Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 249/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.249
Ședința Publică de la 25.02.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 2: Alina Sekely Popa
JUDECĂTOR 3: Georgeta
GREFIER - -
Pe rol fiind, soluționarea cererii de recurs, formulată de recurenta - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.221 din 23.10.2007, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurenta, reprezentată de avocat dl. și intimata, reprezentată de avocat dna..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Recurenta depune la dosar copia legalizată a sentinței comerciale nr.252 din 28.11.2007, pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr- prin care cererea creditoarei - CO SRL împotriva debitoarei - SRL de deschidere a procedurii insolvenței, a fost respinsă; arată că nu are alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat.
Intimata de asemenea, arată că nu are alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul în recurs.
Recurenta, prin apărător, solicită admiterea recursului, modificarea, în tot, a sentinței recurate în sensul respingerii contestației formulată de debitoare și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Intimata, prin apărător, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea hotărârii recurate, ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului Giurgiu, creditoarea - SRL a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei - SRL invocând o creanță în valoare de 481.107,05 lei, certă, lichidă și exigibilă rezultată din derularea contractului părților nr. 81/15.11.2006.
S-a arătat că în temeiul raporturilor contractuale creditoarea a închiriat debitoarei utilaje în vederea desfășurării activității de dezăpezire a drumurilor naționale, a emis facturi fiscale primite și acceptate la plată fără obiecțiuni, debitoarea achitând parțial facturile emise.
Prin cerere precizatoare s-a solicitat deschiderea procedurii pentru o creanță în sumă de 274.599,38 lei, cuantum redus ulterior la 99 347. 72 lei.
Debitoarea a formulat contestație susținând că nu se află în insolvență, dispunând de lichidități suficiente pentru acoperirea debitului pretins.
S-a susținut că refuzul de a achita debitul pretins este justificat de faptul că sumele nu întrunesc condițiile de certitudine și de exigibilitate, penalitățile nefiind facturate în conformitate cu prevederile contractuale.
Prin sentința comercială nr.221/23.10.2007, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Giurgiua admis contestația formulată de debitoarea - SRL; a respins cererea creditoarei - SRL.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în cauză au fost îndeplinite condițiile de admisibilitate impuse de art.33 pct.5 din Legea insolvenței, debitoarea probând că nu se află în insolvență, creanța pretinsă nefiind certă, lichidă și exigibilă.
Împotriva a cestei sentințe a formulat recurs - SRL invocând motive de nelegalitate și neteminicie.
Au fost invocate dispozițiile art.304 pct.8 și 9 civ. susținând interpretarea greșită a actului dedus judecății, instanța ignorând natura acțiunii dedusă judecății, nu a procedat la analizarea stării debitoarei prin prisma dispozițiilor art.3 pct.1 lit.a și b și ale art. 31 din Legea nr.85/2006.
De asemenea, s-a învederat că instanța de fond în determinarea solvabilității debitoarei s-a raportat la evidențe contabile depășite, irelevante la data scadenței ce se invoca prin cererea de declanșare a procedurii.; instanța, cu încălcarea competențelor recunoscute de lege a procedat la analizarea condițiilor de admisibilitate ale creanței, în condițiile în care aceasta nu fusese contestată de debitoare.
S-a învederat că pe rolul instanței de fond, împotriva debitoarei un terț creditor a formulat o nouă cerere de declanșare a procedurii insolvenței.
În considerarea dispozițiilor art.31 alin.4 din Legea nr.85/2006 instanța a dispus efectuarea de verificări.
A rezultat că prin sentința comercială nr.252/28.11.2007, pronunțată în dosar nr- Tribunalul Giurgiua respins cererea formulată de creditoarea - CO SRL împotriva debitoarei - SRL, reținând ca nedovedita existența unei creanțe certe, lichide și exigibile.
Analizând actele și lucrările dosarului,Curtea apreciază recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Din cuprinsul dispozițiilor art.31 Legea nr.85/2006 rezultă că pentru promovarea cererii creditorilor de declanșare a procedurii insolvenței este necesară întrunirea a două condiții esențiale pe de o parte titularul cererii să aibă calitatea de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței și, pe de altă parte debitorul împotriva căruia este formulată cererea să se afle în stare de insolvență prezumată.
Din probatoriul administrat a rezultat că debitoarea nu se află in stare de insolvență, a efectuat plați substanțiale raportat la cuantumul creanței pretinse prin cererea introductivă, plăți efectuate înainte de deschiderea procedurii; de asemenea din evidentele fiscale a rezultat ca aceasta dispune de lichidități.
Potrivit art. 3 lin.1 pct.1 din lege, insolvența reprezintă acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
În raport cu aceste prevederi, în mod corect prima instanță constatat că debitoarea dispune de lichidități îndestulătoare raportat la creanța pretinsă.
De asemenea a rezultat că debitoarea a recunoscut doar în parte debitul pretins, refuzând în temeiul unor excepții contractuale să achite sumele pretinse cu titlul de penalități.
În procedura specială de executare reglementată prin Lege nr.85/2006 nu pot fi realizate decât creanțe ce întrunesc condițiile de certitudine, exigibilitate și lichiditate, chiar dacă nu sunt constatate prin titluri executorii.
Însă întrunirea acestor cerințe trebuie să rezulte nemijlocit, refuzul la plată, chiar neîntemeiat al debitorului justificând respingerea cererii.
Judecătorul sindic, în limitele competențelor conferite prin legea specială, nu poate proceda la determinarea caracterului cert, lichid și exigibil al creanței întrucât aceste cerințe trebuie îndeplinite la momentul sesizării instanței și nu pot fi determinate decât pe calea dreptului comun.
În consecință, apreciind sentința atacată legală și temeinică, nefiind întrunite cerințele art. 304 pct. 8 și 9 civ. în conformitate cu dispozițiile art. 312 civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.221 din 23.10.2007, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SRL.
Obligă recurenta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud.
2 ex.
Tribunalul Giurgiu
Președinte -
Președinte:Cristina ScheauaJudecători:Cristina Scheaua, Alina Sekely Popa, Georgeta
