Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 269/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.269/COM
Ședința publică de la 24 martie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Erol Geli
JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 3: Revi Moga
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul comercial d eclarat de pârâtul G, domiciliat în B, sector 4,-, Bl.20,.2,.21, împotriva sentinței civile nr. 6388/COM/17.12.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimat - cu sediul în C,-, cam.21,județ C, lichidator judiciar al debitoarei SERV cu sediul în localitatea C,-, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata-lichidator judiciar al debitoarei prin avocat, conform delegației de substituire nr.-162/24.03.2008, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat depune la dosar: împuternicirea avocațială nr.53500/24.03.2008, delegația de substituire nr.162/24.03.2008 și întâmpinare - două exemplare, solicitând comunicarea acesteia. În situația în care instanța apreciază că nu se impune comunicarea acesteia arată că nu are alte cereri de formulat solicitând cuvântul pentru dezbateri.
Instanța socotindu-se lămurită, în conformitate cu disp. art.150 Cod procedură civilă, declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul, avocat solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
Instanța lasă dosarul în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față, constată;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr- reclamanta, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei Serv C, în contradictoriu cu pârâtul G, a solicitat judecătorului sindic să dispună repunerea părților în situația anterioară transferului patrimonial anulat, prin restituirea bunurilor în natură, iar în situația în care acestea nu mai există în patrimoniul pârâtului, prin obligarea sa la plata contravalorii acest or bunuri la data la care au avut loc aceste transferuri.
În fapt, a arătat reclamanta că prin sentința civilă nr. 494/com/7.02.2005 a Tribunalului Constanțas -a deschis procedura insolvenței față de debitoarea SERV iar acțiunea formulată pentru anularea transferului patrimonial încheiat între societate și Gaf ost admisă prin sentința civilă nr. 1433/03.04.2006.
A apreciat reclamanta că se impune a fi dispusă repunerea părților în situația anterioară, ca efect firesc al anulării actelor de vânzare cumpărare încheiate între cele două părți, suma ce reprezintă contravaloarea bunurilor, în ipoteza că acestea nu mai există în patrimoniul cumpărătorului, urmând a fi actualizată cu indicele de inflație.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 995 Cod civil, art. 996 Cod civil, art. 83 din Legea nr. 85/2006, art. 1073 Cod civil.
În susținerea cererii a solicitat reclamanta să-i fie încuviințate probele cu înscrisuri și cu interogatoriul administrat pârâtului.
Legal citat, pârâtul Gaf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondate, întrucât patrimoniul societății vânzătoare și terții creditori nu au fost prejudiciați, dat fiind faptul că sumele reprezentând contravaloarea bunurilor achiziționate de pârât de la debitoare au intrat în conturile societății.
Tot în cuprinsul întâmpinării a fost invocată excepția de litispendență în raport de dosarele nr. 4049/4/207 al Judecătoriei Sectorului 4 B și nr- al Judecătoriei Mangalia.
Prin cererea reconvențională formulată în cauză a solicitat pârâtul reconvenient să fie obligat reclamantul să nu o înscrie la masa credală cu acea sumă de bani, iar în conformitate cu disp. art. 1143 și urm. Cod civil. Să se constate intervenită compensația, urmare a cesiunii de creanță intervenite între acesta și G.
În susținerea cererii reconvenționale au fost încuviințate probele cu înscrisuri și interogatoriul administrat reclamantului.
Au fost depuse la dosar sentința civilă nr. 1433/com72006 a Tribunalului Constanța, decizia civilă ne. 430/com/2006 a Curții de APEL CONSTANȚA, factura fiscală nr. -/2002, contractul de vânzare cumpărare nr. 2451/06.12.2002, factura fiscală nr. -/5.12.2002, procesul verbal de vânzare mijloace fixe din 6.11.2002, chitanțe de plată pentru bunurile achiziționate, contract de vânzare cumpărare pentru un autovehicul folosit, factura fiscală nr. -/12.06.2003, contract de împrumut nr. 1/20.02.2003, raportul de expertiză contabilă extrajudiciară efectuat de exp., contract de vânzare cumpărare nr. 2296/14.10.2005, procesul verbal al ședinței adunării creditorilor SC Serv Srl din 14.11.2007.
