Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 255/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL B - SECTIA a V-a COMERCIALA
DOSAR NR-
DECIZIA COMERCIALĂ NR.255
Sedința publică de la 27 februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dana Arjoca
JUDECĂTOR 2: Decebal Taragan
JUDECĂTOR 3: Minodora Condoiu
GREFIER - - -
Pe rol judecarea cererii de recurs, formulată de recurenta creditoare ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SECTOR 1 B împotriva sentinței comerciale nr.4353/15.11.2007 pronunțată de Tribunalul B Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC - SA prin lichidator judiciar SC și intimatele creditoare SC SRL, DIRECTIA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 1, ROMANIA, SC ROMANIA SRL și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta creditoare prin consilier juridic, care depune delegație la dosar, lipsind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată dezbaterile închise, în baza art.150 pr.civ. și acordă cuvântul recurentei creditoare pe cererea de recurs.
Recurenta prin consilier juridic, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința comercială nr.2209 din 10.11.2005, judecătorul-sindic a admis cererea creditorului SC SRL și, în baza articolului 38 alin.7 din Legea nr.64/1995, a deschis procedura de reorganizare judiciară și faliment față de debitoarea SC - SA.
Nefiind propus un plan de reorganizare de către nici una dintre părți, în temeiul articolului 107 alin. 1 pct. A din Legea nr.85/2006, instanța a dispus trecerea la faliment.
Prin sentința comercială nr.4353 din 15.11.2007, judecătorul-sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței, în temeiul articolului 131 din Legea nr. 85/2006.
Pentru a pronunța această soluție, a reținut că în cadrul procedurii, lichidatorul judiciar nu a formulat acțiune pentru atragerea răspunderii patrimoniale a administratorilor, iar ca urmare a finalizării activității de lichidare a fost întocmit raportul final de activitate, în data de 6.09.2007. Acesta a fost afișat la ușa instanței în data de 6.09.2007, urmând a fi din nou convocați creditorii pentru prezentarea raportului final.
S-a constatat că la adunarea din data de 14.11.2007 s-a prezentat un singur creditor: sector 1, care a fost de acord cu acest raport și cu închiderea procedurii, iar celorlalți creditori le-a fost comunicat raportul, fără a se înregistra obiecții.
În aceste condiții, instanța a respins cererea formulată de creditorul de a se convoca din nou comitetul creditorilor având ca ordine de zi formularea unei cereri de autorizare în temeiul art.138 alin.3 din lege.
Lichidatorul judiciar a procedat la convocarea de mai multe ori a creditorilor pentru a se constitui comitetul și a se discuta măsurile ce se impun pentru desfășurarea procedurii, inclusiv formularea cererii de atragere a răspunderii, însă creditorii nu s-au prezentat, astfel că instanța a desemnat în mod provizoriu comitetul creditorilor, în temeiul art.16 din lege.
Se constată că acest comitet nu a înțeles să aducă la îndeplinire atribuțiile prevăzute la art.17 din lege, nu s-a întrunit lunar și nu a manifestat interes față de rapoartele întocmite de lichidator, nu a propus măsuri pentru a fi aduse la îndeplinire de către lichidator.
În ceea ce privește formularea acțiunii pentru atragerea răspunderii, conform modificărilor aduse legii insolvenței, calitatea procesuală activă în acest caz aparține, în primul rând, lichidatorului judiciar și, doar în subsidiar și cu îndeplinirea condițiilor stabilite de legiuitor, și comitetului creditorilor.
Prin aceste modificări, acțiunile de atragere a răspunderii nu mai pot fi promovate de către creditori în mod individual, urmărindu-se astfel implicarea creditorilor în desfășurarea procedurii de insolvență și depășirea pasivității manifestate până în prezent.
Prima condiție despre care se face vorbire în articolul 138 alin.3 este solicitarea autorizării pentru a introduce acțiunea.
Prin termenele acordate de judecătorul sindic s-a acordat răgaz mai mult decât suficient comitetului creditorilor să se întrunească și să întocmească cererea de a fi autorizați de către judecătorul sindic să formuleze o acțiune întemeiată pe articolul 138 din Legea nr.85/2006. Împrejurarea că au fost convocați în repetate rânduri de către lichidator pentru a li se aduce la cunoștință aspectele privind desfășurarea procedurii și a măsurilor ce se impun, fără a da curs convocărilor, denotă lipsa de interes a creditorilor, astfel că nu se justifică acordarea de noi termene pentru a fi din nou convocat comitetul creditorilor, în condițiile în care procedura de lichidare a fost finalizată, iar raportul final a fost comunicat creditorilor.
Nefiind formulate obiecțiuni, instanța a aprobat raportul final, apreciind că nu se aduce vreo vătămare creditorilor, care, în decursul procedurii au cunoscut exact situația patrimonială a debitorului și puteau din timp să convoace comitetul creditorilor pentru a proceda în conformitate cu legea, așa încât nu li s-a adus vreo vătămare prin omologarea raportului final.
