Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 155/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL B - SECTIA a V-a COMERCIALA
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.155
Sedința publică de la 22 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgeta Guranda
JUDECĂTOR 2: Gabriela Sorina Prepelița
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER -
Pe rol judecarea cererii de recurs, formulată de recurentele creditoare DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C PENTRU AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR B, împotriva sentinței comerciale nr.839/06.07.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR SOCIETATEA PROFESIONALĂ și intimatele creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentele creditoare prin consilier juridic care depune delegație la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, dovezile de comunicare a motivelor de apel.
Recurentele creditoare prin consilier juridic, învederează că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată dezbaterile închise, în baza art.150 pr.civ. și acordă cuvântul recurentelor creditoare prin consilier juridic, pe recurs.
Recurentele creditoare prin consilier juridic, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul continuării procedurii insolvenței.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului comercial d e față, curtea urmează a reține că:
Prin sentința comercială nr. 790/2006 a Tribunalului Teleormans -a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului debitoarei SC - Metal SRL, iar prin sentința comercială nr.138/2007, s-a dispus trecerea la procedura falimentului, dizolvarea societății și desemnarea lichidatorului judiciar.
La 05.10.2007, Tribunalul Teleorman, prin sentința comercială nr. 350 dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitoarei din evidențele registrului comerțului respingând, ca nefondată, contestația creditoarei privind acordarea onorariului de succes și a admis cererea lichidatorului judiciar privind antrenarea răspunderii administratorilor, obligându-i pe aceștia la plata în cote egale a sumei de 733.052,15 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C, care a fost admis prin decizia civilă nr. 187 R/11.02.2008 a Curții de Apel București - Secția a VI a Comercială, sentința fiind casată, în parte, iar cauza trimisă spre rejudecare numai în ceea ce privește închiderea procedurii și radierea debitoarei și respingerea ca nefondată a contestației privind onorariul de succes al lichidatorului, reținându-se că lipsește motivarea acestei măsuri dispuse.
În rejudecare, prin încheierea din 23 iunie 2008 s-a dispus refacerea raportului final avându-se în vedere cele dispuse prin decizia arătată precum și cererea lichidatorului judiciar.
Raportul final a fost depus la 08.09.2008, iar creditoarea Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Caf ormulat obiecțiuni la 15.10.2008, care au fost admise prin încheierea nr. 519/17.11.2008, prin care s-a dispus ca suma de 4860 lei încasată de lichidator drept onorariu de succes să fie distribuită creditorilor.
Recursul declarat de lichidatorul judiciar împotriva acestei sentințe, a fost respins, iar lichidatorul a fost obligat să distribuie această sumă conform raportului depus la 4 mai 2009.
La data de 1 iunie 2009, lichidatorul judiciar, a depus raportul final refăcut prin care a solicitat închiderea procedurii și descărcarea sa de orice îndatoriri și responsabilități, întrucât societatea nu mai deține bunuri care să fie valorificate pentru îndestularea creditorilor.
Creditoarea Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C în nume propriu și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, a formulat obiecțiuni la acest raport final prin care se arată că, din cuprinsul acestuia nu rezultă că lichidatorul judiciar a făcut toate demersurile pentru a identifica bunurile societății și a le recupera și nu a identificat actele de transfer, cu caracter fraudulos, pentru a formula acțiuni împotriva acestora.
Nu rezultă că lichidatorul a făcut demersuri pentru a identifica societățile bancare prin care debitoarea a derulat operațiuni.
Planul de distribuire a sumei de 4860 lei, nu a fost depus la dosarul cauzei și nu a fost notificat creditoarei, pentru a-i acorda posibilitatea de a formula contestație.
Obținerea unei hotărâri judecătorești pentru antrenarea răspunderii trebuia urmată de demersuri pentru punerea în executare, astfel că în aceste condiții nu sunt aplicabile cerințele art. 129 alin.(1) din legea nr.85/2009.
Prin sentința comercială nr. 839 din 6.07.2009 pronunțată de judecătorul - sindic s-au respins ca nefondate obiecțiunile la raportul final și ca o consecință s-a dispus închiderea procedurii.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că obiecțiunile sunt nefondate întrucât identificarea bunurilor pe care o debitoare le deține în scopul valorificării acestora pentru satisfacerea creditorilor în cadrul procedurii insolvenței se face, în principal, pe baza evidențelor financiar-contabile ale debitoarei, precum și a relațiilor formulate cu unitătile administrative unde acestea sunt evidențiate.
