Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 835/2008. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

Decizia comercială nr.835

Ședința publică de la 02.09.2008

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Florica Bodnar

JUDECĂTOR 2: Mioara Badea

JUDECĂTOR 3: Alecsandrina Rădulescu

GREFIER - -

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-creditoare EUROPEAN, împotriva sentinței comerciale nr.1848/16.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare -

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-creditoare prin avocat G care depune la dosar împuternicirea avocațială nr.-/01.09.2008 și intimata-debitoare prin avocat care depune la dosar împuternicirea avocațială nr.-/2008.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Intimata-debitoare, prin avocat, invocă excepția tardivității recursului.

Curtea, acordă cuvântul asupra excepției tardivității recursului invocată de către intimata-debitoare.

Intimata-debitoare, prin avocat, învederează faptul că sentința recurată a fost comunicată recurentei-creditoare la data de 02.06.2008, iar recursul a fost depus și înregistrat la ribunalul București - Secția a VII-a Comercială la data de 25.06.2008, astfel încât solicită admiterea excepției tardivității recursului și pe cale de consecință respingerea recursului ca tardiv formulat.

Recurenta-creditoare, prin avocat, solicită respingerea excepției, întrucât sentința recurată nu le-a fost comunicată decât în urma cererii de efectuare a unei xerocopii a sentinței aflată la dosarul de fond.

La interpelarea instanței, ambele părți prin apărători, arată că nu mai au alte cereri de formulat și înțeleg să se folosească de probele existente la dosar.

Curtea, urmează a reține cauza în pronunțare asupra excepției tardivității recursului și având în vedere că părțile nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul și asupra cererii de recurs.

Recurenta-creditoare, prin avocat, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât instanța de fond nu a luat în considerare procesul-verbal al Agenției Naționale de Administrare Fiscală prin care s-a constatat faptul că debitoarea a încasat ilegal -ul. Mai arată că a notificat debitoarea pentru recuperarea debitului, însă fără nici un fel de rezultat. Menționează că, debitul este în sumă de 23.881 lei reprezentând încasat nelegal la care se adaugă penalități conform contractului de închiriere încheiat între cele două societăți. Învederează că acest debit se menționează și în raportul de inspecție fiscală care se află la dosar. Astfel, apreciază că, creanța este certă, lichidă și exigibilă.

Intimata-debitoare, prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat. Față de susținerile recurentei-creditoare, în sensul că societatea debitoare a încasat nelegal -ul, menționează faptul că societatea debitoare este proprietara, iar recurenta-creditoare este chiriașă. Mai arată că societatea debitoare, în calitate de proprietară având ca obiect de activitate închirierea spațiilor cu destinație de birouri, a optat din anul 2004 pentru aplicarea - ului. Mai mult decât atât, învederează faptul că recurenta-creditoare a semnat contractul fără a avea vreo obiecție. Totodată, învederează faptul că societatea debitoare nu are datorii la stat conform declarațiilor fiscale aflate la dosar, astfel încât nu se pune problema că, creanța este certă, lichidă și exigibilă. Mai arată că la finele contractului de închiriere au restituit recurentei-creditoare garanția depusă de aceasta.

Recurenta-creditoare, prin avocat, în replică, învederează faptul că în contractul de închiriere este menționată clauza de penalități.

Intimata-debitoare, prin avocat, învederează faptul că penalitățile le are recurenta-creditoare în calitate de chiriaș. Totodată învederează faptul că nu puteau închiria fără plata -ului, întrucât aveau această obligație fiscală. Arată că solicită cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței pe care o depune la dosar.

Recurenta-creditoare, prin avocat, învederează că societatea sa în calitate de societate cu activitate de tranzacții imobiliare nu a avut cunoștință că debitoarea nu plătește -ul, iar în contractul de închiriere se menționează în ultimul paragraf al clauzei penale penalități de întârziere la facturare. Arată că solicită cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.

Curtea, reține cauza în pronunțare atât pe excepția tardivității recursului cât și pe fondul cererii de recurs.

CURTEA

Asupra recursului de față, deliberând constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VII-a Comercială la data de 27.02.2008 creditoarea SC EUROPEAN SA, în temeiul art.31 coroborat cu art.3 pct.1 lit.a, pct.6, pct.12 și art.138 din Legea nr.85/2006 a solicitat declanșarea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC - SRL pentru recuperarea unei creanțe în sumă de 241.486,73 lei, reprezentând TVA încasat fără drept și penalități de 1%/zi întârziere.

Împotriva acestei cereri, debitoarea a formulat contestație în temeiul art.33 din Legea nr.85/2006, solicitând admiterea contestației și respingerea cererii de declanșare a procedurii insolvenței, ca neîntemeiată.

Prin sentința comercială nr.1848/16.04.2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială a admis contestația debitoarei SC - SRL și a respins ca neîntemeiată cererea introductivă formulată de creditoarea SC EUROPEAN SA.

