personale a pârâtului, fost angajat al societății As, cu întemeierea acțiunii pe dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006.
Având în vedere rapoartele de activitate din care rezultă că raportările contabile periodice nu au fost realizate, că au fost încălcate dispozițiile art.5 din Legea nr. 82/1991 și cele are art. 73 din Legea nr. 31/1990, prima instanță a apreciat totuși că fapta pretins ilicită nu a fost dublată sub aspect probatoriu de proba legăturii cauzale între aceasta și starea de insolvență, dar nici nu s-a dovedit că toate aceste omisiuni erau imputabile pârâtului, care a fost angajat al societății pe o perioadă de 5 luni în cursul anului 2004.
Cât privește modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității procesuale a Românească Vienna Insurance, judecătorul sindic a arătat că, de vreme ce a fost constituit în cauză Comitetul creditorilor, între care se număra și această creditoare, calitatea de a acționa într-o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 aparține comitetului, legea nerecunoscând un drept individual la acțiune al creditorilor în aceste condiții.
În considerarea ultimelor rapoarte ale lichidatorului și a înscrisurilor din dosar, s-a reținut că nu există bunuri mobile și imobile urmăribile de natură a se acoperi creanțele înscrise în tabelul datoriilor debitoarei - As SRL și astfle, potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006, a luat măsura închiderii procedurii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât creditoarea Administrația Finanțelor Publice Sector 1, cât și creditoarea - Românească Vienna Insurance SA.
Astfel, în recursul său Administrația Finanțelor Publice Sector 1 arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, astfel că se impune modificarea sa în tot și, prin rejudecare, admiterea acțiunii împotriva pârâtului.
S-a arătat în detalierea motivelor că funcționarea unei societăți se bazează în primul rând pe menținerea unei contabilități reale, unde să fie înregistrate toate operațiunile societății, ca o reprezentare fidelă a poziției financiare a acesteia.
În măsura în care s-a putut constata că evidențele contabile nu au fost ținute, nu se poate considera lipsa culpei pârâtului în această inacțiune, dată fiind natura obligațiilor sale și dispozițiile din legea contabilității.
Se arată că în mod cert s-a produs un prejudiciu creditorilor constând în imposibilitatea ca aceștia să-și vadă recuperate creanțele, dar și că există o legătură cauzală între faptele pârâtului și starea de insolvență a societății.
Cât privește recursul Românească Vienna Insurance, se arată că în mod eronat instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a acestei reclamante în acțiunea formulată pe art. 138 din lege, arătând că lichidatorul judiciar a formulat o cerere pur formală și nu a solicitat nici o probă în dovedirea acțiunii sale.
S-a arătat că prin încheierea de ședință din 20.05.2008 instanța a luat act de desemnarea comitetului creditorilor și a acordat acestora termen pentru a da posibilitatea formulării unei cereri întemeiate pe dispozițiile art.138.
Se arată că în acest context solicitarea realiză de către această creditoare în fața instanței de fond pentru formularea unei cereri întemeiată pe dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006 apare deplin justificată și trebuia admisă.
Subliniază recurenta că prin rejudecare instanța de recurs urmează să rețină că atât cât și celelalte persoane chemate în judecată se fac vinovate de folosirea bunurilor și creditelor acordate As în interes propriu, de continuarea activității societății în interes personal, deși instalarea insolvenței era previzibilă, dar și de neținerea contabilității în conformitate cu legea.
Subliniază recurenta că nu se poate ignora legătura cauzală între aceste acțiuni și provocarea stării de insolvență, astfel încât se impune admiterea recursului și rejudecarea cauzei pe fond.
În fața instanței de recurs nu s-au administrat probe noi, iar intimații nu au formulat întâmpinare.
La termenul de judecata din 18.12.2008 Curtea a pus in dezbatere excepia lipsei calitatii procesuale active a recurentei Administrația Finanțelor Publice Sector 1.
In solutionarea excepției lipsei calității procesuale active a recurentei Administrația Finanțelor Publice Sector 1, analizata în temeiul art. 137 alin. 1, raportat la art. 298, cu aplicarea art. 316.proc.civ. Curtea reține următoarele:
Subiectele recursului, identificate ca titulare ale dreptului cu conținut procesual pentru declararea acestei căi de atac, sunt părțile litigante in fata instanței a cărei hotărâre este astfel atacată.
Potrivit art. 294.proc.civ. inclus in materia "judecata apelului", la care art. 316 face trimitere, în calea de atac nu se poate schimba calitatea părților, cauza cererii primordiale și nu se pot face cereri noi.
Prin urmare, calea de atac nu poate fi promovată de o persoană care nu a avut calitatea de parte în litigiul originar.
Pe de altă parte, având în vedere regula disponibilității procesului civil, reglementată de art. 129 alin. 6.proc.civ. precum și dispozițiile înscrise în art. 295.proc.civ. la care art. 316.proc.civ. face trimitere, potrivit cărora recursul se judecă în limitele conferite de cererea de recurs - cerere care, în cauză, vizează doar aspecte legate de modalitatea în care instanța a dispus asupra acțiunii întemeiate pe dispozițiile art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 - Curtea constată că, potrivit raționamentului anterior enunțat, calitatea de părți litigante în aceasta acțiune au avut-o exclusiv lichidatorul judiciar, și paratul.
În consecință, calitatea de parte în recurs se regăsește, potrivit principiului arătat, exclusiv în persoana acestor subiecte procesuale.
