Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 31/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE COMERCIALĂ Nr. 31/2008
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
JUDECĂTOR 2: Doina Hârceagă
JUDECĂTOR 3: Eugenia Florescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurent AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței nr.2416/C/2007 pronunțată de judecătorul sindic al Tribunalului Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă lichidator judiciar pentru intimatul debitor SC Română SRL, lipsă fiind AVAS.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a depus prin serviciul registratură întâmpinare din partea din partea intimatei debitoare AGRICOLA - PRIN LICHIDATOR JUDICIAR.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Lichidatorul judiciar pentru intimatul debitor solicită respingerea recursului ca netemeinic și nelegal pentru motivele din întâmpinare.
Instanța față de actele și lucrările dosarului lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința comercială nr.2416/C/24.11.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în baza art.131 din Legea prevede procedura insolvenței s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei Agenția Națională Română SRL.
-s-a dispus radierea societății debitoarei din registrul comerțului;
-s-a dispus descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatorii și responsabilități;
-a fost aprobat decontul lichidatorului judiciar în sumă de 3100 lei reprezentând cheltuieli ocazionate de procedura insolvenței, cu plata sumei din fondul de lichidare;
-s-a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor Publice a jud.S ORC de pe lângă Tribunalul Sibiu, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a se pronunța această sentință s-a constatat că la data de 24 octombrie 2007, lichidatorul judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului inexistența sediului social și neavansării de către creditori a sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare.
Constatând că procedura simplificată a insolvenței a fost deschisă prin Sentința civilă nr.1135/C/2007 pronunțată în ședința publică din data de 25.04.2006.
Constatând că lichidatorul judiciar nu a înțeles să formuleze și cerere de antrenare a răspunderii administratorului sociali, în temeiul art.138 din Legea nr.85/2006 motivat de lipsa documentelor societății debitoare și inexistența sediului.
Constatând că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art.61 din Legea privind procedura insolvenței, constatând că notificarea a fost publicată și în ziarul Adevărul din data de 14.06.2007, conform art.61 alin.3 din Legea privind procedura insolvenței,
În temeiul art.131 din legea privind procedura insolvenței, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs AVAS B, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței nr.2416/21.11.2007 și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În dezvoltarea motivelor de recurs arată:
În fapt, potrivit OUG nr.95/2003 privind preluarea de către AVAS a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului s-a subrogat în toate drepturile și obligațiile procesuale ale Caselor de Asigurări de Sănătate.
Conform art.2 din același act normativ, AVAS a încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate S, Protocolul nr.40/3.03.2004, având ca obiect transferul creanțelor bugetare existente în evidențele contabile ale acesteia (inclusiv creanța față de SC -Română SRL).
Conform prevederilor art.2 alin.2 din OUG nr.95/2003 modificată prin Legea de aprobare nr.557/18.12.2003 ("În vederea valorificării, creanțele bugetare preluate se consolidează în dolari americani, pe baza raportului leu-dolar de la data preluării acestora prin protocol"), creanța AVAS a fost preluată la valoarea nominală de 189,48 RON care reprezintă 57,77 USD (la cursul de 32798 RON) de la data preluării, creanța ce se încadrează în ordinea de prioritate prevăzută de art.123 pct.4 din Legea nr.85/2006.
În contextul arătat mai sus, AVAS subrogându-se în drepturile și obligațiile aferente CAS S, prin efectul legii și, implicit, prin efectul protocolului încheiat la data de 3.03.2004, se impunea a fi introdusă în cauză, citată și menționată în raportul specificat în calitate de creditoare la locul acesteia.
În cazul de față, așa cum se poate observa, instituția lor nu este menționată deloc în respectivul document, nu a fost citată niciodată pe parcursul procedurii și nu i s-a comunicat nici un acte procedural.