În baza unor astfel de demersuri lichidatorul a arătat că debitoarea nu a avut decât un singur imobil în proprietate care a fost înstrăinat in cadrul executări silite, anterior deschiderii procedurii.
Creditoarea a criticat faptul că nu au fost făcute și alte demersuri, fără a arăta însă care sunt acelea și de către cine ar trebui efectuate, critica având astfel un caracter abstract.
Cât privește identificarea unor eventuale acte de administrare cu caracter fraudulos dacă astfel de acte nu sunt identificate in evidențele contabile sau în istoricul de rol pentru imobile furnizat de primărie, astfel de demersuri ar presupune efectuarea acestora către toți eventualii dobânditori, ceea ce ar fi imposibil.
Nu are relevanță pentru acest stadiu al procedurii nici identificarea tuturor unităților bancare prin care debitoarea a efectuat operațiuni, atâta timp cât nu există indiciile existentei unor eventuale creante urmăribile sau a unor acte frauduloase efectuate prin intermediul acestora.
În ceea ce privește tabelul de distribuție a sumei de 4860 lei, acesta a fost afișat și aprobat de creditorul ce deține 84,17% din totalul creantelor.
Eventualele nemulțumiri ale creditoarei se puteau concretiza într-o contestație formulată conform prevederilor art. 122 din Legea nr.85/2006, și nu prin intermediul obiecțiunilor la raportul final.
Creditoarea a mai criticat și faptul că nu se poate dispune închiderea procedurii, întrucât nu au fost efectuate demersuri pentru recuperarea sumelor de la persoanele cărora le-a fost antrenată răspunderea, invocând in acest sens art. 129 alin.1 din lege.
Instanța de fond a respins această susținere întrucât procedura de urmat împotriva persoanelor cărora le-a fost antrenată răspunderea este art.142 din lege care stipulează că aceste demersuri se efectuează de către executorul judecătoresc.
Faptul că închiderea procedurii se poate face independent de acest demers rezultă din aliniatul 2 al acestui articol care prevede că, după închiderea procedurii falimentului sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de executorul judecătoresc în temeiul tabelului definitiv al creanțelor.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, recurentele DIRECȚIA REGIONALA PENTRU ACCIZE SI OPERAȚIUNI VAMALE C în nume propriu și pentru AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR B, considerând-o netemeinică și nelegală, pentru următoarele considerente:
Din cuprinsul Raportului final nu rezultă că de-a lungul procedurii derulate împotriva debitoarei lichidatorul a depus toate diligențele pentru a afla care sunt toate bunurile societății comerciale - SRL sau care se afla în proprietatea unor terțe persoane juridice care le-au obținut în mod fraudulos, pentru a proceda la formularea unei acțiuni în anularea transferurilor cu caracter patrimonial.
În acest sens, s-a arătat că lichidatorul a arătat în cuprinsul raportului final aprobat de judecătorul sindic faptul că: din analiza scrisorilor Primăriei mun. Z rezultă că RTN. "a deținut ca bunuri imobile, un teren în suprafață de 7.120,55 mp și construcția amplasată pe acesta, situată în orașul Z, șoseaua T M" și "nu mai deține și alte bunuri pe raza orașului Z", bunuri imobile care au fost valorificate de instituția mai sus indicată pentru a-și recupera creanțele avute de încasat de la aceasta, în sumă de 6.007,87 Ron.
S-a mai arătat că instanța de fond în mod greșit a închis procedura fără ca lichidatorul să facă demersuri în vederea aflării societăților bancare prin care - a derulat operațiuni.
În final s-a arătat că ulterior depunerii la dosarul cauzei și afișării la ușa instanței a planului de distribuire și a raportului asupra fondurilor obținute în cursul procedurii de lichidare, autoritatea vamală nu a fost notificată în sensul celor arătate mai sus, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 122 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu completările și modificările ulterioare, pentru a-i acorda posibilitatea conferită de lege de a aprecia dacă se impune sau nu a formula contestație împotriva planului și raportului.