Or, în cauză, această identitate procesuală a părților în recurs nu se suprapune cadrului procesual în limita căruia instanța de fond a soluționat cererea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, în fond, cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a fost formulată de către lichidatorul judiciar, iar simetria cadrului procesual în recurs presupune calitatea de recurent a aceluiasi subiect de drept.
Examenul de formă și conținut al cererii de recurs arată, însă, că cererea de recurs este formulata de către Administrația Finanțelor Publice Sector 1, în calitate de creditor al As, aceasta acționând independent, fără ca legea să-i recunoască dreptul la recurs individual.
Este adevărat că procedura insolvenței prezintă un pregnant caracter concursual, al cărei scop este acela de a asigura acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, calitatea de creditor al recurentei prezumând interesul acesteia de a obține un rezultat favorabil în cererea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, contrar celui dat de prima instanță, în scopul final al încasării creanței sale.
Însă, dincolo de aceste observații, dreptul la recurs, recunoscut în condițiile art. 8 din Legea nr. 85/2006,prezintă o exclusivă componentă procesualăși este distinct de dreptul subiectiv material a cărui protecție o urmărește.
Nici o dispoziție a legii nu instituie excepții procesuale prin care să titularizeze dreptul la recurs, ca drept procesual, oricărei persoane ale cărei interese se leagă de lichiditățile patrimoniului debitorului aflat in insolvență.
În consecință, cadrul procesual subiectiv în judecată a fost stabilit în fața instanței de fond în persoana participanților la această procedură și, cum Administrația Finanțelor Publice Sector 1 nu a avut în fața primei instanțe calitate procesuală în cererea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, a cărei soluție este singura criticată în recurs, ci doar lichidatorul judiciar, Curtea constată că, în mod simetric, dreptul la recurs aparține litiganților inițiali, în raport de care recurenta este terț.
Așa fiind, neavând calitatea de parte în litigiul derulat în fața instanței de fond și, cum prin recurs se critică exclusiv soluția dată cererii întemeiate pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, Administrația Finanțelor Publice Sector 1 nu poate avea calitatea de recurentă.
În consecință, Curtea urmează să admită excepția lipsei calității procesuale active și, pe cale de consecință, să respingă recursul Administrației Finanțelor Publice Sector 1, ca fiind promovat de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Cat priveste recursul prmovat de catre Românească Vienna Insurance, C il considera, de asemenea, nefondat.
Potrivit art. 138 alin. 1 si alin. 4 din Legea nr. 85/2006, legitimarea procesuală activă ordinară aparține administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului și, încondiții excepționale, comitetului creditorilor.
Legea recunoaște comitetului creditorului, dreptul de a acționa împotriva persoanelor responsabile de instalarea insolvenței,condiționat deautorizarea prealabilă a judecătorului-sindic. Această autorizare este justificatănumai dacaadministratorului judiciar sau a lichidatorului ramane pasiv, fie în a insera în primele sale raportari care au fost cauzele care au determinat insolvența și care sunt persoanele considerate responsabile, fie dacă subiectul activ ordinar nu a introdus acțiunea, iar aceasta amenință să se prescrie.
Dincolo de imprejurarea ca aceste conditii nu sunt indeplinite in mod cumulativ, pentru a activa recunoasterea legitimarii procesuale a comitetului creditorilor in conditiile art. 138 alin. 1 si 4 din Legea nr.85/2006, Curtea subliniaza ca, in procedura desfasurata impotriva debitoarei As, creditoarea Românească Vienna Insurance nu avea un drept individual la formularea acestei actiuni.
Astfel, in masura in care, in sedinta adunarii creditorilor din 16.06.2008 (asa cum rezulta din raportul nr. 1 efectuat de catre lichidatorul judiciar ) a fost desemnat un comitet al creditorilor debitorului intrat in faliment, calitatea procesuala in formularea actiunii in raspundere apartine anestei entitati, iar nu si oricarui creditor inscris in tabel cum a fost cazul Românească Vienna Insurance.
In aceste conditii, considerentele primei instante, de natura a justifica solutia pronuntata in cererea promovata de catre Românească Vienna Insurance sunt intemeiate, si Curtea considera, de asemenea, ca acest creditor nu avea, dupa regimul procesual al acestei actiuni, legitimarea de a actiona in proces.
Instanta mai arata ca, in masura in care considera legala solutia data de catre instanta de fond cu privire la lipsa calitatii procesuale a creditoarei-reclamantei Românească Vienna Insurance, nu se impune analiza celorlalte motive ale recursului care tind la demonstrarea temeiniciei in fond a cererii promovate de catre aceasta parte.
In consecinta, fata de toate considerentele przentate in aceasta decizie, potrivit art. 312 Cod procedură civilă, considerant ca prima instanta a facut o corecta aplicare a legii, cere doua recursului promovate vor fi respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a recurentei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 în declararea recursului.
Respinge recursul declarat de către recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, împotriva sentinței comerciale nr.3669/16.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și -, ca fiind declarat de către o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Respinge recursul declarat de către recurenta ROMÂNEASCĂ VIENNA INSURANCE. împotriva sentinței comerciale nr.3669/16.09.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și -, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18.12.2008.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Veronica Dănăilă
I
Grefier,
Red.Jud.
2 ex.
6.01.2009
Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială
Președinte:
Președinte:Iulia PrelipceanJudecători:Iulia Prelipcean, Aurică Avram, Veronica Dănăilă