AVAS a luat cunoștință de deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr.85/2006 în urma publicării în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr.3065/2007 pag.8 a sentinței de închidere a procedurii, sentința pe care o și recurează. Reaua voință este așadar evidentă, lichidatorul judiciar neîndeplinindu-și atribuțiile în procedura insolvenței, netransmițând instituției lor nici un act procedural. De asemenea, ținând cont de faptul că nici Raportul final nu le-a fost comunicat, AVAS a fost în imposibilitatea să formuleze vreun punct de vedere la acesta.
Având în vedere faptul că nici un act procedural nu a fost comunicat instituției lor, încălcându-se prevederile art.85 și următoarele Cod procedură civilă, AVAS a fost lipsită de orice drept la apărare, neputând formula nici un fel de cerere în speța dedusă judecății.
Conform art.85 cod procedură civilă, "judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților" ceea ce în cauza de față nu s-a întâmplat, către AVAS nefiind comunicat nici un act de procedură, fiind încălcat în mod flagrant principiul contradictorialității și principiul dreptului la apărare. AVAS a fost lipsit de posibilitatea formulării oricăror cereri sau apărări în cauză, întreaga procedură desfășurându-se fără a fi înștiințat în nici un fel de stadiul procedurii, de desfășurarea efectivă a procedurii insolvenței, de eventualele distribuiri efectuate în cauză, sau orice alte acțiuni ale celorlalți creditori înscriși la masa credală.
De asemenea remarcă și încălcarea principiului contradictorialității dezbaterilor în legătură cu AVAS, nefiind acordată posibilitatea de a discuta și eventual combate orice element de fapt sau de drept al procesului supus atenției instanței de fond. Dreptul la apărare include în conținutul său posibilitatea părților de a lua cunoștință de toate actele de la dosar, de a formula cereri, de a solicita probe, de a invoca excepții de procedură, de a exercita căile legale de atac, etc. Principiul dreptului la apărare depășește interesul părților, fiind o condiție esențială în atingerea scopului final al oricăror judecăți, respectiv descoperirea adevărului.
Odată cu începerea procedurii insolvenței, dacă se controlau în mod corespunzător evidențele financiar-contabile ale debitoarei, trebuia să fie regăsită, în mod cert, suma datorată de debitoare către Fondul național unic de asigurări de sănătate. Menționează faptul că prin neverificarea atentă a actelor contabile puse la dispoziție administratorului judiciar, această culpă nu aparține AVAS.
Lichidatorul judiciar nu a verificat, în ce privește creanța bugetară înscrisă de CAS și preluată de AVAS, cauzele concrete care au determinat nevirarea de către debitoare a contribuțiilor la Fondul național unic de asigurări sociale și de sănătate, raportat la obligațiile angajatorilor prevăzute de art.8, 51, 53 din Legea 145/1997 privind asigurările de sănătate.
Lichidatorul trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile la acest fond. lichidatorul nu este un executor judecătoresc care ar avea doar obligația de a vinde bunuri aflate în averea debitoarei (cum, din păcate mult prea adesea se confundă), cu atribuțiile sale sunt mult mai complexe. Nu întâmplător, în cadrul art.25 din Legea nr.85/2006, prima dintre atribuțiile lichidatorului consta în "examinarea activității debitorului în raport cu situațiile de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă", aceasta analiză realizată de către un specialist, respectiv lichidatorul - conform OG 79/1999, constituind premise declanșării unor potențiale acțiuni în baza art.138 din Legea nr.85/2006.
Statul Român, reprezentat în cauza de față prin AVAS a suferit un prejudiciu "a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul sindic nu numai a faptului că societatea a ajuns în încetare de plăți ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului". ( - Răspunderea organelor de conducere ale debitorului în procedura insolvenței)
Analizând recursul formulat sub aspectul motivelor invocate se consideră că acesta este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi mai jos expuse:
Într-adevăr Legea 85/2006 prevede obligarea administratorului Judiciar/lichidatorului judiciar de a notifica toți de creditorii menționați în lista depusă de debitor, ori lichidatorul a efectuat toate diligențele necesare pentru identificarea debitorului.