Obținerea unei hotărârii judecătorești pentru antrenarea răspunderii persoanelor vinovate de intrarea - în incapacitate de plată, în speță a administratorilor sociali Ergoz și, trebuia urmată, de demersuri referitor la sus-numiții.
Din cuprinsul Raportului final nu rezultă demersurile întreprinse de administratorul judiciar/lichidator pentru a fi contactați cei doi administratori ai societății debitoare, acesta arătând doar că "administratorii societății falite sunt de cetățenie și nu au putut fi găsiți".
Așa fiind consideră că judecătorul sindic nu și-a exercitat rolul activ pentru a asigura, prin toate mijloacele, stabilirea adevărului, ci s-a rezumat să își însușească concluziile debitoarei și să dispună respingerea obiecțiunilor formulate de autoritatea vamală.
Curtea verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu urmează a respinge recursul ca nefondat pentru următoarele motive:
Direcția Regională pentru accize și Operațiuni Vamale C, în nume propriu și în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor a formulat obiecțiuni la raportul final solicitând admiterea obiecțiunilor cu consecința continuării procedurii insolvenței reglementată de Legea nr.85/2006.
Motivele de recurs formulate au reiterat obiecțiunile la raportul final, astfel că, instanța în baza articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă urmează a verifica dacă hotărârea este lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În ambele cazuri, este avută în vedere, ca regulă încălcarea legii de drept material.
În cauză hotărârea nu este lipsită de temei legal întrucât din modul cum este redactată hotărârea nu se poate determina ca instanța de fond nu și-a argumentat în fapt și în drept soluția.
Raportul final refăcut de lichidatorul societății a fost depus la instanță la data de 1.06.2009, iar la 19.06.2009 creditoarele au formulat obiecțiuni, criticând lipsa de diligență în lichidarea societății și aflarea altor bunuri pentru a fi supuse executării.
În mod corect instanța de fond a respins obiecțiunile formulate de recurente întrucât lichidatoarea și-a respectat atribuțiile prevăzute de articolul 25 din Legea nr.85/2006 republicată, dar fiind că susținerile creditorilor au fost formulate în mod abstract și nu în referire concretă la activitatea acestuia.
Astfel, a procedat la vânzarea prin licitație organizată a unui teren, iar din valoarea încasată s-a recuperat parțial creanța recurentelor.
La masa credală a debitoarei s-a înscris și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T cu o creanță de 657.998 lei, care a reprezentat 84,22% din totalul cererilor înscrise.
După recuperarea sumei de 48.592,13 lei de la Primăria Z, la 11.06.2007 a depus la tribunalul raportul cu repartizarea sumei încasate, care după acoperirea cheltuielilor cu lichidarea s-a făcut proporțional cu creanța avută a celor 2 creditori bugetari - respectiv T 84,23% și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale C - 15,78%.
Pentru diferența de creanță nerecuperată a solicitat antrenarea răspunderii personale a celor doi asociați și administratori ai societății la termenul din 5.11.2007, cerere care a fost admisă de instanță prin sentința comercială nr. 350/5.11.2007.
În ceea ce privește critica formulată de recurentă cu privire la închiderea procedurii, în mod corect instanța de fond a procedat astfel întrucât conform articolului 142 din Legea nr.85/2006, executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la articolul 138 alineat 1 se efectuează de către executorul judecătoresc conform Codului d e procedură civilă.
În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor articolului 122 din Legea nr.85/2006 în referire la tabelul de distribuție a sumei de 4860 lei, acesta a fost afișat conform încheierii de ședință din 4 mai 2009 necontestată de recurente, astfel că în mod corect instanța de fond a respins această motivare arătând că împotriva acestui tabel creditoarele aveau la îndemână contestația la tabelul consolidat și nu opoziție la raportul final.
Față de aceste împrejurări Curtea va respinge recursul ca nefondat întrucât instanța de fond a analizat în fapt și în drept textele de lege aplicabile speței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta recurentele creditoare DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C PENTRU AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, împotriva sentinței comerciale nr.839/06.07.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC - SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR SOCIETATEA PROFESIONALĂ și intimatele creditoare AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 22.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex. /6.03.2010
Tribunalul Teleorman
Judecător fond:
Președinte:Georgeta GurandaJudecători:Georgeta Guranda, Gabriela Sorina Prepelița, Maria
