Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 728/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928
Secția Comercială
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.728
Ședința publică din 18 mai 2009
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier:- -
S-a luat în examinare, la a doua strigare a cauzei, recursul declarat de creditoarea recurentă DGFP A împotriva sentinței comerciale nr.450/11.03.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar Expert A, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică sunt lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.450/11.03.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- s-a închis procedura insolvenței față de debitoarea - SRL, în baza art.131 din Legea nr.85/2006, dispunându-se: radierea debitoarei din registrul comerțului, descărcarea lichidatorului judiciar Expert A de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea sa, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați și notificarea sentinței Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice A și ORC de pe lângă Tribunalul Arad.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 14 ianuarie 2009 administratorul judiciar Expert A, desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului - SRL, a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare a faptului că debitoarea nu deține bunuri supuse impozitării, nu au fost identificate de către lichidator drepturi de creanță de încasat și disponibilități bănești în conturile debitoarei, nu există nici o altă sursă de acoperire a cheltuielilor cu procedura și deși, au fost notificați toți creditorii debitoarei în vederea avansării de sume necesare continuării procedurii nici unul dintre aceștia nu au avansat aceste sume.
Constatând că procedura concursuală a fost deschisă prin sentința comercială nr.2296/05.11.2008, că nu au fost identificate de către lichidatorul judiciar drepturi de creanță de încasat și disponibilități bănești în conturile debitoarei, iar în lipsa documentelor contabile nu s-a putut întocmi raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la insolvența debitoarei, că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței și că nici unul din creditori nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii și acoperirii cheltuielilor administrative, în temeiul art. 131 din legea privind procedura insolvenței judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței, radierea debitorului din registrul comerțului și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice A solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței recurate în sensul continuării procedurii insolvenței față de debitoare.
În motivarea recursului creditoarea recurentă arată că sentința atacată este nelegală și neîntemeiată, considerând că nu au fost întreprinse toate măsurile pentru obținerea informațiilor și datelor necesare identificării bunurilor mobile sau imobile aflate în patrimoniul debitoarei.
Creditoarea recurentă susține că lichidatorul judiciar al debitoarei prin Raportul de activitate prezentat la termenul de judecată din data de 11.03.2009 a arătat că "nici până la acest termen nu a reușit să ia legătura cu fostul administrator judiciar al debitoarei și nu a primit nici un act al debitoarei", acest aspect fiind reiterat și în Raportul de activitate prezentat la termenul de judecată din data de 14.01.2009.
În aceste condiții, creditoarea recurentă consideră că închiderea procedurii insolvenței este prematură întrucât se impunea mai întâi obținerea actelor contabile ale debitoarei, iar dacă este cazul și formularea unei plângeri penale pentru obținerea acestora de la administratorul societății și că, în aceste condiții, lichidatorul judiciar ar putea întocmi un Raport privind cauzele care au dus la intrarea în insolvență a debitoarei și eventual identificarea unor fapte care s-ar circumscrie dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006 privind răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitoarei.
Având în vedere că instanța de fond a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea - SRL conform art.131 din Legea nr.85/2006, creditoarea recurentă consideră că nu sunt incidente dispozițiile acestui articol.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Pentru a se dispune această măsură s-a constatat de judecătorul sindic, pe baza rapoartelor prezentate de lichidatorul judiciar desemnat pe seama debitoarei, că debitoarea nu dispune de bunuri valorificabile și nici fonduri pentru acoperirea cheltuielilor administrative și că creditorii debitoarei nu și-au manifestat intenția de a avansa eventualele sume ce ar fi necesare continuării procedurii de insolvență.
Astfel, Curtea constată că, având în vedere faptul că debitoarea nu figurează cu bunuri supuse impozitării coroborat cu faptul că au putut fi identificate nici un fel de bunuri în averea sa, precum și că creditoarea nu a înțeles să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii, în mod corect s-a dispus închiderea procedurii întemeiată pe prevederile art.131 din Legea insolvenței.
Susținerea creditoarei recurente ca procedura insolvenței a fost închisă prematur este nefondată, având în vedere că aplicarea art. 131 din lege nu este condiționată de vreun moment anume, putând fi dispusă, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, în orice stadiu al desfășurării acestei proceduri.
Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea DGFP A împotriva sentinței comerciale nr.450/11.03.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - Grefier,
- -
Red./27.05.2009
tehn./ 2 ex./27.05.2009
Primă instanță: Tribunalul Arad,
judecător:
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
