Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 191/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA COMERCIALĂ

Operator date 2928

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 191/

Ședința publică din data de 09 februarie 2009

PREȘEDINTE: Petruța Micu

JUDECĂTOR 2: Anca Buta

JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu

Grefier: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S împotriva sentinței comerciale nr. 808/2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar MANAGEMENT, având ca obiect închiderea procedurii insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat și reținând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 Cod procedură civilă, Curtea reține recursul spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 808/2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S aprobat cheltuielile procedurale în cuantum de 2.500 lei aferente întregii proceduri a insolvenței și a dispus ca plata acestei sume să se facă din contul UNPIR- Filiala

De asemenea, a aprobat raportul final întocmit de către lichidatorul judiciar IT MANAGEMENT T; a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea - SRL O și radierea acesteia din Registrul comerțului de sub nr. J-; a descărcat lichidatorul judiciar IT MANAGEMENT T de orice îndatoriri și responsabilități și a dispus notificarea acestei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul C-S, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin sentința civilă nr. 193/JS/21.02.08, Tribunalul C-S - Judecător sindic a admis cererea introductivă formulată de lichidatorul IT MANAGEMENT T și s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței - procedura simplificată, fată de debitoarea - SRL O, fiind numit în calitate de lichidator IT MANAGEMENT

Lichidatorul a depus la dosarul cauzei bugetul previzionat și a solicitat acordarea unui onorariu de 2.500 RON din fondul de lichidare, pentru întreaga procedură, cerere aprobată de către judecătorul sindic.

De asemenea, lichidatorul IT MANAGEMENT a întocmit raportul final, care a fost afișat la ușa instanței la data de 10.09.2008, conform procesului verbal de afișare. Raportul final cuprinde date privind situația debitoarei în sensul că în urma notificărilor efectuate de către lichidator, creditorilor bugetari, s-a înscris la masa credală o singură creditoare, C-S cu suma de 623.676 RON.

Lichidatorul a arătat că nu a intrat în posesia actelor financiar-contabile ale debitoarei. Astfel, având în vedere împrejurarea că debitoarea nu mai desfășoară nici un fel de activitate comercială, că în averea sa nu mai are nici un bun care ar putea să facă obiectul valorificării, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței față societatea debitoare și radierea acestei debitoare din registrul comerțului, precum și descărcarea administratorului - judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr-, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate ca fiind nelegală și netemeinică și trimiterea cauzei spre rejudecarea Tribunalului C-

În motivarea recursului, creditoarea a arătat că are o creanță certă în sumă de 623.676 lei, arătând că în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. 1 teza 1 din Legea 85/2006: "După ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului-sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afișate la ușa tribunalului. Judecătorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final."

Se susține că recurentei DGFP C-S, în calitate de creditor, nu i-a fost comunicat raportul final al pârâtei debitoare și nici situațiile financiare finale, în vederea analizei acestora și formulării eventualelor obiecțiuni, conform art. 129 alin. 1 teza 3 din Legea 85/2006.

Astfel, recurenta consideră că doar după parcurgerea acestor etape se poate aproba raportul final, că în funcție de constatările din raportul final, comitetul creditorilor poate analiza și solicita judecătorului sindic avizarea în vedere formulării cererii de antrenare a răspunderii materiale a administratorilor. Față de aceste aspecte, consideră că procedura a fost închisă prematur întrucât Comitetul creditorilor a avut posibilitatea solicitării avizului judecătorului sindic pentru a putea promova acțiunea în răspundere materială a administratorilor sociali.

Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.

Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".

Acesta a fost temeiul juridic care a stat la baza pronunțării sentinței recurate, fapt care rezultă și din motivarea judecătorului sindic. Din acest motiv, nu se punea problema convocării adunării generale a creditorilor în termenul fixat de art. 129 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și nici a comunicării cu creditorii a raportului final, dat fiind că nu erau aplicabile în cauză prevederile art. 129 din Legea insolvenței.

Pe de altă parte, creditoarea critică în esență sentința recurată și pentru motivul că nu a fost atrasă răspunderea administratorului social al debitoarei și că nu a avut posibilitatea formulării unei cereri de autorizare a introducerii unei acțiuni în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006.

În ceea ce privește cererea creditoarei de a fi angajată răspunderea administratorului debitoarei, potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, Curtea reține că aceasta se poate face ca regulă numai la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului și numai ca excepție în condițiile art. 138 alin. 3 din lege (conform căruia comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. 1, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. 1 și răspunderea persoanelor la care se referă alin. 1 amenință să se prescrie).

Întrucât potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de conducere sau de supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului", iar creditorii nu mai au potrivit actualei reglementări calitatea procesuală activă de a solicita aplicarea prevederilor art. 138 față de membrii organelor de conducere ai debitoarei, criticile recurentei legate de problema aplicării art. 138 din lege sunt nefondate, având în vedere și temeiul închiderii procedurii, respectiv art. 131 din Legea nr. 85/2006, creditoarea neoferindu-se să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii, în condițiile în care s-a constatat că nu există bunuri în averea debitoarei.

Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C-S împotriva sentinței comerciale nr. 808/2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului C-

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 09.02.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red./02.03.2009

Dact./02.03.2009/2 ex.

Primă instanță: Tribunalul C-

Judecător-sindic:

Președinte:Petruța Micu
Judecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 191/2009. Curtea de Apel Timisoara