A fost convocată societatea prin corespondență, scrisoarea fiind restituită cu mențiunea destinatar mutat, cât și prin deplasare la sediul social declarat, însă și lichidatorul a fost în imposibilitatea identificării societății, aceștia fiind cetățeni italieni, fără domiciliu, sau reședință în România. Nu a fost posibilă luarea contactului cu aceștia și intrarea în posesia documentelor de evidență contabilă a societății.
De menționat că societatea a fost dizolvată în baza prevederilor art.30 din Legea 359/2004 modificată și completată prin OUG 75/2004, constatată prin încheierea judecătorului delegat nr.16446/19.04.2005.
La solicitarea S, creditor cu o creanță declarată împotriva societății adresată prin ORC S, judecătorul delegat a desemnat lichidatorul în cauză prin încheierea 6387/27.10.2005.
Constatând că demersurile efectuate pentru identificarea societății nu a avut nici un rezultat, cât și faptul că volumul creanțelor este mare, la data de 15.03.2007 s-a solicitat Tribunalului Sibiu, în baza prevederilor art.270*1 din Legea nr.31/1990 modificată, deschiderea procedurii simplificate a insolvenței societății și, urmare a solicitării, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a insolvenței prin sentința comercială nr.1135/C/25.04.2007 împotriva SC Româna SA.
Notificarea deschiderii procedurii a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență nr.1470/12.06.2007, precum și în ziarul Adevărul, fiind astfel îndeplinite obligațiile lichidatorului prevăzute de legea insolvenței (actele doveditoare fiind depuse în dosarul cauzei).
În dosarul de faliment au depus declarații de creanță ANAF-DGFP S și SC SA, prin lichidatorul.
Recurenta, prezumându-se faptul că prin efectuarea publicității prevăzute de lege, a luat cunoștință despre deschiderea procedurii insolvenței, nu a depus declarație de creanță.
În recursul promovat, recurenta afirmă că nu a luat cunoștință de deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr.85/2006, invocând că a luat cunoștință despre insolvența societății doar în urma publicării în nr.3065/2007 pag.8 a sentinței de deschidere a procedurii, sentință recurată de altfel, învederând reaua voință a lichidatorului ca fiind evidentă cât și faptul că acesta nu și-a îndeplinit atribuțiile în procedura insolvenței.
Faptul că nu i s-a comunicat recurentei nici un act procedural, inclusiv raportul final și bilanțul general a fost determinat de nedepunerea de către aceasta a declarației de creanță, ceea ce nu poate fi imputat, sub nicio formă, lichidatorului judiciar.
Se mai invocă, în motivele de recurs, faptul că lichidatorul nu a controlat în mod corespunzător evidențele contabile ale debitoarei, ori debitoarea nefiind găsită, nu s-a putut intra în posesia documentelor respective, în schimb au îndeplinit toate actele procedurale prevăzute de lege privind publicitatea deschiderii procedurii insolvenței.
Afirmația recurentei că "a fost lipsită de orice drept la apărare, neputând formula nici un fel de cerere în speța dedusă judecății" este netemeinică, atâta timp cât lichidatorul judiciar a efectuat toate actele procedurale privind publicitatea deschiderii procedurii insolvenței împotriva societății debitoare, recurenta având acces la mijloacele legale de informare, așa cum a afirmat în motivele de recurs, să consulte Buletinul Procedurilor de insolvență în care a fost publicată notificarea deschiderii procedurii.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea AVAS B împotriva sentinței comerciale 2416/C din 21 noiembrie 2007 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Sibiu.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 30 ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. 2ex/10.03.2008
Jud.fond
Președinte:Ioan CibuJudecători:Ioan Cibu, Doina Hârceagă, Eugenia Florescu