Analizând actele și lucrările dosarului, judecătorul sindic a reținut că, după desfășurarea procedurii de lichidare judiciară, în prezent nu mai există bunuri în patrimoniul debitoarei care să poată fi valorificate în scopul acoperirii în întregime a creanțelor înregistrate la dosar. Sumele obținute prin valorificarea bunurilor din averea debitoarei au fost distribuite creditorilor, dar nu s-a reușit acoperirea în întregime a creanțelor înregistrate. Pe perioada desfășurării procedurii, comitetul creditorilor nu a formulat cererea de autorizare în temeiul art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006. Raportul final a fost aprobat de către judecătorul sindic în urma afișării sale și comunicării către creditori, nefiind formulate obiecțiuni, astfel că, în temeiul art.132 alin.2 din Legea nr.85/2006 în vigoare, instanța a dispus închiderea procedurii de faliment față de debitoarea - și radierea societății debitoare din registrul comerțului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1, care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a Va Comercială sub nr-.
În motivarea recursului se arată că, deși lichidatorul a procedat la întocmirea, afișarea si comunicarea Raportului Final de Activitate în data de 06.09.2007 iar judecatorul-sindic a stabilit convocarea Adunării Creditorilor pentru data de 14.11.2007 în vederea aprobării/formulării de obiecții cu privire la acest Raport, lichidatorul a comunicat cu întârziere convocarea, instituția primind-o abia în data de 16.11.2007 sub nr.-, cu doua zile după desfășurarea adunării creditorilor.
În această situație, instituția a fost în imposibilitate de a formula obiecții la Raportul Final în termenul prevăzut de lege, respectiv cu 5 zile înainte de întrunirea adunării creditorilor.
În plus, față de motivele invocate mai sus, se menționează și faptul că sentința recurată cuprinde dispoziții contradictorii, în sensul că instanța de fond a reținut în motivare ca temei juridic al închiderii procedurii articolul 132 alin.2 din Legea 85/2006, iar în dispozitiv a pronunțat închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei in temeiul art. 131 din lege.
De asemenea, instanța de fond a dispus închiderea procedurii fără a se conforma dispozițiilor articolului 132 alin. 2 din lege, aplicabile în prezenta cauză, potrivit cărora procedura de faliment va putea fi închisă numai după ce judecatorul-sindic a aprobat Raportul Final.
Pe considerentele expuse anterior, constatând că în mod nelegal s-a dispus închiderea procedurii față de debitorul SC - SRL fără a se aproba Raportul Final de către judecătorul-sindic, instituția fiind în imposibilitate obiectivă de a formula obiecțiuni împotriva acestui raport, se solicită admiterea prezentului recurs, casarea sentinței comerciale nr. 4353/15.11.2007 și, pe cale de consecință, continuarea procedurii în vederea convocării în mod legal a Adunării Creditorilor pentru aprobarea/contestarea Raportului Final de Activitate.
În drept, se invocă dispozițiile articolelor 299 si urm. Cod Procedură Civilă, Legea 85/2006.
În dovedire au fost depuse înscrisuri.
Intimații legal citați nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat întâmpinare.
Analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, văzând și dispozițiile articolului 3041Cod Procedură Civilă, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
La termenul de judecată din 6.09.2007, lichidatorul judiciar a depus la dosar raportul final de activitate iar judecătorul-sindic i-a pus în vedere să convoace adunarea creditorilor pentru ca raportul să fie discutat.
Prin adresa nr.1367/7.11.2007, lichidatorul judiciar a convocat adunarea creditorilor, însă nu a făcut dovada înștiințării lor efective la timp, pentru a putea formula eventuale obiecțiuni și a participa la adunare conform articolului 129 din Legea nr.85/2006.
Recurenta a primit convocarea la 16.11.2007, după două zile de la data desfășurării adunării.
De altfel, chiar lichidatorul judiciar menționează în procesul-verbal întocmit la 14.11.2007 că adunarea creditorilor nu a fost legal întrunită, nefiind îndeplinite cerințele articolului 15 alin. 1 și 2 din Legea nr.85/2006, respectiv nu au fost prezenți creditori ale căror creanțe însumate să reprezinte minim 30 % din valoarea totală a creanțelor împotriva averii debitorului.
În ceea ce privește temeiul închiderii procedurii, instanța a rămas în pronunțare pe închiderea procedurii în baza articolului 131 din Legea nr. 85/2006, minuta este în sensul aprobării raportului final de activitate și închiderii procedurii în baza articolului 132 alin.2 din lege (minuta concordând cu considerentele hotărârii), dar dispozitivul prevede închiderea procedurii în temeiul articolului 131.
Față de cele arătate, având în vedere aspectele legate de desfășurarea adunării creditorilor și dispozițiile contradictorii ale hotărârii recurate, în baza articolului 8 din Legea nr.85/2006 și articolului 312 alin.1,2,3 raportat la articolul 304 pct.7 și 5 Cod Procedură Civilă, Curtea va admite recursul și va casa hotărârea, urmând a trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta creditoare ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B împotriva sentinței comerciale nr.4353/15.11.2007 pronunțată de Tribunalul B Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata debitoare SC - SA prin lichidator judiciar SC și intimatele creditoare SC SRL, DIRECȚIA IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE SECTOR 1, ROMÂNIA, SC ROMANIA SRL și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 27 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Ex.2
6.03.2008
Președinte:Dana ArjocaJudecători:Dana Arjoca, Decebal Taragan, Minodora Condoiu
