Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 56/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 2394/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.56
Ședința publică de la 11.01.2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Speranța Cornea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Roșu
JUDECĂTOR 3: Iulica
Grefier
*************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, în contradictoriu cu intimata SC SRL - prin lichidator judiciar, împotriva sentinței comerciale nr.561/28.08.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții lipsa părților și faptul că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform disp.art. 242 pct.2 civ.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față:
Prin sentința comercială nr. 5617 din 28.08.2009 Tribunalul Ialomițaa admis cererea formulată de lichidatorul judiciar și în baza articolului 131 din Legea nr.85/2006 a închis procedura de insolvență a debitoarei SC SRL și radierea acesteia din Registrul Comerțului. A respins cererea formulată de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B privind autorizarea pentru a promova acțiunea prevăzută de articolul 138 din Legea nr.85/2006.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul - sindic a reținut că lichidatorul judiciar a arătat că nu înțelege să promoveze în calitatea sa de lichidator această cerere deoarece în urma verificărilor efectuate nu a identificat cauza care să conducă la promovarea unei astfel de acțiuni, așa cum a precizat și în raportul cauzelor și împrejurărilor care au condus la insolvență, raport depus la dosar și notificat creditorilor la data de 19.06.2009.
Cu privire la cererea creditoarei AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, judecătorul - sindic a reținut că, raportat la dispozițiile articolului 138 alineat 3, autorizarea pentru a promova acțiunea prevăzută de articolul 138 poate fi solicitată de către Comitetul Creditorilor sau de către creditorul care deține mai mult de J din valoarea tuturor creanțelor.
În speță însă, creditor majoritar este ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE S, ca o creanță în valoare de 29.045 lei, și nu
A mai reținut judecătorul - sindic că nu s-au formulat obiecțiuni cu privire la raportul lichidatorului judiciar cu propunerea de închidere a procedurii, astfel încât a admis raportul și propunerea lichidatorului judiciar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea S recursul fiind înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială sub nr- din 9.10.2009.
În motivarea recursului, recurenta a criticat hotărârea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, în baza dispozițiilor articolului 304 punctul 9, articolului 3041Cod procedură civilă.
A susținut recurenta că potrivit deciziei Curții Constituționale nr. 549/2007, în situația în care nu s-a format un comitet al creditorilor, oricare dintre creditori este îndreptățit să exercite personal toate atribuțiile pe care legea le prevede în sarcina comitetului creditorilor, inclusiv cea prevăzută de articolul 138.
A mai arătat recurenta că prin respingerea cererii de autorizare i s-a creat un prejudiciu, fiind pusă în imposibilitate de a-și recupera creanța.
În fine, recurenta a susținut că hotărârea recurată nu este motivată, luarea hotărârii făcându-se în baza unei simple afirmații a instanței de fond.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Nu au fost solicitate probe în recurs.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor articolului 3041Cod procedură civilă constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor articolului 138 alineat 3, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.227/7.07.209, "Comitetul creditorilor sau creditorul care deține mai mult de J din valoarea tuturor creanțelorpoate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alineatul 1, dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omisă să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de stare de insolvență a patrimoniului debitorului persoanei juridică și dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alineat 1 și răspunderea persoanelor la care se referă alineatul 1 amenință să se prescrie".
În speță, judecătorul - sindic a reținut în mod corect starea de fapt, în sensul că lichidatorul judiciar a prezumat prin raportul asupra cauzelor insolvenței că nu există persoane vinovate de starea de insolvență a debitoarei și că nu înțelege să formuleze cererea de atragere a răspunderii patrimoniale prevăzute de articolul 138 alineat 1 din Legea nr.85/2006, în condițiile în care nu a identificat săvârșirea vreuneia dintre faptele prevăzute de articolul 138 din lege.
De asemenea, judecătorul - sindic a reținut corect că, față de dispozițiile articolului 138 alineat 3 din Legea nr.85/2006, modificată, recurenta creditoare nu are calitate de a solicita judecătorului sindic autorizarea sa de a formula cererea prevăzută de articolul 138 alineat 1 din lege, deoarece legea abilitează în acest sens doar Comitetul creditorilor (în cauză neexistând constituit un comitet al creditorilor) și, în lipsa acestuia, creditorul majoritar a cărui creanță este mai mare decât Ja valorii tuturor creanțelor. Ori, potrivit datelor din tabelul definitiv al creanțelor debitoarei SC SRL S (fila 60 dosar Tribunalul Ialomița ), creditorul majoritar este S, a cărei creanță în valoare de 20.045 lei depășește Ja valorii creanțelor debitoarei, de 29.557,70 lei, în timp ce recurenta creditoare deține o creanță în valoare de doar 512,70 lei care nu îi conferă acesteia calitatea de creditor majoritar.
Cât privește decizia nr. 549/2007 a Curții Constituționale invocată de către recurentă, pe lângă faptul că această decizie este anterioară modificării Legii nr. 85/206 prin Legea nr.277 din 7.07.2009 prin care au fost modificate și dispozițiile articolului 138 alineat 3, aceasta are valoare obligatorie doar în ceea ce privește constituționalitatea dispozițiilor articolului 138 alineat 3 din Legea nr.85/2006 și nu interpretarea textului de lege, atribuție care revine exclusiv instanțelor judecătorești.
Curtea constată astfel că hotărârea recurată nu se subsumează dispozițiilor articolului 304 punctul 9 Cod procedură civilă, fiind legală și temeinică, instanța de fond motivându-și în fapt și în drept hotărârea adoptată, potrivit dispozițiilor articolului 261 punctul 5 Cod procedură civilă.
Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile articolului 8 alineat 1 din Legea nr.85/2006, articolului 312 alineat 1 Cod procedură civilă respinge recursul formulat împotriva sentinței comerciale nr. 561/F/28.08.2009 a Tribunalului Ialomița ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, în contradictoriu cu intimata SC SRL - prin lichidator judiciar, împotriva sentinței comerciale nr.561/28.08.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 11.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
15.02.2010
Tribunalul Ialomița
Judecător sindic:
Președinte:Maria Speranța CorneaJudecători:Maria Speranța Cornea, Elisabeta Roșu, Iulica