Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 515/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date 2928
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 515/
Ședința publică din 06 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Petruța Micu
JUDECĂTOR 2: Anca Buta
JUDECĂTOR 3: Florin Moțiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A împotriva sentinței comerciale nr. 2050/13.10.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar A, având ca obiect închiderea procedurii insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat și constatând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 Cod procedură civilă, Curtea reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2050/13.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada admis cererea lichidatorului judiciar - și în consecință: a aprobat Raportul final al lichidatorului judiciar amintit mai sus, privind falimentul debitoarei - SRL, Bilanțul general privind situația încasărilor și plăților efectuate de debitoare și Tabelul privind distribuirea către creditori a sumelor; a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei - SRL și radierea acesteia din Registrul Comerțului de la ORC de pe lângă Tribunalul Arad; descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități; precum și notificarea acestei sentințe debitoarei, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului și ORC de pe lângă Tribunalul Arad și publicarea ei în.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin cererea din 13 mai 2005, debitoarea - SRL, prin asociatul unic și administrator, a solicitat deschiderea procedurii falimentului, în condițiile art. 25 și 26 raportat la art. 1 alin. 2 din Legea nr. 64/2005, cu modificările și completările ulterioare, motivat de faptul că se găsește în situația în care nu mai poate face față datoriilor pe care le are față de creditori. Conform Bilanțului din 31.12.2004 societatea a înregistrat active în valoare totală de 531.884,8 lei, în timp ce valoarea datoriilor a fost de 801.846,4 lei.
Prin sentința civilă nr. 806 din 13 iunie 2005, fost deschisă procedura insolvenței față de debitoare, fiind desemnat administrator judiciar al debitoarei, iar prin încheierea nr. 1478 din 21.11.2005 judecătorul sindic a dispus intrarea în faliment a debitoarei, - fiind desemnat lichidator judiciar.
Pe parcursul derulării procedurii, prin sentința civilă nr. 3233/19.12.2006, pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr. 4916/2006 a fost admisă acțiunea lichidatorului judiciar pentru anularea operațiunilor efectuate de fostul administrator al societății în perioada 19 ianuarie - 22 februarie 2005 prin care a retras din casieria debitoarei suma totală de 141.966,73 lei, suma fiind readusă în averea debitoarei.
Prin cererea înregistrată la fondul cauzei, în ședința publică din 13 octombrie 2008, lichidatorul judiciar - a solicitat închiderea procedurii falimentului debitoarei, în condițiile art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, cu motivarea că în averea debitoarei nu mai există bunuri, sumele disponibile au fost distribuite integral și că, după comunicarea Raportului final și a Bilanțului general depus în data de 15.09.2008, creditorii nu au formulat obiecțiuni la acesta.
Față de aceste aspecte, tribunalul a constatat că cererea este întemeiată, având în vedere că în ședința publică din 15 septembrie 2008 lichidatorul judiciar a depus la dosarul cauzei raportul final de lichidare și bilanțul general care, conform art. 129, au fost comunicate tuturor creditorilor și debitoarei și au fost afișate la ușa instanței. Judecătorul sindic a dispus convocarea adunării creditorilor pentru termenul de 13 octombrie 2008, dar aceștia nu s-au prezentat și nici nu au formulat în scris obiecții la raportul final.
Având în vedere că nu s-au formulat obiecții la raport și toate bunurile din averea debitoarei au fost lichidate și toate sumele au fost distribuite conform Bilanțului general privind situația încasărilor și plăților efectuate de debitoare și Tabelului de distribuție final în conformitate cu art. 129 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a aprobat raportul final și în conformitate cu art. 132 alin. 2 dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei și radierea ei din Registrul Comerțului de la ORC de pe lângă Tribunalul Arad.
În conformitate cu art. 136 din lege, judecătorul sindic a dispus descărcarea de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, a lichidatorului judiciar și notificarea sentinței debitoarei, creditorilor DGFP a Județului A și ORC de pe lângă Tribunalul Arad și publicarea ei în.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, înregistrate pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, cu motivarea că sentința atacată este nelegală și neîntemeiată, invocând prevederile art. 132 alin. 2 din Legea 85/2006, conform cărora: "O procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul sindic va pronunța o sentință, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând și radierea acestora".
