Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 689/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.689R
Ședința publică de la 05.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ioana Barna Prisacaru
JUDECĂTOR 2: Veronica Dănăilă
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare LEASING, împotriva sentinței comerciale nr.28/F/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare M-
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, având în vedere faptul că recurenta-creditoare a solicitat prin cererea de recurs judecarea cauzei în lipsa sa, constatând cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului cu care a fost învestită, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.28/30.01.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Comercială în dosar nr-, judecătorul sindic a respins ca inadmisibilă contestația debitoarei - M- SRL și a respins ca neîntemeiată cererea creditoarei - Leasing SA, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a arătat că, potrivit art.33 alin.2 din Legea nr.85/2006, în termen de 10 zile de la comunicarea cererii creditorului, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască, starea de insolvență.
Față de modul în care contestația debitoarei - M- SRL s-a referit la aspecte care nu au legătură cu aceste elemente ale contestației, instanța a considerat că cererea este inadmisibilă.
În ceea ce privește cererea creditoarei, instanța a reținut că, debitoarea a avut calitate de cesionar în contractele de leasing nr.108/2007 și 109/2007, cedent fiind utilizatorul inițial - SRL, iar finanțator fiind creditoarea - Leasing SA.
Se arată că la 11.06.2008 cele două contracte de leasing au fost reziliate unilateral de către - Leasing SA prin deciziile nr.45 și 46, potrivit dispozițiilor art.83 din contract.
Analizând pe rând creanțele rezultate din cele două contracte, prima instanță a arătat că pentru suma de 21.685,33 lei consemnată în facturile emise în baza contractului nr.109/2007, creanța este necertă întrucât facturile remise debitoarei nu sunt semnate de către aceasta.
Cât privește suma de 14.528,38 lei datorată în baza contractului nr.108/2007, instanța a arătat, pe de o parte, că facturile emise de către finanțator nu sunt semnate de către debitoare, dar și că acestea cuprind diferențe de curs valutar care nu sunt datorate potrivit contractului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea - Leasing SA, solicitând modificarea în tot a hotărârii atacate, pe care a considerat-o nelegală și netemeinică, și prin rejudecare, admiterea cererii creditoarei și deschiderea procedurii insolvenței față de - M- SRL.
În susținerea recursului se arată că dincolo de îndeplinirea condiției lipsei lichidităților disponibile pentru plata creanțelor mai mult de 30 de zile, aprecierile instanței cu privire la caracterul necert al contractului sunt greșite.
Astfel, în privința sumei de 21.685,33 lei reprezentând rate de leasing aferente contractului de leasing nr.109///2007/36, recurenta a subliniat că nu este necesară semnarea facturilor întrucât acestea au fost transmise utilizatorului prin poștă potrivit contractului și nu există nici o dovadă prin care acestea au fost contestate la plată.
Cu privire la suma de 14.528,38 lei reprezentând rate de leasing și accesorii aferente contractului de leasing nr.108///2007/48, se arată că potrivit art. 2, 9 și 10 din contract, prețul contractului este exprimat în EURO și astfel convenția părților a fost și facturarea diferenței de curs valutar.
De asemenea, în art.14 lit. a) din contract, s-a prevăzut că plățile se vor face la cursul BNR + 1,9%, astfel încât instanța putea deduce componența sumelor din facturi.
În procesul de recurs părțile nu au solicitat noi probe, prevalându-se de probele administrate în fața primei instanțe.
Analizand recursul, Curtea prezinta urmatoarele considerente:
Potrivit art. 26 si art. 31 din Legea nr. 85/2006, procedura insolventei impotriva unui debitor, asa cum aceasta este defintita de art. 3 pct. 5 din Legea nr. 85/2006, poate fi declansata la cererea unui creditor detinand impotriva debitorului o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 zile, a carei valoare depaseste valoarea prag de 10.000 lei.
Desigur, detinerea de catre un creditor a unei creante indeplinind aceste conditii impotriva debitorului si neplatita de catre cel din urma, prezumaiuris tantum(legal, simplu) starea de insolventa in care debitorul se afla, conform dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006.
Curtea subliniaza ca analiza de temeinicie a unei cereri de declansare a procedurii insolventei formulate de catre creditor, presupune doua directii principale: analiza creantei debitorului din perspectiva conditiilor impuse de art. 3 pct. 6 si 12 din Legea nr. 85/2006 si, in cazul in care aceasta conditie este implinita, sub forta prezumtiei de insolventa instituita prin lege, cercetarea apararilor debitorului de natura a infirma puterea acesteia.
In cauza, cercetarile factuale ale instantei de fond s-au oprit la aprecierea ca - Leasing SA - creditoare, autoare al cererii de deschidere a procedurii nu detine o creanta caracterizata prin certitudine, fie din considerentul ca facturile de plata nu au fost semnate de catre debitoare, fie ca sumele nu pot fi individualizate, dar si ca, potrivit dispozitiilor speciale ale Legii nr. 85/2006, analiza detaliata a probelor cauzei in raport cu apararile debitorului trebuia sa faca obiectul unui proces de drept comun.
Aceste considerente nu sunt justificate.
