Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 781/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.781R
Ședința publică de la 19.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Veronica Dănăilă
JUDECĂTOR 2: Liliana Crîngașu
JUDECĂTOR 3: Mioara Badea
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, împotriva sentinței comerciale nr.331/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin Serviciul Registratură la data de 24.04.2009 intimata-debitoare a depus la dosar întâmpinare, în 2 exemplare.
Curtea, având în vedere că recurenta a solicitat prin cererea de recurs judecarea cauza în lipsă conform disp. art.242 alin.2 pr.civ. constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului cu care a fost învestită, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.331/12.02.2008, pronunțată de Tribunalul Călărași în dosar nr-, judecătorul sindic a admis contestația debitoarei SC SRL și a respins cererea creditoarei Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din Județul C, având ca obiect deschiderea procedurii generale a insolvenței.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că debitoarea a contestat cererea formulată de către creditoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă întrucât, în opinia sa, creanța afirmată nu era certă, lichidă și exigibilă, fiind contestat chiar titlul depus de către creditoare.
S-a arătat că, din analiza convenției nr.25615/16.12.2004 încheiată între părți, debitoarea și-a asumat obligații stabilite în Legea nr.76/2002, însă, această lege nu reglementează obligațiile creditorului pentru situația în care acesta nu-și îndeplinește sarcinile legale.
Se arată că în aceste condiții titlul în baza căruia au fost stabilite obligații în sarcina debitoarei SC SRL a fost emis în baza Normelor metodologice nr.349/13108/2002 emise de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Banca Națională a României, act abrogat în prezent, motiv pentru care instanța a considerat că Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă trebuia să încheie o convenție cu debitoarea și să prevadă sancțiuni în caz de neexecutare a contractului.
A apreciat prima instanță că, în măsura în care se contestă tocmai titlul constatator al creanței, în sensul în care se solicită rezilierea convenției cu nr.25615/16.12.2004, creanța nu este certă, iar părțile urmează să lămurească suma datorată conform dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii convenției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, arătând că debitoarea SC SRL a beneficiat de credite în condiții avantajoase, potrivit art.86 din Legea nr.76/2002.
Astfel, societatea a încheiat convenția nr. 25615/16.12.2004 cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, privind crearea de noi locuri de muncă și menținerea acestora ocupate potrivit dispozițiilor legale arătate.
Urmare a acestui contract, debitoarea a beneficiat de un credit avantajos încheiat cu BCR prin contractul nr. 121/-/16.12.2004.
dispozițiile art. 88 și 89 alin.2 din Legea nr.76/2002, întrucât debitoarea nu a respectat obligația legală de a menține ocupate locurile de muncă create la data încheierii convențiilor, legea impune ca angajatorul să suporte o penalitate egală cu mărimea creditului acordat, proporțional cu durata neocupării locurilor de muncă și a numărului de locuri neocupate.
Se arată că, în consecință, constatându-se, în urma controalelor, efectuate de către Corpul de control din cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, SC SRL a încălcat obligațiile asumate prin convenția nr.25615/16.12.2004, s-a întocmit acesteia procesul-verbal nr. 4012/20.10.2006, act care, potrivit dispozițiilor art.24 și următoarele din Ordinul nr. 279/2004, putea fi contestat la autoritatea emitentă în 15 zile de la comunicare.
A mai arătat creditoarea că prin acest proces-verbal s-a stabilit în sarcina debitoarei o obligație de plată de 21.448 lei, sumă care este constatată printr-un act care, în opinia recurentei, reprezintă titlu cert de creanță.
Or, susține recurenta, în măsura în care actul constatator al creanței nu a fost contestat în condițiile legale, prima instanță nu putea să constate ineficiența titlului, pronunțând astfel o hotărâre greșită.
Cât privește procedura prevăzută de Legea nr.85/2006, recurenta a considerat că îndeplinește condițiile prevăzute de art.3 pct.1 lit.a din lege, că intimata nu a făcut dovada lichidităților care să depășească datoriile, dar și că societatea nu mai poate fi găsită la sediul înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului.
Împotriva acestui recurs a formulat întâmpinare SC SRL, solicitând respingerea recursului, cu motivarea că nu este în culpă pentru nemenținerea constantă a celor 16 locuri de muncă generate pentru obținerea creditului bancar avantajos.
Se apără intimata arătând că, a desfășurat activitate de producție în baza unor contracte încheiate, dar începând cu luna august 2005 muncitorii au abandonat locurile de muncă și au preferat locuri de muncă în Spania, Italia și Japonia.