Se mai arată că aceste dispoziții sunt exprese, considerând că în speță nu ne aflăm în situația prevăzută de lege care ar justifica închiderea procedurii de lichidare, deoarece nu au fost întreprinse toate măsurile pentru obținerea informațiilor și datelor necesare identificării bunurilor mobile sau imobile aflate în patrimoniul debitoarei. Se mai arată că lichidatorul judiciar nu a pus în executare sentința 3233/2006 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul nr. 4916/2006, rămasă irevocabilă, prin care a fost admisă acțiunea lichidatorului judiciar pentru anularea acțiunilor efectuate de fostul administrator al societății în perioada 19 ianuarie - 22 februarie 2005 prin care a retras din casieria debitoarei suma totală de 141.966,73 lei, prima instanță reținând în mod greșit că această sumă a fost readusă în averea debitoarei.
Recurenta consideră că în aceste condiții nu se impunea închiderea procedurii insolvenței, deoarece există în continuare posibilitatea recuperării unor sume de bani, de către lichidatorul judiciar de la fostul administrator al societății. Arată că având în vedere că instanța a dispus închiderea procedurii falimentului conform art. 132 din Legea 85/2006, în cauză nu sunt incidente dispozițiile acestui articol.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 25, 132 alin. 2 din Legea 85/2006, art. 304 pct. 9, art. 304 Cod procedură civilă.
Lichidatorul judiciar Aaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii atacate, arătând că sentința atacată este temeinica si legala, bazându-se in principal pe următoarele argumente: procedura împotriva debitoarei a fost deschisa la inițiativa acesteia prin sentința civila nr. 806/13.06.2005; la momentul deschiderii procedurii debitoarea a depus la dosar toate documentele solicitate la art. 33 din Legea 64/1995 modificata, inclusiv pe cele legate de bunurile din averea debitoarei; în timpul procedurii lichidatorul nu a întâmpinat limitări sau opuneri din partea debitoarei cu privire la analiza arhivei acesteia; lichidatorul judiciar a procedat la inventarierea si evaluarea bunurilor debitoarei, obținând ulterior acordul adunării creditorilor cu privire la modalitatea de valorificare; cu acordul adunării creditorilor si implicit a creditorului recurent, lichidatorul a promovat in instanța demersuri in vederea clarificării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile ale debitoarei.
De asemenea, așa cum s-a arătat în raportul final și în bilanțul general, lichidatorul a valorificat în întregime bunurile debitoarei, sumele rezultate fiind distribuite către creditorii înscriși în tabelul definitiv in ordinea de preferința prevăzuta de art. 121 si respectiv 123 din Legea 85/2006; creditorul recurent a participat în toate fazele procedurii la luarea deciziilor necesare atât cu privire la identificarea, conservarea si valorificarea bunurilor din averea debitoarei cat si la distribuirea sumelor rezultate; iar după efectuarea tuturor acestor demersuri lichidatorul a solicitat instanței închiderea procedurii, efectuând și notificările necesare cu creditorii din dosar. Astfel, constatând ca la dosar nu au fost înregistrate opoziții la închiderea procedurii, judecătorului sindic a pronunțat sentința de închidere a procedurii.
Lichidatorul consideră ca a efectuat toate demersurile prevăzute de Legea 85/2006 în vederea identificării, inventarierii, conservării si valorificării corespunzătoare a bunurilor din averea debitoarei, opinia contrara a creditorului recurent neavând, în opinia sa, nici un suport real. În ceea ce privește critica adusa lichidatorului judiciar cu privire la punerea in aplicare fata de, în calitate de administrator social si asociat unic al debitoarei, a dispozitivului sentinței civila 3233/19.12.2006, lichidatorul arată că în fapt, cu acordul adunării creditorilor si implicit a creditorului recurent, a efectuat demersuri în instanță în vederea anulării unor transferuri patrimoniale efectuate de administratorul/asociatul unic al debitoarei înainte de momentul deschiderii procedurii - obținându-se în acest sens sentința civila 3233/19.12.2006. Arată că încă de la momentul deschiderii procedurii a încercat identificarea unor bunuri din averea personala a administratorului social și asociat unic al debitoarei, dar nu a identificat bunuri în averea personala a fostului administrator special.
Lichidatorul judiciar arată că a efectuat demersuri pentru punerea în executare a dispozitivului sentinței susmenționate, obținând în acest sens din partea executorului judecătoresc în dosarul 103/2008 un proces verbal din care rezulta insolvabilitatea debitorului, că acesta nu este încadrat în munca, nu deține bunuri mobile sau imobile si nu deține conturi bancare. Astfel, consideră ca recursul creditorului este neîntemeiat si pe cale de consecința solicită respingerea acestuia și menținerea sentinței pronunțate în prima instanța.
