Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 1464/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 1089/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.1464
Ședința publică de la 9.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Speranța Cornea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Roșu
JUDECĂTOR 3: Iulica
Grefier
*************
Pe rol soluționarea recursurilor formulate de recurentele - SRL, - - COM SRL, -, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNIA SA - SUCURSALA B, în contradictoriu cu intimata - - SRL - prin administrator judiciar GENERAL EXPERT, împotriva sentinței comerciale nr.594/3.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentele - SRL, - - COM SRL și prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNIA SA prin reprezentant care depune delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții faptul că recursul formulat de recurenta - este netimbrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe recursuri.
Recurenții - SRL, - - COM SRL și prin avocat solicită admiterea recursului propriu așa cum a fost formulat, anularea ca netimbrat a recursului formulat de -, admiterea recursului formulat de BANCA COMERCIALĂ ROMÂNIA SA, admiterea contestației și să se constate că - nu și-a dovedit creanța, fără cheltuieli de judecată.
Recurenta BANCA COMERCIALĂ ROMÂNIA SA prin reprezentant pune aceleași concluzii de admitere a recursului propriu, admiterea recursului părții adverse, anularea ca netimbrat a recursului formulat de -, fără cheltuieli de judecată, învederând că nu sunt aplicabile dispozițiile codului comercial, creanța nu rezultă din nici un înscris depus la dosar, între părți nu a existat un contract de cont curent.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor de față:
Prin sentința comercială nr. 594 din 3.02.2009 Tribunalul București - Secția a VII a Comercială a respins ca neîntemeiate contestațiile formulate de creditorii BANCA COMERCIALĂ ROMANIA SA, - SRL, - - COM SRL și la creanța creditoarei, dispunând înscrierea în Tabelul creditorilor debitoarei - - SRL cu suma de 1.713.181,76 Euro în echivalent în lei la cursul BNR de la data deschiderii procedurii. A respins ca neîntemeiate cererile creditorilor - SRL, - COM SRL ȘI de obligare a creditoarei la plata de daune interese.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că debitoarea - - SRL în calitate de furnizor a livrat către produse finite (lingouri de aluminiu sau alte materiale feroase/neferoase) pentru fabricația cărora avea nevoie de anumite materii prime, pe care le procura chiar de la beneficiarul livrărilor sale prin operațiuni de import în regim temporar.
La livrarea produselor finite, contravaloarea materiilor prime primite pentru a fi folosite la prelucrare era menționată distinct în facturile emise de către debitoare, fiind deduse din valoarea măsurilor exportate, înregistrată în contul "clienți".
În evidențele creditoarei valoarea materiilor prime livrate a fost în mod similar înregistrată în contul "Clienți" de unde se scădea pe măsura recepționării produselor finite importate de la debitoare.
În aceste condiții valoarea obligațiilor de plată ale debitoarei față de creditoarea aferente perioadei supuse expertizării a fost stabilită ca diferența între soldul creditor al contului 401 "Furnizori și soldul debitor al contului 411 "Clienți" înregistrat de debitoare la data deschiderii procedurii.
Corespunzător acestei sume, în evidențele creditoare ar trebui să se regăsească înregistrată creanța sa față de debitoare ca fiind compusă din diferența între soldul debitor al contului "Clienți" și soldul creditor al contului "Furnizori".
Pentru cuantificarea valorii creanței recunoscută ca fiind real datorată creditoarei de către debitoare, au fost supuse expertizării documentele primare puse la dispoziție de către reprezentanții celor două părți din perioada celor trei ani anteriori deschiderii procedurii.
Valoarea creanței în perioada 2002-21.08.2007 este, conform documentelor menționate, în cuantum de 1.713.181,76 Euro.
Judecătorul - sindic a reținut în considerente concluziile expertizei contabile efectuată în cauză și răspunsul expertului la obiecțiuni, apreciind că potrivit acestora, rezultă că între debitoare și creditoarea s-au derulat relații comerciale complexe, anterior deschiderii procedurii, constând în principal în livrări reciproce de mărfuri, a căror decontare a permis celor două entități urmărirea obligațiilor reciproce prin sistemul unei gestiuni de cont curent și,ca atare, trebuie avute în vedere și operațiunile anterioare celor trei ani anteriori deschiderii procedurii față de debitoarea - - SRL.
Judecătorul - sindic a reiterat în considerente definiția și caracterele contractului de cont curent rezultate din dispozițiile articolului 370 Cod comercial.