A obligat reclamanta creditoare la plata sumei de 2541,oo lei cu titlu de cheltuieli de judecată către debitoare.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a avut în vedere actele și lucrările cauzei și dispozițiile art.141 alin.2 lit.k și e din codul fiscal, reținând în esență că debitoarea a optat pentru aplicarea TVA, având obligația de calcula TVA și de a-l vira la bugetul de stat, ceea ce a și făcut.

Judecătorul sindic a mai reținut că debitoarea a depus extrasul de cont pentru perioada 07.04.2008, din care rezultă că are disponibilă suma de 375.000,66 lei dar și faptul că din certificatul de atestare fiscală nr.-/08.04.2008 emis de Administrația Finanțelor Publice Sector 6 B rezultând că nu are obligații bugetare de plată.

În concluzie, judecătorul sindic a constatat că debitoarea a răsturnat prezumția de insolvență așa cum prevede art.1169 - 1170 Cod civil.

Împotriva acestei sentințe, la data de 25.06.2008, creditoarea SC EUROPEAN SA a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art.31 coroborat cu art.3 pct.1 lit.a, pct.6, pct.12 și art.138, din Legea nr.85/2006, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței fiind nelegală și netemeinică și trimiterea cauzei spre rejudecare a cererii privind deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr.85/2006 împotriva debitoarei SC - SRL.

În motivarea recursului, după prezentarea situației de fapt, recurenta a invederat că sentința recurată este nelegală și netemeinică și că fondul cauzei a fost tratat cu superficialitate.

În esență, recurenta a invocat următoarele:

-Judecătorul sindic a ignorat susținerile sale și s-a pronunțat asupra contestației debitoarei pe care a admis-o numai în baza motivării acesteia fără să aibă vreun document din care să rezulte că societatea debitoare nu s-ar afla în stare de insolvență.

-Judecătorul sindic a dat dovadă de superficialitate în soluționarea cererii, întrucât nu și-a exercitat rolul activ pentru a putea pronunța în cauză o sentință justă, temeinică și legală.

-Nu există la dosarul cauzei nici un document contabil, balanță sau bilanț contabil, nici un certificat de la vreunul din creditorii bugetari, care să susțină motivațiile din contestație, iar judecătorul sindic a luat ca dovadă de plată a TVA certificatul de înregistrare ca plătitor de TVA cel care dă drept de deducere a TVA pentru toate activitățile comerciale.

Concluzionând, recurenta a mai arătat că, fără a avea un suport legal sau material probator în cauză, judecătorul sindic a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală care conține și motivări contradictorii, neținând cont de raportul de inspecție fiscală.

Recursul a fost legal timbrat.

La termenul de azi, intimata SC - SRL a invocat excepția tardivității recursului, Curtea reținând cauza în pronunțare, atât pe aspectul excepției invocate cât și pe fondul cererii de recurs.

La dosarul cauzei, intimata a depus concluzii scrise.

Examinând cu prioritate excepția tardivității declarării recursului, conform art.137 alin.1 Cod pr.civ, în raport de actele și lucrările cauzei, Curtea constată că este întemeiată pentru considerentele ce se vor arăta.

Astfel, potrivit art.8 alin.2 din Legea nr.85/2006 "termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu prevede altfel".

Din actele și lucrările cauzei rezultă că sentința atacată a fost comunicată recurentei la data de 02.06.2008 (fila 145 dosar fond) iar recursul a fost declarat la data de 25.06.2008 (fila 3 dosar recurs), cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile mai sus menționate, ultima zi pentru declararea recursului fiind data de 13.06.2008.

Susținerea recurentei în sensul că sentința recurată nu le-a fost comunicată decât în urma cererii de efectuare a unei xerocopii a sentinței aflată la dosar, nu poate fi primită, fiind contrazisă de dovada aflată în dosar la fila 145.

Mai mult, din cererea aflată în dosarul de fond la fila 147, rezultă că la data de 16.06.2008 recurenta a solicitat să i se aprobe efectuarea unei copii xerox după sentința comercială nr.1848/16.04.2008, neinvocându-se în cerere că sentința nu i-a fost comunicată.

Pe de altă parte, în situația în care recurentei nu i-ar fi fost comunicată sentința pronunțată în cauză, avea posibilitatea să solicite recomunicarea acesteia și nu efectuarea unei copii xerox.

În considerarea celor arătate, Curtea va admite excepția tardivității declarării recursului, excepție invocată de intimată și, în consecință, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civ. va respinge recursul ca tardiv declarat.

În baza art.274 Cod pr.civ. Curtea va obliga recurenta la plata sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată către intimată reprezentând onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite excepția tardivității declarării recursului, excepție invocată de intimată.

Respinge recursul declarat de recurenta EUROPEAN, împotriva sentinței comerciale nr.1848/16.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoare -, ca tardiv declarat.

Obligă recurenta la plata sumei de 3000 lei, cheltuieli de judecată către intimată reprezentând onorariu avocat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02.09.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.Jud./11.09.2008

Tehnored.

2 ex./12.09.2008

Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială

Președinte:

Președinte:Florica Bodnar
Judecători:Florica Bodnar, Mioara Badea, Alecsandrina Rădulescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 835/2008. Curtea de Apel Bucuresti