Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 40/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 40
Ședința publică din 22.01.2008
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare judecarea recursului declarat de creditoarea A împotriva sentinței civile nr. 2627/12.11.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. 2450/2004, în contradictoriu cu debitoarea intimată prin lichidator A, creditorul intimat și intimatul A, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care văzând că nu mai sunt alte cereri și s‑a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților, potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2627/12.11.2007 pronunțată în dosarul nr. 2450/2004, Tribunalul Arada dispus, în temeiul art. 132 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenței, închiderea procedurii falimentului debitoarei, radierea debitoarei din registrul comerțului.
În temeiul art. 135 din Legea privind procedura insolvenței a dispus notificarea hotărârii debitoarei, tuturor creditorilor, administratorului special, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad, pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
În baza dispozițiilor art. 136 din Legea nr. 85/2006 a dispus descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitoare și averea acesteia, creditori, titulari de garanții, asociați.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Lichidatorul A desemnat să administreze procedura falimentului debitoarei a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a stingerii întregului pasiv prin distribuirea sumelor obținute din lichidarea parțială a averii debitoarei, prin raportul final depus la dosarul cauzei, afișat la ușa instanței și comunicat creditorilor.
Instanța de fond a constatat că s-a întocmit raportul de lichidare ce cuprindea date privind: situația debitoarei la data deschiderii procedurii, etapele desfășurate în cursul procedurii, bunurile din averea debitoarei ce au fost lichidate, situația sumelor obținute din lichidarea bunurilor, situația sumelor obținute din încasarea creanțelor debitoarei, cheltuielile de administrare a procedurii și stingerea pasivului debitoarei.
De asemenea s-a constata că averea debitoarei a fost lichidată, s-au achitat creanțele, conform tabelului definitiv consolidat al creanțelor și toate cheltuielile de administrare a procedurii, dovada plăților fiind făcută cu înscrisurile depuse.
Astfel că, în temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, instanța de fond a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei, radierea acesteia din registrul comerțului, iar în temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006 s-a descărcat lichidatorul de orice îndatoriri și responsabilități privind procedura insolvenței.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, creditoarea A solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii pronunțate de prima instanță.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și neîntemeiată nerespectându-se dispozițiile art. 132 alin. 2 din legea nr. 85/2006: "O procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul sindic va pronunța o sentință, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând și radierea acestora."
Recurenta mai arată că nu au fost întreprinse toate măsurile pentru obținerea informațiilor și datelor necesare identificării bunurilor mobile sau imobile din patrimoniul debitoarei.
În drept: art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, art. 304 pct. 9, art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din data de 22.01.2008, s-a depus la dosar întâmpinare, de către lichidatorul debitoarei prin care s-a solicitat respingerea recursului întrucât instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, pe baza raportului final depus de lichidator cât și în temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
S-a arătat că lichidatorul a depus raportul final la dosarul cauzei și l-a afișat corespunzător în temeiul art. 129 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, comunicând acest raport tuturor creditorilor pentru înștiințare și pentru ca aceștia să formuleze eventuale obiecțiuni cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării lor pentru discutarea propunerii de închidere.
Dacă recurenta nu a uzat de dreptul său legal și nu a formulat obiecțiuni la raportul final al lichidatorului, corect judecătorul sindic, constatând că nu s-au formulat obiecțiuni la raportul final, a închis procedura falimentului, întrucât bunurile din patrimoniul debitoarei au fost valorificate, iar sumele încasate și distribuite conform tabelului de creanțe.
În drept: art. 25 din Legea nr. 85/2006, art. 115 și art. 308 Cod procedură civilă.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate în scris, din oficiu pentru cele de ordine publică, Curtea reține ca nefondată calea de atac formulată de creditoare pentru următoarele considerente:
Judecătorul sindic a pronunțat o hotărâre cu aplicarea corectă a legii și în baza unui temei legal, respectiv art.132 alin.2 din Legea nr. 85/2006.
Incidența acestei dispoziții legale este evidențiată atâta timp cât lichidatorul judiciar a întocmit un raport final, care ulterior a fost aprobat de judecătorul sindic al cauzei, cât toate bunurile din averea debitorului au fost valorificate, iar fondurile obținute distribuite, fără ca în final să mai existe alte active, bunuri sau conturi asupra cărora lichidatorul sau judecătorul sindic să aplice măsurile din procedura.
În acest sens este fără suport probator susținerea recurentei în legătură cu întreprinderea altor măsuri pentru identificarea de bunuri mobile sau imobile, fără a se sugera care ar putea fi aceste măsuri omise de lichidator, fără a aduce elemente în sprijinul afirmației sale.
Pe de altă parte, se observă din dosarul soluționat că, deși raportul final a fost afișat și comunicat, creditoarea nu a uzat de posibilitatea de a depune obiecțiunile prevăzute de art. 129 alin. 1 din Legea 85/2006, situație în care este legală măsura judecătorului sindic de închidere a procedurii insolvenței.
Mai mult, recurenta se rezumă la motivele de recurs din art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, însă apreciază că nu ar fi incidente și îndeplinite dispozițiile din art. 132 al legii, că "nu suntem în situația prevăzută de lege", fără a argumenta în vreun fel această afirmație.
Față de cele arătate, art. 312 Cod procedură civilă și art. 8 din Legea nr. 85/2006, urmează a se respinge ca nefondat recursul creditoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice A împotriva sentinței civile nr. 2627/12.11.2007 pronunțată de judecătorul - sindic al Tribunalului Arad în dosar nr. 2450/2004.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.01.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. Ț- 31.01.2008
Tehnored. - 1.02.2008.
2 ex.
Primă instanță-
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Maria Ofelia Gavrilescu