În ceea ce privește suma de 119.000 Euro pretinsă de către, reprezentând valoarea celor două transferuri invocate ca fiind efectuate prin Banca " ", instanța de fond a respins-o motivat de faptul că nu a prezentat documentele justificative corespunzătoare, astfel încât creditoarea nu va fi trecută în Tabelul creditorilor cu suma de 1.713.181,76 Euro în echivalentul în lei la cursul BNR de la data deschiderii procedurii.
Cererile creditorilor de obligare a creditoarei la plata de daune -interese au fost respinse cu motivarea că toate demersurile procesuale ale creditoarei au fost efectuate în vederea soluționării contestațiilor la creanța solicitată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs creditorii -, Banca Com Romania SA - Sucursala B, - COM SRL, - SRL și.
Recursurile au fost înregistrate pe rolul Curții de Apel București - Secția a Va Comercială sub nr- din 7.05.2009.
Prin recursul său, creditoarea -a susținut că hotărârea atacată este netemeinică deoarece a luat în considerare concluziile expertizei contabile efectuate într-un mod defectuos, pentru că expertul contabil nu a analizat transferul sumei de 119.000 Euro, nu a analizat mărimea dobânzilor comerciale datorate de debitoare și a luat în calcul facturi emise de debitoare, necunoscute recurentei și care sunt false.
Recursul nu este motivat în drept.
Creditoarea BANCA COMERCIALĂ SA- SUCURSALAa criticat prin recursul său hotărârea atacată în temeiul dispozițiilor articolului 304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă.
Recurenta a susținut că - nu deține o creanță valabilă certă, lichidă și exigibilă pentru a putea fi menționată în tabelul preliminar, deoarece nu a depus odată cu cererea de înscriere a creanței în tabelul preliminat al creditorilor documentele justificative.
Hotărârea recurată, a susținut recurenta, nu cuprinde motivele pe care se sprijină, motivarea soluției fiind sumară, instanța reținând doar concluziile raportului de expertiză care, în principiu, nu are valoarea unui mijloc de probă absolut, fără a răspunde criticilor contestatoarelor.
Hotărârea recurată este nelegală și netemeinică, a mai arătat recurenta, instanța reținând în motivarea acesteia prevederile articolului 370 și următoarele Cod comercial care reglementează intenția "contului curent", nesocotind prevederile normei speciale în cauză, legea nr.85/2006.
În fine, a mai susținut recurenta, instanța de fond a dispus menționarea în tabelul creditorilor a creditoarei cu suma de 1.713.181,76 Euro în echivalent în lei la cursul de la data deschiderii procedurii fără a ține cont de faptul că această creanță nu există în contabilitatea debitoarei.
Recursul declarat de către creditorii - COM SRL, - SRL șicritică hotărârea recurată deoarece aceasta nu cuprinde motivele de fapt și de drept în conformitate cu dispozițiile articolului 261 punctul 5 Cod procedură civilă, instanța de fond reținând în motivare doar concluziile raportului de expertiză contabilă, fără a motiva înlăturarea contestațiilor formulate.
Deși prin contestația formulată recurenții au precizat că acțiunea creditoarei ar putea fi prescrisă, instanța nu a dispus în nici un fel asupra prescripției, după cum nu a motivat nedepunerea documentelor justificative de către - în dovedirea creanței.
În fine, hotărârea recurată este netemeinică și nelegală, au susținut recurenții, deoarece instanța de fond a reținut prevederile articolului 370 și următoarele din Codul comercial care reglementează instituția "contului curent", nesocotind prevederile normele speciale în cauză, Legea nr.85/2006 care definește și stabilește procedura acoperii pasivului debitorului aflat în insolvență și condițiile obligatorii incidente în cauză.
În drept, articolul 304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă.
Nu au fost solicitate probe în recurs.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente, constată următoarele:
1)Recursul declarat de către creditoarea -,nu este timbrat deși recurenta a fost citată cu mențiunea de a depune taxa legală de timbru și timbrul judiciar (fila 18), astfel încât, față de dispozițiile articolului 20 din Legea nr.146/1997 republicată, recursul va fi anulat ca netimbrat.
2)Recursurile declarate de către creditorii BANCA COMERCIALĂ ROMANIA SA - SUCURSALA B; - -COM SRL, - SRL șideoarece conțin, aproape similar, aceleași motive de recurs în fapt și în drept (articolul 304 punctul 7, articolul 304 punctul 9 Cod procedură civilă), vor fi analizate împreună.
În ceea ce priveștemotivul de recurs întemeiat pe dispozițiile articolului 304 punctul 7 Cod procedură civilă,Curtea constată că acest motiv de recurs este nefondat, judecătorul - sindic motivând hotărârea adoptată atât în fapt, cât și în drept, în conformitate cu dispozițiile articolului 261 punctul 5 Cod procedură civilă.
