Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 19/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 19/R-
Ședința publică din 11 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru judecător
JUDECĂTOR 2: Corina Georgeta Nuță
JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de creditoarea DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, împotriva sentinței nr. 979/F din 22.10.2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea SC SRL cu sediul în com., județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns pentru debitoare, în baza procurii judiciare aflate la dosar, creditoarea fiind lipsă.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul debitoarei, având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului.
CURTEA
Asupra recursului de fata, constata:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Comercial Argeș sub nr-, reclamanta creditoare Direcția Generală a Finanțelor Publice Aac hemat în judecată pe pârâta debitoare SC SRL, solicitând judecătorului sindic să dispună deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului împotriva acesteia, în temeiul Legii nr. 64/1995/
In motivarea cererii, creditoarea a arătat că are împotriva debitoarei o creanță de 27.598 lei noi (majorată ulterior la suma de 32.289 lei noi), exigibilă de mai mult de 30 zile, creanță pe care debitoarea nu a plătit-o, ceea ce naște in privința acesteia o prezumție de culpa privind încetarea plaților.
Prin sentința nr. 979/F/22.10.2007, judecătorul sindic a respins cererea creditoarei.
In motivarea sentinței, judecătorul sindic a reținut ca debitoarea a contestat creanța creditoarei, arătând și faptul că actele de creanță nu i-au fost comunicate in condițiile codului d e procedura fiscală. Deși probele administrate in cauza au impus concluzia că debitoarea are o datorie de 26.056 lei față de DGFP A, totuși nu se impune deschiderea procedurii insolvenței întrucât creanța nu este certă, lichidă și exigibilă, creditoarea nedovedind ca debitoarea a avut cunoștința de actele fiscale de creanță pentru a le contesta in condițiile codului d e procedura fiscala.
Împotriva sentinței a formulat recurs creditoarea DGFP A, care, invocând dispoz. art. 304 pct. 9.proc.civ. a criticat-o pentru nelegalitate si netemenicie.
Astfel, ceea ce a reținut judecătorul sindic că este o contestație împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței, nu reprezintă o veritabila contestație, întrucât, cel care a semnat în numele administratorului social contestația în care a arătat că înțelege să conteste "controlul financiar făcut de DGFP A", nu a dovedit existența mandatului din partea administratorului social.
De asemenea, judecătorul sindic in mod greșit nu a reținut ca respectiva contestație a fost formulata tardiv fata de dispoz. art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
In plus, pe fondul pricinii, in mod greșit judecătorul sindic nu a dispus deschiderea procedurii insolvenței, deși creanța a fost constată prin Raportul de inspecție fiscală nr. 10393/01.02.2006 si Decizia de impunere nr. 46/2006, acte administrative fiscale necontestate conform Legii nr. 554/2004.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constata ca recursul este fondat.
Astfel, contestația a fost formulata tardiv in raport, cel mai târziu, de data la care reprezentantul administratorului social al debitoarei a arătat judecătorului sindic că are cunoștință despre natura și cuantumul creanței arătate de creditoare, adică de la data de 30.10.2006.
Curtea constată că în citativul creat pentru primul termen de judecata s-a făcut mențiunea că debitoarea a fost citată cu copia acțiunii, însă dovada de îndeplinire a procedurii de citare nu a fost restituită la dosar. La următorul termen de judecată din data de 30.10.2006, a învederat că are cunoștință de actele de creanță prezentate de creditoare, dar pentru sume mai mici. In plus, a învederat că administratorul social a primit titlul executoriu, dar nu a fost mulțumit să constate că suma ceruta de creditoare era mai mare decât cea stabilita la controlul fiscal.
Contestația formulată de reprezentantul administratorului social al debitoarei - reprezentant care a acționat în baza unei procuri judiciare speciale, aspect față de care primul motiv de recurs invocat de A nu este reținut de C ca fiind fondat - a fost depusă la dosar la data de 11.12.2006, mult peste termenul prev. de art. 33 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, care a abrogat Legea nr. 64/1995 sub imperiul căreia fusese formulată cererea creditoarei.
Pe de alta parte, prin contestația sa, debitoarea nu a negat starea sa de insolvență, singurul aspect ce putea constitui obiect al contestației conforma aceluiași text de lege sus menționat.
In privința obiectului concret al contestației din speță, cuantumul creanței DGFP A, Curtea constată că reprezentantul debitoarei a recunoscut că actele constatatoare ale creanței au fost aduse la cunoștința debitoarei, astfel că în mod greșit a reținut judecătorul sindic faptul că respectivele acte nu au fost comunicate debitoarei.
Reținând că, pentru lipsa dovezii de comunicare a actelor fiscale, creanța DGFP A nu este certă, lichidă și exigibilă, judecătorul sindic a evitat să facă practic o analiza a condițiilor necesare pentru creanța invocată în cererea de deschidere a procedurii insolvenței, ceea ce echivalează cu o necercetare a fondului cauzei. Astfel, judecătorul sindic nu a analizat sub nicio forma creanța DGFP A, deși a administrat probe concludente sub acest aspect.
Pentru cele expuse, Curtea, in temeiul art. 312 alin.1-3.proc.civ. va admite recursul si va modifica sentința in sensul respingerii contestației debitoarei. Drept urmare, va trimite cauza judecătorului sindic pentru a verifica în concret cererea DGFP A și creanța acesteia sub aspectul fiecăreia dintre condițiile de certitudine, lichiditate și exigibilitate a acesteia și a dispune în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de creditoarea DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE, cu sediul în Pitești,-, împotriva sentinței nr. 979/F din 22.10.2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș, în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea SC SRL cu sediul în com., județul
Modifică în tot sentința în sensul că respinge contestația.
Trimite cauza la aceeași instanta de fond pentru a verifica cererea de deschidere a procedurii insolvenței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 ianuarie 2008, la Curtea de Apel P - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.
Grefier,
Red.
21.01.2008/4ex.
Jud.sindic: Gh.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Corina Georgeta Nuță, Ioana Miriță
