Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 7/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.--
DECIZIA NR.7/C/2008
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Băltărete Savina
JUDECĂTOR 2: Toros Vig Ana Maria
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului comercial declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B--11, Sector 1 în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL -,CUI - prin lichidator din O-, intimații creditori DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O str. - nr.2B,ISPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B cu sediul în O str. - nr.2, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ C cu sediul în O-, SC S &B SRL SMs tr. - nr.1 și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL Bihor cu sediul în O str. - nr.11, împotriva Încheierii nr.283/F din 25.06.2004 pronunțată de TRIBUNALUL Bihor în dosarul nr.341/F/2001, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în cauză lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că, recursul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, cauza este la primul termen în recurs, după care:
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Constată că prin Încheierea nr.283/F/25.06.2004 TRIBUNALUL Bihor prin judecătorul sindic a aprobat raportul final întocmit de lichidatorul, a închis procedura de lichidare judiciară pornită împotriva debitoarei SC SRL conform art. 118 din Legea 64/1995, republicată și a dispus dizolvarea prin faliment a societății debitoare și radierea ei din evidențele registrului comerțului.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că potrivit raportului final, bunurile debitoarei nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și că nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B solicitând casarea ei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pentru continuarea procedurii și în condițiile omisiunii lichidatorului și a instanței de fond de a se pronunța în această privință, să fie autorizat Comitetul Creditorilor în vederea formulării cererii de atragere a răspunderii persoanelor culpabile de insolvența falitei și a obligării acestora la suportarea pasivului falitei.
În motivarea recursului său, creditoarea arată că se impune atragerea răspunderii persoanelor responsabile de insolvența societății, membrii organelor de conducere, în condițiile în care speța se înscrie în sfera de aplicabilitate a art.138 alin.1 lit.c din Legea 85/2006 (art.137 lit.c) din vechea reglementare), criticând sentința pentru omisiunea instanței de fond de a face referire la incidența textului de lege enunțat.
În speță administratorul trebuia să solicite tribunalului stabilirea stării de insolvență a debitoarei, în termen de 30 de zile de la data apariției sau a iminenței apariției insolvenței sub sancțiunea răspunderii patrimoniale a acestuia pentru prejudiciile produse creditorilor, determinând alături de proasta gestionare a debitoarei prejudicierea creditorilor.
Mai arată că fiind în prezența unui mandat comercial, care este prezumat a fi oneros, culpa administratorului falitei este prezumată, potrivit art.1082 cod civil și cu atât mai mult trebuie prezumată legătura dintre insolvența societății și ținerea unei contabilități fictive, cauze ce cumulate cu alte împrejurări obiective cum ar fi mediul concurenței sau costurile suplimentare de producție, transport sau desfacere pot genera starea de insolvență a societății și împiedica luarea unor eventuale decizii manageriale în sensul reducerii pierderilor.
În drept au fost invocate prevederile art.3041Cod procedură civilă și art.12 alin.1 din Legea 85/2006.
Intimații n-au depus întâmpinare.
Verificând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu conform art. 304 raportat la art. 3041și 306 Cod procedură civilă se constată că aceasta este temeinică și legală.
Potrivit art. 130 din Legea 64/1995 republicată (în prezent art.131 din Legea 85/2006) în orice stadiu al procedurii prevăzută de această lege, judecătorul sindic poate da o sentință de închidere a procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare.
Din interpretarea acestui text de lege, rezultă că pentru a-l putea aplica, trebuie îndeplinite cumulativ două condiții: lipsa sau insuficiența bunurilor din averea debitorului pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor sa nu avanseze sumele corespunzătoare.
În speță, din raportul final, rezultă că lichidatorul nu a identificat nici un fel de avere a debitoarei, iar prin Încheierea din 25.06.2004 se atestă faptul că recurenta a învederat că nu avansează sume de bani pentru continuarea procedurii și că lasă la aprecierea instanței cererea lichidatorului de închidere a procedurii.
Cum nici un alt creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare pentru continuarea procedurii și nu au fost identificate bunuri în averea debitoarei, instanța apreciază că debitoarea îndeplinește cele două condiții cumulative prevăzute de textul de lege enunțat pentru a se dispune închiderea procedurii față de ea.
Referitor la omisiunea instanței de a face referire la incidența prevederilor art.138 din Legea 85/2006 și respectiv art.137 din Legea 64/1995 republicată, se constată că recurenta n-a promovat o astfel de cerere deși i s-au comunicat toate rapoartele întocmite de lichidator și avea posibilitatea între data deschiderii procedurii și data închiderii procedurii să promoveze o astfel de acțiune, sau să solicite autorizarea Comitetului Creditorilor în vederea formulării unei astfel de cereri după intrarea în vigoare a Legii 85/2006, dar nu a procedat în acest sens, solicitând pentru prima dată în recursul împotriva încheierii de închidere a procedurii să fie autorizat Comitetul Creditorilor să promoveze cerere de atragere a răspunderii persoanelor culpabile de insolvența falitei, ceea ce este inadmisibil potrivit art. 316 raportat la art.294 Cod procedură civilă.
Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că toate motivele de recurs invocate sunt neîntemeiate, urmând ca în baza art. 312 raportat la art.316 Cod procedură civilă să respingă recursul ca nefondat.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B--11, Sector 1 în contradictoriu cu intimata debitoare SC SRL -, prin lichidator din O-, intimații creditori DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B cu sediul în O str. - nr.2B,ISPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B cu sediul în O str. - nr.2, DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ C cu sediul în O-, SC S & B SRL SMs tr. - nr.1 și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL Bihor cu sediul în O str. - nr.11, împotriva Încheierii nr.283/F din 25.06.2004 pronunțată de TRIBUNALUL Bihor pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 16.01.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - - -
Red.dec.
În concept la 18.01.2008
Jud.fond
Tehn.red./2 ex.
21.01.2008
Președinte:Băltărete SavinaJudecători:Băltărete Savina, Toros Vig Ana Maria