Astfel, chiar recurenții menționează că instanța de fond și-a întemeiat soluția pe probatoriile administrate, respectiv pe concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză.
Faptul că recurenților nu le profită concluziile raportului de expertiză contabilă nu înseamnă că această probă pertinentă și utilă cauzei nu putea să contribuie la formarea convingerii instanței de fond,mai ales că recurenții nu au indicat expres ce alte probe pertinente, administrate de către aceștia în cauză au fost înlăturate sau ignorate de către instanța de fond în mod eronat, astfel încât analizarea respectivelor probe să fi fost de natură a combate concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat, ducând la admiterea contestațiilor recurenților.
Curtea reține că proba cu expertiză contabilă a fost încuviințată de către judecătorul - sindic în ședința publică de la 27.11.2007 (fila 69 dosar fond) la cererea recurenților creditori în dovedirea contestațiilor formulate de către aceștia la creanța solicitată de către creditoarea și a avut ca obiectiv "verificarea creanței solicitate de - ".
Expertiza contabilă a avut în vedere actele aflate la dosarul cauzei și actele puse la dispoziție de către reprezentanții părților în litigiu (fila 235 dosar ).
Referitor la critica recurenților - - COM SRL, - SRL și potrivit căreia instanța nu a dispus în nici un fel asupra prescripției, deși aceștia au precizat prin contestație că acțiunea creditoarei "ar putea fi prescrisă",Curtea constată că instanța de fond nu a fost învestită expres cu soluționarea unei excepții de prescripție extinctivă a dreptului la acțiune al creditoarei. Simpla "precizare" că "dreptul la acțiune al creditoarei ar putea fi prescris" (fila 53 dosar ), fără însă a fi invocată excepția prescripției extinctive în raport de data scadenței fiecărei facturi, nu este de natură a învesti instanța cu soluționarea unei asemenea excepții.
De altfel, însăși contestatorii menționează că "nu este cunoscută nici data scadenței fiecăreia dintre facturi", ci doar faptul că raporturile contractuale s-au desfășurat între părți în perioada 2002-2007 ar face să planeze o suspiciune în privința dreptului la acțiune al creditoarei care "ar putea fi prescris".
Așa fiind, Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond s-a pronunțat numai cu privire la cererile cu care a fost învestită în mod expres de către părți (articolul 129 alineat 6 Cod procedură civilă), judecătorii fiind obligați să hotărască numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
De asemenea, în mod corect instanța de fond a reținut în motivarea soluției concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză la cererea contestațiilor recurenți, concluziile expertizei constituind elemente de convingere, lăsate la libera apreciere a judecătorului (ca toate celelalte mijloace de probă), atâta timp cât instanța și-a motivat părerea.
C de-al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilăeste nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenții contestatori critică hotărârea instanței de fond pentru că au fost reținute în motivare dispozițiile articolului 370 și următoarele Cod comercial care reglementează instituția "contului curent" și au fost nesocotite prevederile normei speciale, respectiv ale Legii nr. 85/2006, fără a motiva în vreun fel de ce nu trebuia ca judecătorul sindic să rețină prevederile articolului 370 și următoarele Cod comercial, referitoare la "contul curent" și care anume dispoziții ale Legii nr.85/2006 ar fi aplicabile în speță, respectiv în soluționarea contestațiilor, și au fost nesocotite de către judecătorul - sindic.
Practic, acest motiv de recurs este doar afirmat de către recurente, fără a fi însă motivat, în sensul că din modul de redactare, a acestui motiv de recurs nu rezultă de ce hotărârea recurată ar fi lipsită de temei legal sau în ce ar consta încălcarea sau aplicarea greșită a legii de către judecătorul - sindic, respectiv în ce constă greșita aplicare și interpretare a dispozițiilor articolului 370 și următoarele Cod comercial d e către instanța de fond.
Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile articolului 8 alineat 1 din Legea nr.85/2006, articolului 312 alineat 1 Cod procedură civilă, articolului 20 alineat 3 din Legea nr.146/1997.
Anulează ca netimbrat recursul declarat de creditoarea -.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de către creditorii Banca Comercială Romania Sa - Sucursala B, - SRL, - -COM SRL și.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul declarat de -.
Respinge ca nefondate, recursurile declarate de recurentele - SRL, - - COM SRL, -, BANCA COMERCIALĂ ROMÂNIA SA - SUCURSALA B, în contradictoriu cu intimata - - SRL - prin administrator judiciar GENERAL EXPERT, împotriva sentinței comerciale nr.594/3.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 9.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
9.12.2009
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Maria Speranța CorneaJudecători:Maria Speranța Cornea, Elisabeta Roșu, Iulica