Analizând actele și lucrările dosarului, în baza art. 304 și 304 Cod procedură civilă, Curtea constată și reține că recursul formulat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A este neîntemeiat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
În primul rând este de precizat că prin sentința civilă nr. 3233/19.12.2006, pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr. 4916/2006 a fost admisă acțiunea lichidatorului judiciar pentru anularea operațiunilor efectuate de fostul administrator al societății în perioada 19 ianuarie - 22 februarie 2005 prin care a retras din casieria debitoarei suma totală de 141.966,73 lei, dispunându-se ca suma respectivă să fie readusă în averea debitoarei.
În al doilea rând, prin sentința recurată s-a dispus, în baza art. 132 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii falimentului debitoarei - SRL și radierea acesteia din evidențele ORC, iar în temeiul art. 136 din legea 85/2006 a fost descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedura insolvenței debitoarei, fără ca sentința să cuprindă vreo dispoziție cu privire la antrenarea răspunderii personale patrimoniale a administratorului debitoarei.
Art. 132 alin. 2 din Legea 85/2006 dispune că: "O procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunța o sentință, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând și radierea acestora."
Conform art. 136 din Legea 85/2006: "Prin închiderea procedurii, judecătorul-sindic, administratorul/lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați.
În aceste condiții toate susținerile recurentei referitoare la recuperarea sumelor datorate debitoarei, respectiv punerea în executare a hotărârii pronunțate de judecătorul sindic, prin care s-a dispus anularea transferurilor patrimoniale efectuate de administratorul debitoarei, nu privesc sentința recurată, care nu a cuprins nici o dispoziție în acest sens, ci sentința care a rămas irevocabilă prin nerecurare, respectiv sentința civilă nr. 3233/19.12.2006, pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr. 4916/2006.
Astfel, creditoarea DGFP A critică sentința recurată deoarece în cauză nu erau incidente dispozițiile art. 132 alin. 2 din Legea 85/2006, pentru a se dispune închiderea proceduri falimentului, ulterior arătând faptul că instanța în mod netemeinic a dispus închiderea procedurii falimentului, fără să producă dovezi în acest sens.
Totodată, recurenta critică sentința recurată, deoarece în opinia sa nu s-au întreprins toate măsurile pentru obținerea de informații și date necesare identificării bunurilor aflate în patrimoniul debitoarei.
Curtea constată că aceste susțineri sunt nefondate, deoarece din actele și lucrările dosarului, coroborate cu rapoartele întocmite de către lichidatorul judiciar rezultă că s-au identificat aceste bunuri, s-a reușit valorificarea lor de către lichidatorul judiciar, iar sumele obținute au fost distribuite către creditori.
Se constată de asemenea că, deși creditoarea critică sentința recurată și pentru faptul că lichidatorul judiciar nu a pus în executare sentința civilă nr. 3233/19.12.2006, aceste susțineri sunt nefondate, deoarece lichidatorul judiciar a efectuat demersuri pentru punerea în executare a dispozitivului sentinței susmenționate, obținând în acest sens din partea executorului judecătoresc în dosarul 103/2008 un proces verbal (depus la fila 20 dosar recurs) din care rezulta insolvabilitatea debitorului, și faptul că acesta nu este încadrat în munca, nu deține bunuri mobile sau imobile si nu deține conturi bancare.
După epuizarea tuturor acestor demersuri, lichidatorul judiciar a pus în discuția creditorilor închiderea procedurii, efectuând și notificările prevăzute de lege în acest sens, și nu a fost înregistrată nicio opoziție a creditorilor la închiderea procedurii.
Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în mod temeinic și legal în baza textelor de lege reținute de către judecătorul sindic.
Astfel fiind, constatându-se că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, în conformitate cu probatoriul administrat în cauză și cu dispozițiile legale în materia Legii insolvenței și că în speță nu s-a evidențiat nici unul dintre motivele de modificare ori de casare a hotărârii dintre cele prevăzute de art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă, recursul de față va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A împotriva sentinței civile nr. 2050/13.10.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /05.05.2009
Tehnored. /2 ex./05.05.2009
Instanță fond: Tribunalul Arad
Judecător: G
Președinte:Petruța MicuJudecători:Petruța Micu, Anca Buta, Florin Moțiu