În aceste condiții, intimata susține că recurenta avea obligația de a-i pune la dispoziție liste cu personalul aflat în căutarea unui loc de muncă, dar că nu și-a îndeplinit această obligație, preferând varianta simplă și punitivă pentru intimată.
Analizand recursul, Curtea prezinta urmatoarele considerente:
Potrivit art. 26 si art. 31 din Legea nr. 85/2006, procedura insolventei impotriva unui debitor, asa cum aceasta este defintita de art. 3 pct. 5 din Legea nr. 85/2006, poate fi declansata la cererea unui creditor detinand impotriva debitorului o creanta certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 zile, a carei valoare depaseste valoarea prag de 10.000 lei.
Desigur, detinerea de catre un creditor a unei creante indeplinind aceste conditii impotriva debitorului si neplatita de catre cel din urma, prezumaiuris tantum(legal, simplu) starea de insolventa in care debitorul se afla, conform dispozitiilor art. 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006.
Curtea subliniaza ca analiza de temeinicie a unei cereri de declansare a procedurii insolventei formulate de catre creditor, presupune doua directii principale: analiza creantei debitorului din perspectiva conditiilor impuse de art. 3 pct. 6 si 12 din Legea nr. 85/2006 si, in cazul in care aceasta conditie este implinita, sub forta prezumtiei de insolventa instituita prin lege, cercetarea apararilor debitorului de natura a infirma puterea acesteia.
In cauza, desi cererea initiala a creditoarei Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă mentiona mai multe titluri de creanta, Curtea observa ca, atat considerentele hotararii atacate cu acest recurs, cat si motivele recursului sunt concentrate numai prin referire la un singur titlu opus de creditoare in actiune, respectiv procesul-verbal nr. 4012/20.10.2006 intocmit de Corpul de control din cadrul Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, act prin care SC SRL a fost sanctionata cu suma de 21.448 lei, ca urmare a constatarii incalcarii conventiei nr. convenția nr. 25615/16.12.2004 si a dispozitiilot art. 88 si 89 din Legea nr.76/2002.
Astfel, potrivit dispozitilor art. 316 si art. 295 Cod procedură civilă, considerentele Curtii vor privi numai chestiunile supuse devolutiunii prin motivele de recurs si astfel, Curtea arata ca:
Intre partile litigiului Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă - agentie si SC SRL- angajator, s-a incheiat convenția nr. 25615/16.12.2004 in vederea aplicarii Legii nr.76/2002, urmare careia, SC SRL urma sa obtina un credit bancar avantajos, in schimbul angajamentului stabilit in pct. 4 al conventiei, acela de a crea 16 locuri de munca pe care sa le mentina continuu ocupate timp de 3 ani, urmand ca, in caz de neexecutare beneficiarul finantarii sa plateasca o penalitate, in favoarea agentiei, egala valorii creditului, in conditiile Legii nr. 76/2002.
Constantand ca SC SRL nu si-a respectat obligatia contactuala, desi a beneficiat de linia de credit avantajos încheiat cu BCR prin contractul nr. 121/-/16.12.2004 in valoare de 1.536.000.000 ROL, in conditiile art [1]. 98 alin. 2 din Legea nr.76/2002, prin corpul de control al Agenției Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă a intocmit procesul-verbal nr. 4012/20.10.2006 prin care a sanctionat SC SRL cu suma de 21.448 lei.
Acest act constatator al contraventiei este prezentat de catre creditoare ca titlu care sustine in fata judecatorului-sindic creanta sa certa, lichida si exigibila, caracterizata potrivit art. 379 Cod procedură civilă.
Or, Curtea observa ca apararile SC SRL, formulate prin intampinare si retinute si de catre prima instanta se intemeiaza pe ideea de neexecutare a conventiei nr. 25615/16.12.2004 de catre chiar creditoare, care nu a acordat SC SRL suportul informational, in sesnul de a furniza la timp listele cu personal angajabil, in conditiile in care personalul anterior anjagat preferase sa plece sa lucreze in strainatate vacantand posurile societatii debitoare.
Insa, independent de culpa Agenției Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, de natura a pune in discutie activitatea convenției nr. 25615/16.12.2004 sau inceterea efectelor sale din culpa creditoarei, titlul de creanta il reprezinta un proces-verbalde controlintocmit de catre organul de control din cadrul Agenției Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, potrivit regulilor stabilite prin Ordinul nr. 279 din 22 iulie 2004 pentru aprobarea procedurii privind activitatea de control, de îndeplinire a măsurilor asigurătorii, precum și de efectuare a executării silite a debitelor rezultate din nerespectarea prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit acestor dispozițiilor acestui Ordin, art. 15 arata ca organul de control va intocmi proces-verbal care, in conditiile legii, reprezinta titlu executoriu, iar singura cale de atac impotriva acestor acte de constatare este cea deschisa prin art [2]. 24- 30 din Ordinul nr. 279/2004.
