Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 937/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 1118/2008
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.937
Ședința publică de la 29.09.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu
JUDECĂTOR 2: Iulica Popescu
JUDECĂTOR 3: Tatiana Gabriela
Grefier
*************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B, în contradictoriu cu intimatele SC - VĂ SRL - prin lichidator judiciar SOCIETATE CIVILĂ, SC SA și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ B, împotriva încheierii de ședință din data de 3.07.2007 și a sentinței comerciale nr.986/4.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta prin consilier juridic care depune delegație la dosar, lipsind intimatele.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care, recurenta prin consilier juridic depune la dosar o copie a cererii de autorizare, învederând că a fost depusă în fața instanței de fond în ședință publică și că procesul verbal s-a depus ulterior.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe recurs.
Recurenta prin consilier juridic solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea încheierii și a sentinței atacate și să se dispună autorizarea comitetului creditorilor în vederea formulării cererii de atragere a răspunderii patrimoniale și continuarea procedurii prev. de Legea 85/2006.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 986/4.03.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII a Comercială, s-a dispus aprobarea raportului final al lichidatorului judiciar al debitoarei SC - VA SRL, iar în baza articolului 132 alineat 2 din Legea nr.85/2006 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței împotriva acestei debitoare, în contradictoriu cu creditorii COMPANIA NAȚIONALA A SA, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ
Prin încheierea din 3.07.2007 pronunțată de același tribunal, a fost respinsă ca nefondată, cererea Comitetului creditorilor de autorizare a acestuia în vederea promovării unei cereri de atragere a răspunderii patrimoniale conform articolului 138 din Legea nr.85/2006.
Pentru a pronunța cele două hotărâri, tribunalul a reținut că, în ce privește cererea de autorizare a formulării unei cereri de atragere a răspunderii patrimoniale conform articolului 138 din Legea nr.85/2006, față de cele reținute de lichidatorul judiciar în raportul său, aceasta este nefondată. Astfel, lichidatorul judiciar a arătat că, persoanele ce au făcut parte din organele de conducere ale debitoarei nu se fac vinovate ajungerea debitoarei în stare de insolvență, astfel că nu sunt întrunite elementele prevăzute de lege pentru ca o parte din pasivul debitoarei să fie suportată de aceștia. În acest fel, lichidatorul judiciar nu a omis să indice în raportul său persoanele vinovate de ajungerea debitoarei în stare de insolvență, ci a precizat expres că nu înțelege să formuleze această cerere, deoarece aceste persoane nu se fac vinovate de starea debitoarei.
În ce privește soluția de închidere a procedurii, tribunalul a apreciat că întrucât raportul final al lichidatorului a fost aprobat iar toate fondurile și bunurile din averea debitoarei au fost distribuite, sunt incidente dispozițiile articolului 132 alineat 2 din legea nr.85/2006, care reglementează închiderea procedurii insolvenței.
Împotriva acestor două hotărâri, a declarat recurs ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B,ce a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a Va Comercială.
În motivarea recursului se arată că, în mod eronat a reținut judecătorul - sindic că raportul lichidatorului cu privire la cauzele și împrejurările care au dus la insolvență are caracterul unui "raport amănunțit", deoarece în realitate raportul lichidatorului nu formulează un diagnostic financiar contabil care să conducă la concluzia că administrarea societății nu a fost una defectuoasă, iar administratorii nu se fac vinovați de starea de insolvență a acesteia.
Prin respingerea cererii de autorizare a Comitetului creditorilor de a formula acțiunea în răspundere prevăzută de articolul 138 din Legea nr.85/2006, instanța practic i-a refuzat acestuia un drept conferit de lege, fapt de natură a crea un precedent, mai ales în cadrul societăților comerciale privind neplata contribuțiilor către bugetul de stat.
Textul articolului 59 din Legea nr.85/2006 prevede obligația administratorului judiciar de a întocmi și de a supune judecătorului sindic un raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă. Or, lichidatorul nu a formulat un astfel de raport și nu a indicat persoane vinovate.
De aceea, recurenta solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 3.07.2007 și a sentinței comerciale nr. 986/2008, cu consecința autorizării comitetului creditorilor în vederea formulării cererii de atragere a răspunderii patrimoniale a persoanelor vinovate și continuarea procedurii.
