Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 333/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 138/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 333R
Ședința publică de la 04 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Trestianu
JUDECĂTOR 2: Diana Manole
JUDECĂTOR 3: Roxana Popa
GREFIER - -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - CONSTRUCȚII CIVILE ȘI SRL, împotriva sentinței comerciale nr. 4781 din data de 07.11.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații ADMINISTRATOR JUDICIAR al - CONSTRUCȚII CIVILE ȘI SRL și intimata - SRL.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta prin avocat și intimata prin avocat, cu delegații la dosar, lipsind administratorul judiciar al recurentei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-a depus la dosar întâmpinare de către intimată, în două exemplare.
Recurenta prin avocat, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în cuantumul legal stabilit și de asemenea, depune o precizare a motivelor de recurs.
Se comunică recurentei întâmpinarea formulată de intimată.
Curtea acordă părților cuvântul pe cereri prealabile:
Recurenta prin avocat, arată că a depus la dosar precizări ale motivelor de recurs prin care dorește să arate că împotriva debitoarei s-a deschis procedura insolvenței și la Tribunalul Sălaj cât și la Tribunalul București deși debitoarea are sediul în județul Mai depune la dosar Buletinul procedurilor de Insolvență nr. 168/2009, în care este publicată sentința de deschidere a procedurii insolvenței pronunțată de Tribunalul Sălaj.
Curtea, acordă părților cuvântul pe probe:
Se arată de către părți că nu au probe noi de administrat, în afara celor din dosar.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă părților cuvântul pe cererea de recurs.
Recurenta prin avocat, solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțată de Tribunalul București și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Sălaj. Potrivit art.6 din Legea 85/2006, competent în soluționarea cauzei de față nu poate fi decât Tribunalul Sălaj.
Intimata prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul București ca fiind temeinică și legală. Motivat de faptul că la data introducerii cererii de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei, aceasta avea sediul în B, astfel că instanța a fost legal investită, iar pe parcursul procesului nu s-a invocat excepția necompetenței teritoriale. Fără cheltuieli de judecată.
Recurenta prin avocat, își rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința comercială nr.4781/07.11.2008 a Tribunalului București - Secția a VII a Comercială, s-a respins excepția prescripției executării silite, s-a admis excepția tardivității și s-a respins contestația debitoarei ca tardiv introdusă.
S-a admis cererea creditorului - SRL și în temeiul art.33 alin.6 din Legea nr.85/2006 s-a deschis procedura generală a insolvenței împotriva debitoarei - Construcții Civile și Industriale SA.
În motivare s-a reținut că ultima plată efectuată de - Construcții Civile și Industriale SA a fost în data de 18.05.2005 în cuantum de 35.000 RON, prin care s-a achitat creditoarei reclamante parțial factura fiscală -/16.04.2003.
Din această factură a rămas un rest de plată în cuantum de 36.817,45 lei, pe care s-a obligat să o achite eșalonat până la 30.08.2006, conform tranzacției nr.6773/15.06.2006, angajament care însă nu a mai fost respectat.
În urma neachitării obligațiilor, debitoarei a acumulat datorii în cuantum de 36.817,45 lei reprezentând debit principal către creditoare în cuantum de 36.817,45 lei debit principal, la care se adaugă penalități de întârziere, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.233/20.10.2001 calculate până la data deschiderii procedurii de insolvență.
Plățile parțiale efectuate în baza tranzacției din data de 15.06.2006, semnifică recunoașterea debitului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs debitoarea - Construcții Civile și Industriale SRL solicitând casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Tribunalul Sălaj, invocându-se următoarele:
Hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței altei instanțe.
Dispozițiile art.6 din Legea nr.85/2006 reglementează o competență teritorială exclusivă, care este de ordine publică, conform art.159 pct.3 Cod procedură civilă.
La data de 7.11.2008 (data pronunțării hotărârii recurate), sediul debitoarei nu se mai afla în Comuna, Autostrada B - Pitești, km 11+460, /2, DNA 1, Jud. I, ci în J,-/A, Județul
Nu este vorba de o modificare a sediului social ulterior pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii, ci de una anterioară acestui moment.