Curtea arata ca este certa, potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta, sau din alte acte emanate de la debitor sau recunoscute de catre acesta.
Actul de creanta,privit ca actul in temeiul caruia sa naste obligatia de plataa - M- SRL, deci, creanta - Leasing SAil constituie contractul, intrucat contractul este actul juridic prin continutul caruiapartile isi asuma drepturi, dar si obligatiisi sunt tinute de respectarea lor, intocmai ca prin lege, potrivit ar. 969 Cod civil.
Actul de creanta al creditoarei il constituie, in aceste conditii, contractul de leasing nr.108///2007/48 si contractul de leasing nr.109///2007/36 - respectiv dispozitiile cuprinse in art. 12 si 13 din contracte, acteinsusite de catre debitorprin operatiunea cesiunii lor de la cedentul - SRL la cesionara - M- SRL.
In aceste conditii, instanta a retinut in mod gresit ca facturile emise in baza acestor contracte genereaza obligatia de plata a - M- SRL si ca aceste facturi ar reprezenta, de fapt, actul de creanta.
In fapt, nu facturile genereaza obligatia de plata; emiterea si transmiterea lor se integreaza modului in care partile au consimtit mecanismul de plata, aratand prin art. 13 al contractelor de leasing ca factura se emite cu 10 zile inaintea scadentei si trimiterea ei catre utilizator se face prin posta sau fax, cu semnificatia receptiei facturilor, astfel incat semnatura manuscripta a reprezentantilor - M- SRL nu era necesara.
In aceste conditii, cat priveste contractul de leasing nr.109///2007/36, facturile emise debitoarei pentru plata sumei de 21.685,33 lei nu impun cerinta semnaturii - M- SRL pentru ca suma solicitata la plata sa reprezinte, din perspectiva legii, o creanta certa, lichida si exigibila.
Curtea retine ca datoria nascuta in puterea contractului de leasing nr.109///2007/36 indeplineste cerintele impuse de Legea nr.85/2006, mai sus aratate spre a constitui o creanta in baza careia sa poata fi activata prezumtia de insolventa, prezumtie care nu a fost rasturnata in cauza de catre debitoare, potrivit art. 1202 Cod civil.
Cat priveste creanta nascuta in puterea contractului de leasing nr.108///2007/48, in cuantum de 14.528,38 lei, observatiile primei instanta sunt - cu exceptia celor legate de lipsa semnaturii de acceptare a facturilor - intemeiate, in masura in care, atat procentul fix de 1,9% din valoarea facturata, cat si diferenta de curs valutar sunt in sarcina debitorului numai in cazul in care ratele de leasing sunt raportate la sume determinate in valuta, iar potrivit anexei contractului acestea sunt stabilite in lei.
Cu toate acestea, Curtea subliniaza ca o asemenea observatie nu tine de infirmarea caracterului de certitudine al creantei, si de stabilirea intinderii sale, adica determinarea lichiditatii ei, chestiune care, sub aspectul sarcinii probei, in obligatia partilor, iar judecatorul-sindic avea deplina insarcinare a lamuri aceasta problema in procedura desfasurata inaintea sa.
Insa, independent de suma care ar rezulta cu titlu de creanta certa, lichida, si exigibila ca efect al contractului de leasing nr.108///2007/48, Curtea arata ca, in masura in care se poate retine o prima creanta a - Leasing SA impotriva - M- SRL care indeplineste conditia de a fi certa, lichida si exigibila, situata peste limita valorii-prag, neplatita de peste 30 de zile de la scadenta, iar debitoarea nu a rasturnat prezumtia de insolventa activata impotriva sa, potrivit art. 32 din Legea nr.85/2006, cererea creditoarei era intemeiata, iar judecatorul-sindic ar fi trebuit sa dispuna admiterea sa.
Cat priveste a doua creanta, derivata din contractul de leasing nr.108///2007/48, aceasta urmeaza sa fie analizata sub aspectul determinarii lichiditatii sale, in procedura de analizare a creantelor desfasurate de catre administratorul judiciar pe care instanta il va desemna in cauza, in conditiile art. 34, art. 62 si art. 66 din Legea nr.85/2006.
Astfel, fata de toate considerentele prezentate in aceasta decizie, Curtea va admite recursul conform art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, considerand ca prima instanta a facut o gresita interpretare si aplicare a legii si rejudecand in limita recursului, potrivit art. 312 alin. 3 si 4, va modifica in tot sentinta atacata si va admite cererea - Leasing SA avand ca obiect deschiderea procedurii generale a insolventei impotriva debitoarei - M- SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta - LEASING SA, împotriva sentinței comerciale nr.28/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Comercială în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata - M- SRL.
Modifică în parte sentința comercială atacată, în sensul că, pe fond:
Admite cererea creditoarei - Leasing SA în contradictoriu cu debitoarea - M- SRL.
Deschide procedura insolvenței față de debitoare și trimite cauza primei instanțe pentru continuarea procedurii.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 05.05.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
-
Grefier,
Red.Jud.
6.05.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul Ialomița - Secția Comercială
Președinte:
Președinte:Mihaela Ioana Barna PrisacaruJudecători:Mihaela Ioana Barna Prisacaru, Veronica Dănăilă