Răspunsurile părților la interogatoriile reciproc administrate au fost consemnate la filele 101 și 103 din dosar.
La termenul de judecată din 17.12.2007 judecătorul sindic a admis excepția de litispendență a dosarelor nr. 4049/4/207 al Judecătoriei Sectorului 4 B și nr- al Judecătoriei Mangalia la prezentul dosar.
Prin sentința civilă nr.6388/com/17.12.2007, Tribunalul Constanțaa admis cererea principală formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul G; a fost obligat pârâtul reconvenient la plata către reclamantă a sumei de 61.593 lei exclusiv TVA reprezentând prețul actualizat cu indicele de inflație la 31.08.2007 pentru imobilul din M, autoturismul BMW și autoturismul Cielo, urmare a repunerii părților în situația anterioară anulării transferului,s-a respins cererea reconvențională ca nefondată și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens, judecătorul - sindic a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.1433/com/2006 a Tribunalului Constanța, intrată în autoritate de lucru judecat, s-a dispus anularea transferurilor patrimoniale încheiate între SERV și G, cu privire la autoturismele BMW și Cielo, precum și imobilul situat în M,-, reținându-se conivența celor două părți contractante în fraudarea creditorilor societari.
Potrivit principiului general de drept al repunerii părților în situația anterioară, tot ceea ce s-a executat în virtutea unui act anulat trebuie restituit, părțile urmând a se afla exact în aceeași situație în care ar fi fost dacă acel act nu s-ar fi încheiat.
Înscrisurile depuse la dosar fac dovada înstrăinării bunurilor dobândite de la debitoare de către cumpărătorul de rea credință G, astfel că obiectul fiecărui contract de vânzare cumpărare anulat nu se mai află în patrimoniul său. Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară, însușit de ambele părți litigante, indică valoarea actualizată a prețurilor achitate în decembrie 2002 ca fiind în prezent de 61 593 lei, exclusiv TVA, astfel că judecătorul sindic va admite cererea de repunere în situația anterioară și va obliga pârâtul să restituie reclamantului această sumă ca echivalent actualizat al prețului achitat în 2002 pentru autoturismele BMW și Cielo și pentru garsoniera situată în M,-.
În ceea ce privește cererea reconvențională, se observă că actul juridic încheiat între Serv și Gaf ost anulat pentru că s-a reținut existența unui concern fraudulos, ceea ce face aplicabile prevederile art. 83 alin. 2, teza finală, în sensul că "terțul dobânditor care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea acestuia nu va avea împotriva averii debitoarei o creanță de aceeași valoare, decât dacă a acceptat transferul cu bună credință și fără intenția de a-i împiedica, întârzia ori înșela pe creditorii debitorului." Ori, cât timp actul a fost anulat tocmai pentru reaua credință a ambilor contractanți, din interpretarea "per a contrario" a dispozițiilor sus menționate rezultă că pârâtului nu- poate fi recunoscută creanța sa asupra averii debitoarei, constând în prețul achitat.
Cât privește cererea subsidiară a pârâtului reconvenient în sensul constatării intervenirii compensației, aceasta este neîntemeiată, nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 52 din Legea nr. 85/2006, în sensul existenței unor creanțe reciproce cu caracter cert, lichid și exigibil la data deschiderii procedurii reorganizării judiciare și a falimentului asupra debitoarei Serv
În soluționarea capătului principal al cererii reconvenționale s-a reținut că pârâtul nu are o creanță asupra debitoarei, izvorâtă din încheierea acestor acte juridice anulate irevocabil prin intervenția justiției, aceasta fiind sancțiunea relei sale credințe la încheierea actului fraudulos, astfel că nu pot fi îndeplinite condițiile compensației legale solicitate în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen, recurs pârâtul G, criticând- pentru nelegalitate, în baza art.304 pct. 9 Cod procedură civilă, prin prisma motivelor de recurs, susținând în esență, următoarele:
Greșit a reținut judecătorul-sindic cu caracter irevocabil, că transferurile au fost frauduloase.