Modificarea sediului a fost înregistrată în registrul comerțului încă din data de 17.04.2008, fiind opozabilă erga omnes conform dispozițiilor art.5 alin.1 din Legea nr.26/1990 și art.50 alin.1 din Legea nr.31/1990.
Tribunalul Bucureștia încălcat deci competența de soluționare a Tribunalului Sălaj, impunându-se casarea sentinței nr.4781/7.11.2008 și transmiterea cauzei spre competentă soluționare la Tribunalul Sălaj.
Cererea de recurs a fost legal timbrată cu taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.
Creditoarea intimată a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat, invocând faptul că la 2 termene de judecată (9.05.2008 și 31.10.2008) debitoarea prin avocat ales nu a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București.
Nu intră în atribuțiile instanței ori ale reclamantului să mai verifice sediul debitoarei înainte de pronunțarea hotărârii, din moment ce la depunerea cererii de declanșare a procedurii insolvenței s-au efectuat demersurile la Oficiul Registrului Comerțului pentru aflarea sediului social.
Singurul scop urmărit de recurentă este tergiversarea soluționării dosarului.
Recurenta a depus la termenul de judecată din 4.03.2009 o precizare a cererii de recurs, în sensul că se impune cu atât mai mult casarea sentinței de deschidere a procedurii de insolvență pornită de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, cu cât împotriva debitoarei recurente - Construcții Civile și Industriale SRL s-a deschis procedura generală a insolvenței prin sentința civilă nr.2890/8.12.2008 a Tribunalului Sălaj, la cererea unei alte creditoare, - Tehnorex SRL.
Nu au fost administrate probe noi în dosar.
Analizând actele dosarului în conformitate cu dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată și reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.16 din pr.civ. cererile în materia reorganizării judiciare și a falimentului sunt de competențaexclusivăa tribunalului în circumscripția căruia se află sediul principal al debitorului.
Art.6 din Legea nr.85/2006 privind insolvența stabilește că toate procedurile prevăzute de această lege, mai puțin recursul, sunt de competența tribunalului în a cărui rază teritorială își are sediul debitorul astfel cum figurează acesta în registrul comerțului.
Sunt deci incidente dispozițiile art.159 pct.3 pr.civ. fiind vorba deci de norme care stabilesc o competență teritorială absolută.
Nu sunt corecte susținerile intimatei, în sensul că debitoarea recurentă nu ar fi invocat judecătorului sindic schimbarea de sediu social și deci, excepția necompetenței Tribunalului București.
Dimpotrivă, la termenul de judecată din 9.05.2008, debitoarea a depus în scris motivarea excepției de necompetență teritorială, atașând dovezile corespunzătoare, respectiv încheierea nr.2892/2.04.2008 de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bucureștia mențiunilor privind schimbarea sediului în județul S, precum și certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sălaj eliberat în data de 21.04.2008.
Judecătorul sindic a calificat greșit excepția debitoarei ca fiind excepția necompetenței materiale a Tribunalului București și a respins-o, dând o interpretare eronată dispozițiilor art.6 din Legea nr.85/2006.
În concluzie, constatând că recursul este întemeiat, sentința recurată fiind pronunțată de o instanță necompetentă teritorial, cu încălcarea dispozițiilor art.16 din Codul d e procedură civilă și ale art.6 din Legea nr.85/2006, Curtea, în temeiul art.304 pct.3 și 312 alin.3 și 6 din pr.civ. va casa sentința recurată și va trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Sălaj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Admite recursul formulat de recurenta - CONSTRUCȚII CIVILE ȘI SRL, împotriva sentinței comerciale nr.4781 din data de 07.11.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații ADMINISTRATOR JUDICIAR al - CONSTRUCȚII CIVILE ȘI SRL și intimata - SRL.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Sălaj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud. - 16.03.2009
Tehnored. - 19.03.2009
2 ex.
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic -
Președinte:Viorica TrestianuJudecători:Viorica Trestianu, Diana Manole, Roxana Popa
