Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 207/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr- Operator nr.2928
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 207/
Ședința publică din 15 februarie 2010:
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier - -
S-a luat în examinare, la a doua strigare a cauzei, recursul declarat de creditoarea recurentă A împotriva sentinței comerciale nr.3076/04.11.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar A, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că A, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare.
Curtea, văzând că părțile au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242, reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.3076/04.11.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, s-a închis procedura insolvenței împotriva debitoarei - SRL și radierea debitoarei din registrul comerțului; în baza art. 135 din Legea nr. 85/2006, a fost notificată sentința de închidere a procedurii, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice A si ORC de pe lângă Tribunalul Arad, iar în baza art. 136 din Legea nr. 85/2006 a fost decsărcat lichidatorul judiciar al debitoarei respectiv pe A de orice îndatorire sau responsabilități cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 23 septembrie 2009 administratorul judiciar, desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei - SRL, a solicitat să se dispună închiderea rocedurii p., ca urmare a faptului că în patrimoniul debitoarei nu au fost identificate bunuri mobile/imobile de valorificat din a căror valorificare să se acopere cheltuielile cu procedura, (inclusiv onorariul lichidatorului judiciar), că lichidatorul judiciar a notificat pe creditorii debitoarei cu mențiunea de a își exprima punctul de vedere cu privire la avansarea sumelor necesare continuării procedurii, că nici unul dintre creditorii debitoarei nu și-a manifestat intenția de a avansa sumele necesare continuării procedurii, mai exact pentru punerea în executare a sentinței de angajare a răspunderii fostului administrator al debitoarei.
Constatând că procedura a fost deschisă prin Sentința Comercială nr. 2288/18.10.2006 fiind desemnat ca și lichidator judiciar A iar prin Sentința civilă 1009/11.04.2007 a fost deschisă procedura falimentului fiind desemnat ca și administrator judiciar, judecătorul sindic a reținut din raportul privind cauzele și împrejurările care au generat apariția stării de insolvență a debitoarei, că din analiza actelor debitoarei precum și din modul în care a evoluat procedura în acest dosar au reieșit anumite aspecte legate de incidența prevederilor referitoare la răspunderea organelor de conducere și s-a considerat că sunt incidente prevederile art. 138 alin. 1 lit. a și din Legea 85/2006.
Lichidatorul judiciar a întocmit această acțiune ce a făcut obiectul dosarului - al Tribunalului Arad formulând acțiunea împotriva fostului administrator la debitoarei, dl..
Această acțiune a fost admisă de către Tribunalul Arad, iar Curtea de APEL TIMIȘOARAa anulat recursul formulat de fostul administrator al debitoarei astfel încât sentința de atragere a răspunderii patrimoniale împotriva fostului administrator la debitoarei a rămas irevocabilă.
Față de aceste aspecte reținute, întrucât debitoarea nu deține bunuri mobile sau imobile de valorificat, nu au fost identificate de către administratorul judiciar drepturi de creanță ce pot fi încasate și disponibilități bănești în conturile debitoarei și că nu există nici o altă sursă de acoperire a cheltuielilor cu procedura, că deși au fost notificați de către administratorul judiciar cu privire la propunerea de închidere a procedurii, nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare, deși au fost notificați să își exprime poziția cu privire la avansarea sumelor necesare continuării procedurii insolvenței, dar nici unul dintre aceștia nu a înțeles să dea curs solicitării administratorului judiciar, drept pentru care în baza art. 131 din legea insolvenței judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii, urmând ca creditorii să pună în executare hotărârea judecătorească prin care administratorul debitoarei este obligat, în temeiul art. 138 din legea 85/2006, la plata masei pasive a debitoarei ulterior închiderii procedurii falimentului, conform prevederilor Legii 85/2006.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului A solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței recurate în sensul continuării procedurii insolvenței față de debitoare.
În motivarea recursului creditoarea recurentă arată că sentința atacată este nelegală și neîntemeiată, considerând că nu au fost întreprinse toate măsurile pentru obținerea informațiilor și datelor necesare identificării bunurilor mobile sau imobile aflate în patrimoniul debitoarei.
Având în vedere că instanța de fond a dispus închiderea procedurii insolvenței, conform art.131 din Legea nr.85/2006, creditoarea recurentă consideră că nu sunt incidente dispozițiile acestui articol.
A, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei, a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, arătând că a efectuat toate demersurile prevăzute de Legea insolvenței pentru identificarea bunurilor din averea debitoarei, iar ca urmare a faptului că nu au fost identificate suficiente fonduri în patrimoniul debitoarei, iar creditorii nu s-au arătat interesați în avansarea sumelor necesare continuării procedurii, a solicitat judecătorului sindic să închidă procedura.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Pentru a se dispune această măsură s-a constatat de judecătorul sindic, pe baza rapoartelor prezentate de lichidatorul judiciar desemnat pe seama debitoarei, că debitoarea nu dispune de bunuri valorificabile și nici fonduri pentru acoperirea cheltuielilor administrative și că creditorii debitoarei nu și-au manifestat intenția de a avansa eventualele sume ce ar fi necesare continuării procedurii de insolvență.
Susținerea creditoarei recurente ca procedura insolvenței a fost închisă prematur este nefondată, având în vedere că aplicarea art. 131 din lege nu este condiționată de vreun act sau moment anume, putând fi dispusă, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, în orice stadiu al desfășurării acestei proceduri.
Pe de altă parte, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosarul cauzei, respectiv din tabelul de creanțe actualizat, recurenta nici nu mai are în prezent de recuperat vreo creanță de la debitoare, având în vedere că în anul 2007, în urma unei restituiri de TVA către debitore, creanța recurentei a fost compensată cu cea datorată de creditoare debitoarei.
Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea A împotriva sentinței comerciale nr.3076/04.11.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./01.03.2010
tehn./ 2 ex./01.03.2010
Primă instanță: Tribunalul Arad,
judecător:
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