În prezent, recurentul având dubla calitate de debitor cu suma de 61.593 lei și de creditor cu aceiași sumă, întrucât tatăl său G - este creditor înscris pe Tabelul definitiv al creanțelor debitoarei I Serv-, cu o creanță verificată, certă, lichidă și exigibilă de 255.732 lei. Din această sumă pe care tatăl său o are în calitate de creditor cu egal cu ceilalți creditori în Tabelul definitiv al creanțelor debitoarei, i-a cesionat prin contract suma de 61.593 lei, astfel încât art.52 din Legea nr.85/2006 și art.1143 și următoarele din Codul Civil, erau îndeplinite în cauză și trebuia operată compensația, având calitatea și de debitor și de creditor pentru suma de 61.593 lei.
Pentru considerentele expuse mai sus, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile, în sensul admiterii cererii reconvenționale.
Intimata C, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SERV - în insolvență, prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea ca nefondat a recursului și menținerea acesteia ca fiind temeinică și legală.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, în raport de criticile aduse, se constată că recursul este nefondat raportat la următoarele considerente:
Se apreciază că,critica formulată de către recurent este neîntemeiată deoarece instanța de fond a reținut în mod temeinic și legal faptul că în cauză nu se impune admiterea cererii reconvenționale formulate cu consecința constatării intervenirii compensației deoarece nu sunt îndeplinite exigențele impuse de legea insolvenței.
Astfel potrivit disp.art.52 din Legea nr.85/21.04.2006 privind procedura insolvenței deschiderea procedurii de insolvență nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanței sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condițiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.
Se constată că în cauza dedusă judecății faptul că condițiile prevăzute de lege în materie de compensare legală nu erau îndeplinite la data deschiderii procedurii reorganizării judiciare și a falimentului asupra debitoarei Serv în sensul inexistenței unor creanțe reciproce cu caracter cert, lichid și exigibil,actele întocmite în cauză,cu reaua credință a ambilor contractanți,urmărind în mod exclusiv fraudarea creditorilor.
In aceste condiții devin într-adevăr incidente dispozițiile art.83 alin.2 din legea nr.85/2006 care stipulează în mod expres faptul că
terțul dobânditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de către debitor, va avea împotriva averii o creanță de aceeași valoare, cu condiția ca terțul sa fi acceptat transferul cu bună-credință și fără intenția de a-i împiedica, întârzia ori înșela pe creditorii debitorului.
În caz contrar, terțul dobânditor pierde creanța sau bunul rezultat din repunerea în situația anterioară în favoarea averii debitorului.
În consecință, Curtea constată neîntemeiată critica formulată astfel că în raport de considerentele mai sus expuse,se apreciază că sentința instanței de fond este legală și temeinică, dată cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale invocate, neexistând motive de modificare sau casare a hotărârii, conform art.304 sau 3041Cod procedură civilă, astfel încât recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul comercial d eclarat de pârâtul G, domiciliat în B, sector 4,-, Bl.20,.2,.21, împotriva sentinței civile nr. 6388/COM/17.12.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimat - cu sediul în C,-, cam.21,județ C, lichidator judiciar al debitoarei SERV cu sediul în localitatea C,-, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J-, intimat OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,-, județ C, având ca obiect procedura insolvenței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 martie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
02 aprilie 2008
jud.fond.
red.dec.jud.
2ex/17.04.2008
Președinte:Erol GeliJudecători:Erol Geli, Kamelia Vlad, Revi Moga