Spete ordonanta presedintiala in drept comercial. Decizia 3/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.--
DECIZIA NR.3/C/2008-
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Băltărete Savina
JUDECĂTOR 2: Toros Vig Ana Maria
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului comercial declarat de recurentul reclamant domiciliat în O- în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL cu sediul în O- împotriva Ordonanței Președințiale nr.1201 din 25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr- având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta recurentului avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.1602/28.11.2007, și reprezentanta intimatei avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.78/7.12.2007, lipsă fiind recurentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 5 lei taxă judiciară de timbru achitată cu chitanța nr.346-1-53/12.12.2007 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, cauza este la al doilea termen în recurs, după care:
Reprezentanta intimatei invocă excepția nulității recursului deoarece în recurs nu a fost indicată corect numărul deciziei atacate și nu sunt indicate temeiurile de fapt și de drept pe care se întemeiază recursul. Mai mult prin petitul cererii de recurs se solicită casarea hotărârii recurate, iar în cuprinsul motivelor de recurs nu există nici un motiv în acest sens, astfel că recursul apare ca fiind nemotivat.
Reprezentanta recurentului solicită respingerea celor două excepții. În ce privește numărul deciziei arată că a fost o eroare materială, însă numărul de dosar indicat în recurs este corect. Ordonanța Președințială 1201/25 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr- a fost atacată cu recurs.
În ce privește al doilea motiv arată că, recursul este motivat conform dispozițiilor art. 304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă, faptul că nu s-a invocat în drept dispozițiile legale nu înseamnă că acesta nu este motivat.
Reprezentanta intimatei depune la dosar înscrisuri, chitanța privind achitarea onorariului avocațial și note de ședință.
Părțile arată că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sau casarea sentinței recurate ca netemeinică și nelegală, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru și onorar avocat în ambele instanțe.
Critică sentința recurată, care a fost dată cu aplicarea greșită a legii, fiind îndeplinite condițiile ordonanței președințiale. S-a invocat în fața instanței de fond că ar exista un contract de închiriere gratuită. Lichidatorul Gad eclarat că toate actele au fost luate de el, însă acest contract nu apare nicăieri.
În condițiile în care se dobândește prin licitație publică un imobil efectele juridice sunt: adjudecatarul dobândește imobilul adjudecat. Imobilul însă a fost ocupat fără vre-un titlu.
Instanța de fond a reținut în motivarea sentinței că nu s-a făcut dovada urgenței- fiind vorba despre o adjudecare însă urgența se prezumă.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, menținerea hotărârii recurate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat conform chitanței depuse la dosar.
În recurs au fost invocate excepții de nulitate a hotărârii, însă recursul nu este motivat.
În recurs există o singură cerere aceea a casării sentinței, iar la acest termen s-au invocat dispozițiile art. 304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă, însă instanța nu poate da curs acestora deoarece această cerere nu a fost motivată, astfel că, condițiile de casare nu sunt îndeplinite.
Recursul este neîntemeiat și sub aspectul motivelor de recurs invocate. Lichidarea sau vânzarea imobilului din litigiu nu -a făcut în baza Legea 64/1995. Conform actelor depuse la dosar rezultă clar că lichidatorul a acționat în baza Legii 26/1990 și Legii 31/1990.
Recurenta mai afirmă că a dobândit imobilul liber de orice sarcini, fapt neadevărat deoarece pe acest imobil există un sechestru asigurător și un litigiu pe rol.
Imobilul nu este ocupat abuziv ci în baza unui contract de comodat, act care nu a fost atacat.
În mod corect a reținut instanța de fond că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 581 Cod procedură civilă, respectiv urgența. Singurul argument invocat de recurent în susținerea urgenței cererii sale este acela că prin împiedicarea folosirii spațiului i se creează pierderi materiale, însă aceste pierderi materiale au fost solicitate sub formă de daune interese în dosar nr-, astfel nu se poate vorbi de faptul că paguba nu poate fi reparată. Mai mult urgența trebuie dovedită, aceasta nu se prezumă.
În imobilul din litigiu își desfășoară activitatea societatea intimată. Evacuarea este cu titlu definitiv, însă nici caracterul vremelnic nu poate fi reținut, care nici nu este invocat.
În replică reprezentanta recurentului arată că această dizolvare a societății și această vânzare s-a făcut în baza Legii 26/1990, lege care însă nu prevede procedura în care societatea trebuie să recupereze debitele, aplicându-se astfel Legea 85/2006. Acest contract despre care se face referire nu s-a adus la cunoștință până acum, astfel că nu putea fi atacat.