În drept, recurenta invocă Legea nr.85/2006 și articolul 299 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Analizând atât încheierea cât și sentința împotriva cărora creditoarea SECTOR 1 Bad eclarat recurs, prin prisma motivelor de recurs, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor aplicabile, Curtea apreciază că recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
În primul rând, Curtea constată toate criticile recurentei se subsumează susținerii potrivit căreia raportul întocmit de lichidatorul judiciar cu privire la cauzele insolvenței și la persoanele vinovate de ajungerea debitoarei în stare de insolvență, conform articolului 59 alineat 1 din Legea nr.85/2006, nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, în ce privește conținutul său. Pornind de la această susținere, creditoarea apreciază că în mod greșit s-a apreciat de către lichidatorul judiciar că membrii organelor de conducere ai debitoarei nu se fac vinovați de ajungerea debitoarei în stare de insolvență.
Aceste susțineri sunt nefondate și nu se bazează pe probe ce ar fi trebuit administrate în cauză chiar de către creditoarea ce susține contrariul celor reținute de lichidatorul judiciar.
Astfel, din raportul de activitate al lichidatorului judiciar din 26.03.2007 depus la dosar și necontestat de către creditoare (filele 54-56 din dosarul tribunalului), rezultă că administratorii societății au întocmit actele contabile și le-au înregistrat la organul fiscal de control competent teritorial, ba mai mult aceștia au inițiat procedura insolvenței, împrejurări față de care lichidatorul a considerat că starea de insolvență a societății nu le este imputabilă.
Față de conținutul acestui raport de activitate, necontestat de creditoare, Curtea apreciază că în mod corect judecătorul sindic a apreciat că cererea de autorizare a Comitetului creditorilor de formulare a cererii de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere în temeiul articolului 138 alineat 3 din Legea nr.85/2006, nu poate fi admisă, în condițiile în care, lichidatorul judiciar nu a omis să formuleze această acțiune, a indicat în raportul său cauzele insolvenței, însă, a constatat că membrii organelor de conducere nu se fac vinovați de vreuna din faptele prevăzute de articolul 138 alin1 din aceeași lege. În speță, nu este vorba de o omisiune a lichidatorului judiciar, în ce privește aceste aspecte, ci este vorba de un refuz justificat al acestuia de a formula o astfel de cerere.
Dispozițiile articolului 138 alineat 3 din Legea nr.85/2006, instituie în fapt o condiție specială pentru exercitarea unui demers judiciar, cum este cel referitor la atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor ce fac parte din organele de conducere ale debitoarei aflate în procedura insolvenței. Deși această condiție nu are natura unei excepții procesuale, în sensul articolului 137 alineat 1 Cod procedură civilă, reglementarea sa se aseamănă cu categoria acelor dispoziții care reglementează condițiile de executare ale acțiunii civile în general. Sub acest aspect, aprecierea împrejurării dacă lichidatorul judiciar a omis să indice în raportul său anumite aspecte prevăzute de articolul 138 alineat 3 din Legea nr.85/2006, constituie totuși o chestiune de fond în analiza cererii de autorizare a comitetului creditorilor pentru formularea acestei acțiuni.
Prin urmare, față de conținutul raportului lichidatorului, Curtea conchide că cererea de autorizare a fost respinsă ca neîntemeiată, în mod legal și temeinic, de către judecătorul - sindic.
Pentru aceste considerente, în temeiul articolului 312 alineat 1 Cod procedură civilă, raportat la articolul 138 alineatele 1 și 3 din Legea nr.85/2006, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 B, în contradictoriu cu intimatele SC - VĂ SRL - prin lichidator judiciar SOCIETATE CIVILĂ, SC SA și INSPECTORATUL TERITORIAL D E MUNCĂ, împotriva încheierii de ședință din data de 3.07.2007 și a sentinței comerciale nr.986/4.03.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Comercială, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 29.09.2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex.
24.10.2008
Tribunalul București - Secția a VII a Comercială
Judecător sindic:
Președinte:Elisabeta RoșuJudecători:Elisabeta Roșu, Iulica Popescu, Tatiana Gabriela
