Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 828/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 828
Ședința publică din 11 iunie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 3: Magdalena
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, împotriva sentinței comerciale nr. 633/06.04.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL, prin lichidator judiciar Expert A, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de către creditoarea recurentă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 633/06.04.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului - SRL, radierea debitorului din registrul comerțului și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
Pentru a hotărî astfel judecătorul sindic a reținut următoarele:
Lichidatorul judiciar a întocmit raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus debitoarea în stare de insolvență, însă actele care au stat la baza acestui raport sunt documentele publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor.
În ciuda eforturilor depuse de lichidatorul judiciar, nu au fost identificate bunuri sau alte resurse pentru a putea fi plătite datoriile societății, după cum nu au fost identificate cauze de atragere a răspunderii fostului administrator al - SRL A cu care a fost imposibil să se ia legătura. În prezent nu se cunoaște reședința acestuia.
Judecătorul sindic a reținut că, din adresa nr. -/27.02.2008 emisă de Primăria mun. A - Direcția venituri, rezultă că debitoarea - SRL A nu are înregistrate bunuri supuse impozitării (fila 17 dosar).
De asemenea, conform documentelor anexate cererii de deschidere a procedurii insolvenței, judecătorul sindic a mai constatat că s-a încercat executarea silită asupra debitoarei anterior formulării cererii de deschidere a acestei proceduri, însă nu au putut fi recuperate datoriile societății. De asemenea, toți creditorii societății insolvente sunt creditori bugetari care cunosc demersurile executorilor bugetari anterioare formulării cererii în baza dispozițiilor Legii nr. 85/2006 și lipsiți de posibilitatea avansării de cheltuieli necesare continuării procedurii, cheltuieli care nici nu își au justificarea, câtă vreme este evidentă lipsa resurselor societății.
Ca urmare a imposibilității identificării de bunuri sau resurse necesare continuării procedurii și stingerii pasivului societății insolvente, lichidatorul judiciar a solicitat să se dispună închiderea procedurii.
Judecătorul sindic a reținut faptul că din probele de la dosar rezultă că societatea nu deține bunuri valorificabile în patrimoniul său.
Față de considerentele mai sus arătate și în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate.
În motivare, se arată că, conform art. 2 din Legea 85/2006,scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență,situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri și diligențe în vederea îndeplinirii scopului propus al legii. Dacă, contrar tuturor acestor inițiative, nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei, din evidențele contabile rezultă că nu sunt sau nu au rămas bunuri în inventar, precum și dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată vina de a fi provocat starea de insolvență, abia atunci se poate propune judecătorului sindic închiderea procedurii, potrivit art. 131 din Legea 85/2006.
Pe parcursul perioadei scursă de la deschidere și până la închiderea procedurii, consideră că lichidatorul judiciar nu a întreprins toate măsurile privind cauzele și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență.
Potrivit art. 5 din Legea 85/2006"Organele care aplică procedura sunt: instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul și lichidatorul.
Organele prevăzute la alin. (1)trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operațiunilor prevăzute de prezenta lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni."
Conform art. 131 din Legea 85/2006,"în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă sa avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentința de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Însă, potrivit dispozițiilor art. 59 alin. 1 din Legea 85/2006,"Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi și va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă."
Se poate observa că legea impune în mod imperativ întocmirea unui raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, fără a face nici o diferență cu privire la existența sau inexistența unor bunuri sau a lipsei contabilității debitoarei falite.
De asemenea, trebuia analizată eventualitatea unor acțiuni oblice pentru recuperarea de creanțe, investigații privind bunurile personale ale foștilor administratori în vederea promovării art. 138 din lege.
Recurenta consideră că este imposibil de acceptat o soluție de închidere a unei proceduri de faliment cât timp nu a fost respectată o dispoziție imperativă a legii, prin acest fapt ajungându-se la imposibilitatea realizării scopului declarat al legii, enunțat în mod imperativ în art. 2 al Legii 85/2006.
Având în vedere că potrivit doctrinei în materie, răspunderea administratorului pentru ajungerea societății comerciale în insolvență este cea reglementată de dispozițiile referitoare la mandat,iar mandatul este cuprins în actul constitutiv al societății(Prof univ. - Falimentul-Noua Procedură, ed. B, 2003, pag 395-406),este fără îndoială că se impune că lichidatorul judiciar, în considerarea retribuției primite pentru activitatea depusă, are datoria de a întocmii și depune un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și, evident, de a cere atragerea răspunderii materiale a foștilor administratori pentru lipsa lor de diligență în conducerea activității societății, atragerea răspunderii, potrivit autorului citat, având eficiență doar înainte de închiderea procedurii.
În concluzie, solicită instanței, modificarea sentinței recurate în sensul dispunerii către lichidatorul judiciar a continuării procedurii de lichidare judiciară, formularea unei acțiunii în atragerea răspunderii materiale a fostului administrator, conform art. 138 din Legea 85/2006, republicată.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de recurs, dar și din oficiu, în limitele conferite de art. 306, alin. 2.proc.civ. Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, recursul urmând a fi respins, pentru considerentele ce succed:
Criticile vizând faptul că lichidatorul judiciar nu ar fi întreprins toate măsurile pentru identificarea tuturor bunurilor debitoarei sunt generale și nu arată în niciun fel care ar fi acele măsuri și, mai ales, care ar fi bunurile la care se referă.
Dimpotrivă, Curtea constată că lichidatorul judiciar a întreprins toate măsurile rezonabile pentru identificarea tuturor elementelor de activ ale debitoarei.
În principiu, se poate accepta continuarea procedurii insolvenței, atâta timp cât există indicii rezonabile că ar mai exista și alte elemente active și că acestea ar putea fi identificate și valorificate, dar atâta timp cât nu există niciun astfel de indiciu, continuarea procedurii, doar pentru că ar exista posibilitatea ipotetică a identificării unor active, ar fi doar o sursă de cheltuieli nejustificate.
Textul art. 131 din Legea 85/2006 nu condiționează închiderea procedurii insolvenței decât de inexistența bunurilor din patrimoniul debitoarei, iar nu de alte împrejurări, precum atragerea răspunderii membrilor fostelor organe de conducere sau depunerea raportului asupra cauzelor insolvenței.
Totuși, contrar celor invocate de această recurentă, lichidatorul judiciar Expert a întocmit raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență (filele 225-227 din dosarul de fond), care însă arată că, din pricina lipsei documentelor societății debitoare, nu se pot determina cauzele care au dus la insolvență.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de creditoarea Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, împotriva sentinței comerciale nr. 633/06.04.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 11 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTORDr. - - - - - Dr. -
GREFIER,
Red../06.07.2009
Dact. /06.07.2009
2 ex.
Prima instanță - Tribunalul Arad
Judecător sindic-.
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Cătălin Nicolae Șerban, Magdalena