Aceasta procedura a controlului de legalitate nu a fost efectuata in cauza si, astfel ca, pana la data pronuntarii hotararii atacatetitlul de creanta al creditoarei era si constatat in scris si avea si caracterul de titlu executoriuin conditiile aratate.
Este, asadar, lipsit de relevata, in aceste conditii, ca prima instanta a considerat ca Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă are culpa proprie in neexecutarea convenției nr. 25615/16.12.2004, cata vreme nu acesta este titlul de creanta de care partea se prevaleaza, ci un alt act, procesul-verbal nr. 4012/20.10.2006 act valabilcare nu putea fi controlat in procedura deschisa in fata judecatorului sindic, intrucat aceasta nu avea competenta acestei verificari.
Asadar, cauza creantei subzista, la data cererii creditorului, intr-un titlu care indeplineste atat conditiile impuse de art. 379 Cod procedură civilă, cat si conditia limitei valorii prag a creantei, de 10.000 lei si pe cea a neplatii sale in termen de 30 de zile, de natura a activa prezumtia de insolventa impotriva debitorului.
Contestatia SC SRL este, in consecinta, nefondata, iar prin admiterea recursului si rejudecare, aceasta cerere va fi respinsa, Curtea constatand si ca, in conditiile 3 pct. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006, prezumtia de insolventa activata de lege impotriva debitoarei nu a fost rasturnata, astfel incat, conform art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, considerand ca prima instanta a facut o gresita interpretare si aplicare a legii si rejudecand in limita recursului, potrivit art. 312 alin. 3 si 4, va modifica in tot sentinta atacata si va admite cererea Agenției Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă avand ca obiect deschiderea procedurii generale a insolventei impotriva debitoarei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de recurenta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă a Județului,împotriva sentinței comerciale nr.331/12.02.2008 pronunțată de Tribunalul Călărași în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata SC SRL.
Modifică în tot sentința atacată în sensul că:
Respinge contestația debitoarei ca nefondată.
Admite cererea creditoarei Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Deschide procedura insolvenței împotriva debitoarei SC SRL și trimite cauza primei instanțe pentru luarea primelor măsuri.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19.05.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.Jud.
20.05.2009
Nr.ex.: 2
Fond: Tribunalul Călărași
Președinte:
[1] Art. 98 alin. 2 Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, din În cazul nerespectării obligației prevăzute la art. 86^2 alin. (3) și art. 88 alin. (1) și (2), angajatorul va suporta o penalitate egală cu valoarea fondului nerambursabil, respectiv cu mărimea creditului acordat, pentru fiecare loc de muncă creat și neocupat, proporțional cu numărul de luni neocupate.
[2] Ordinul nr. 279/2004 279 din 22 iulie 2004 pentru aprobarea Procedurii privind activitatea de control, de îndeplinire a măsurilor asigurătorii, precum și de efectuare a executării silite a debitelor rezultate din nerespectarea prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare:
Articolul 24: Măsurile dispuse de organele de control măsuri active prin actele de control pot fi contestate de persoanele fizice sau juridice supuse controlului, pe cale administrativă, la conducerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru acte de control încheiate de către organele de control măsuri active din cadrul acesteia, sau la conducerea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, pentru acte de control încheiate de către organele de control măsuri active din cadrul acestora.
Articolul 26: (1) Contestațiile se depun, sub sancțiunea decăderii, în termen de 15 zile de la comunicarea actului atacat, la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, atunci când au ca obiect acte de control încheiate de către organele de control măsuri active din cadrul acesteia, sau la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, atunci când au ca obiect acte de control încheiate de acestea.
Articolul 27:(1) Contestațiile se soluționează în termen de 30 de zile de la înregistrare, prin decizie motivată a secretarului general al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, atunci când au ca obiect acte de control încheiate de către organele de control măsuri active din cadrul acesteia, sau prin decizii motivate ale directorilor executivi ai agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, atunci când au ca obiect acte de control încheiate de acestea.
Articolul 30: Deciziile pot fi atacate la instanțele judecătorești competente potrivit dreptului comun.
Președinte:Veronica DănăilăJudecători:Veronica Dănăilă, Liliana Crîngașu, Mioara Badea