CURTEA DE APEL
Deliberând:
Constată că prin Ordonanța președințială nr.1201/COM/2007 Tribunalul Bihora respins cererea formulată, ulterior precizată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC SRL
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Conform extrasului CF nr. 3932 și 4179 Ep. B, reclamantul este proprietar asupra construcții și teren aferent, identificat sub nr.top.4139/III și 4139/9 în suprafață de 99 mp. și 33/2765 mp, imobil situat în O, șos. -, nr. 19, jud.B, cumpărat la licitație publică de la fostul proprietar SC SRL -filele 5-6 dosar.
Prin contractul de închiriere gratuită din 08.05.2000, încheiat cu SRL, pârâta SC SRL a inchiriat de la această societate spațiul în suprafață de 100 mp. situat în O,șos. -, nr. 19, jud.B, pe o perioadă de 10 ani -fila10 dosar.
Din declarațiile martorilor audiați în instanță rezultă că în urma procedurii de lichidare a SC SRL, reclamantul a dobândit la licitație publică spțiul comercial identificat mai sus.
Anterior vânzării la licitație, martorul G, în calitate de lichidator al SC SRL împreună cu un evaluator au mers la imobilul în litigiu pentru a-l evalua, împrejurare în care au constatat că acesta era gol. Această situație s-a datorat faptului că în acea perioadă (luna aprilie-mai) spațiul era în renovare iar bunurile pârâtei erau mutate într-un alt loc. După renovare pârâta și-a reluat activitatea în acel imobil, fapt recunoscut și de reclamant care a susținut că a solicitat ajutorul lichidatorului pentru predarea imobilului.
Datorită acestor neînțelegeri dintre părți, reclamantul a formulat o acțiune în justiție de evacuare a pârâtei din imobilul in discuție, fiind înregistrat dosarul nr.3630/2007, cu termen de judecată 26.10.2007.
Potrivit art. 581. pr. civ.,Instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara ( ),
În speță, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege menționat anterior, respectiv lipsește urgența luării unei astfel de măsuri de evacuare a pârâtei.
De asemenea, este de menționat că prejudiciul pe care l-ar suferi reclamantul prin lipsa de folosință a spațiului, poate fi reparat pe calea unei acțiuni de drept comun.
Împotriva acestei sentințe - ordonanțe a declarat recurs, recurentul, care solicită casarea hotărârii recurate și pe cale de consecință să se dispună admiterea cererii de ordonanță președințială așa cum a fost aceasta precizată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului se invocă faptul că, actul denumit contract de închiriere gratuită din 08.05.2000 nu poate fi avut în vedere pentru motiv de nelegalitate, actul fiind încheiat de asociatul unic al patiseriei SRL atribut care excede asociatului unic, sens în care se invocă dispozițiile articolului 19611 din Legea 31/1990 reactualizată.
Se invocă și faptul că actul contestat nu are număr de înregistrare, nu există o hotărâre AGA în sensul aprobării încheierii lichidatorului societății proprietare, preluat toate actele acestuia, acte între care nu se regăsește și acel act de închiriere.
Față de motivarea instanței de fond - lipsa urgenței - arată că această abținere nu este legală, articolul 581 cod procedură civilă, măsurile vremelnice putând fi luate și pentru păstrarea unui drept care s-ar putea păgubi prin întârziere, sens în care se invocă și practica judecătorească.
Se invocă și faptul că, în mod greșit a reținut instanța de fond că prejudiciul suferit ca urmare a nefolosirii spațiului se poate repara pe calea unei acțiuni de drept comun, pârâta nefiind de bună credință.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și din oficiu în baza prevederile articolului 304 ind.1 cod procedură civilă Curtea apreciat soluția instanței de fond ca fiind temeinică și legală și în baza prevederilor articolului 312 (1) cod procedură civilă, a menținut-o în totalitate cu respingerea ca neîntemeiat a recursului.
Se reține că, invocatul contract de închiriere gratuită nu a fost constatat definitiv și irevocabil ca nelegal, ceea ce presupune că este legal întocmit, pârâta intimată ocupând imobilul de la data încheierii contractului, inclusiv la data cumpărării imobilului de către recurent, recurentul cunoscând sau trebuind să cunoască situația imobilului la data cumpărării, cumpărându-l în starea în care se găsea, astfel că acesta nu poate invocaurgențaprevăzută de articolul 581 cod procedură civilă pentru a obține evacuarea pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția constatării nulității recursului.
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de domiciliat în O- în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL cu sediul în O- împotriva Ordonanței Președințiale nr.1201 din 25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 1.000 RON cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOC ABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 16 ianuarie 2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - - -
Red.dec.
În concept la 21.01.2008
Jud.fond C-tin
Tehn.red./2 ex.
22.01.2008
Președinte:Băltărete SavinaJudecători:Băltărete Savina, Toros Vig Ana Maria
