Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 963/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-DECIZIENR. 963/R-
Ședința publică din 17 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Miriță judecător
JUDECĂTOR 2: Ioana Bătrînu
JUDECĂTOR 3: Dumitru
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de creditoareleDIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE V- cu sediul în Rm. V,-, județul V și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - cu sediul în B,--11 împotriva sentinței nr. 518/ 31.03.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - debitoareSC SRL- cu sediul în Rm. V,-,. 19,. A,. 6, Județul V și lichidatorul - din Rm. V,-, Județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier - juridic pentru recurenta - creditoare P V, în baza delegației de la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Reprezentanta recurentei - creditoare P V, arată că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora pe fond. Pune în discuția părților excepția inadmisibilității recursului declarat de
Consilier - juridic pentru recurenta - creditoare V, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, pentru motivele expuse pe larg în scris și pe care le susține oral în ședință publică.
Cu privire la excepția inadmisibilității recursului declarat de S B, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al acesteia.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor de față:
Constată că prin cererea înregistrată la data de 31.07.2007, lichidatorul judiciar a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună declanșarea procedurii prevăzută de Legea nr.85/2006, față de debitoarea SRL Rm.
În motivarea cererii, s-a arătat că debitoarea nu și-a preschimbat certificatul de înmatriculare, conform Legii nr.359/2004, astfel că, prin încheierea nr.38425/2005, judecătorul delegat la ORC- ribunalul Vâlcea, a dispus dizolvarea societății.
Ca atare, a fost numit lichidator judiciar în condițiile art.31 alin.4 din Legea nr.359/2004, sens în care a notificat creditorii pentru înscriere la masa credală.
Tribunalul Vâlcea - Secția comercială, prin sentința nr.916/29.10.2007, a admis cererea lichidatorului și a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvență față de debitoare, a desemnat lichidator judiciar, căruia i-a pus în vedere să întocmească tabelul preliminar, a fixat termen pentru soluționarea contestațiilor, a dispus convocarea primei ședințe a adunării creditorilor la 5.02.2008 și a fixat termen pentru continuarea procedurii, la 3.12.2007.
Astfel, instanța de fond a apreciat ca întemeiată cererea lichidatorului judiciar, privind starea de insolvență a debitoarei, iar acesta nu a contestat situația prezentată în cerere.
La data de 7.01.2008, s-a depus raportul preliminar și creditorilor, afișate la ușa instanței (40-42,44), iar la data de 4.02.2008, raportul final însoțit de definitiv consolidat al creanțelor, afișate la ușa instanței (46-49,51).
La data de 3.03.2008, creditoarea Vaf ormulat obiecțiuni la raportul final cu motivarea că lichidatorul judiciar nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de art.20, art.25 și 28 din Legea nr.85/2006 și nici pe cele din art.138, în sensul că nu a indicat dacă sunt cauze de natură a atrage răspunderea personală a administratorilor debitoarei.
Tribunalul Vâlcea - prin sentința nr.518/31.03.2008 a respins obiecțiunile formulate de creditoare.
Pentru a se pronunța în sensul arătat, instanța de fond - judecător sindic - a reținut că potrivit art. 20 alin. 1 lit. i din Legea nr. 85/2006, printre atribuțiile administratorului judiciar se numără și sesizarea de urgență a judecătorului sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului sau acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative.
Această sesizare nu reprezintă un scop în sine, doar pentru ca judecătorul sindic să ia cunoștință de inexistența activului, ci presupune ca participanții la procedură să ia măsurile prevăzute de lege în cazul inexistenței activului.
Consecința inexistenței activului o reprezintă aplicarea dispozițiilor art. 131 potrivit cărora în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative și niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii.
În speță, nu s-au descoperit bunuri urmăribile, iar creditorii nu și-au manifestat intenția de a avansa sume pentru cheltuielile administrative.
Ca atare, întrucât mandatul lichidatorului este unul retribuit, iar creditoarea nu și-a manifestat intenția de a plăti onorariul, nici nu poate pretinde ca lichidatorul să facă demersuri suplimentare în măsura în care în patrimoniul debitoarei nu sunt bunuri pentru acoperirea acestor cheltuieli.
Trebuie observat că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 4 alin.4 din Legea 85/2006 care prevăd că în lipsa disponibilităților în contul debitorului se va utiliza fondul de lichidare.
Dacă art. 4 alin. 4 prezintă ipoteza lipsei disponibilităților, adică a sumelor de bani în cont, art. 131 reglementează situația lipsei activului patrimonial.
Din coroborarea acestor două texte, rezultă că, dacă debitorul are bunuri valorificabile dar nu are disponibilități bănești, se vor utiliza pentru cheltuielile de lichidare sumele din fondul bugetar respectiv, însă, în ipoteza în care nu sunt sume disponibile în cont și nici bunuri valorificabile, se aplică dispozițiile art. 131 din Legea 85/2006, dispoziții la care face trimitere și art. 20 prin sesizarea de urgență a judecătorului sindic de către lichidator.
Interpretarea contrară, duce la concluzia că chiar în lipsa oricăror bunuri procedura trebuie să continue sine die pentru că, cheltuielile de procedură ar fi acoperite de fondul de lichidare deși acesta este un fond bugetar și în principiu sumele avansate sunt rambursabile.
De asemenea, în această situație ar fi lipsite de orice aplicație dispozițiile art. 131pentru că nu se mai întrevede în nici o situație obligația creditorilor de a avansa sumele necesare pentru cheltuielile de lichidare deși art. 131 prevede această obligație sub sancțiunea închiderii procedurii.
Este adevărat că dispozițiile art. 19 alin.2 prevăd posibilitatea ca acest onorariu să fie achitat din fondul de lichidare însă așa cum s-a arătat mai sus, această ipoteză este valabilă doar pentru cheltuielile făcute de către lichidator și pentru onorariul corespunzător activității acestuia până la momentul la care se determină activul și pasivul societății, adică, până la momentul la care se cunosc creditorii și faptul dacă debitoarea posedă bunuri urmăribile.
Constatându-se inexistența bunurilor urmăribile, s-a apreciat ca incidente în cauză dispozițiile art. 131, așa cum s-a arătat mai sus.
În ce privește eventuala angajare a răspunderii persoanelor vinovate de ajungerea în insolvență, trebuie observat după cum arată chiar creditoarea în obiecțiuni că, potrivit art. 138 alin.3 din Legea 85/2006, comitetul creditorilor poate fi autorizat să introducă o acțiune în răspundere dacă lichidatorul omite să precizeze cauzele insolvenței și persoanele vinovate.
Cu alte cuvinte, creditorii nu sunt ținuți de concluziile raportului lichidatorului ci pot promova acțiunea în răspundere pe baza oricăror probe pe care le pot administra în dovedirea acțiunii.
Este adevărat că printr-o cerere formulată de numita, soția administratorului, la 9 ianuarie 2007, aceasta arată că împreună cu soțul ei lucrează în străinătate și solicită un termen de 3 luni pentru plata eșalonată a creanței fiscale din fonduri proprii, însă ulterior, acest angajament nu a fost respectat.
Împotriva acestei hotărâri, s-a formulat recurs de către V și B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor sale, întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, creditoarea V, a criticat sentința prin aceea că lichidatorul judiciar desemnat nu și-a îndeplinit atribuțiile prevăzute de art.20 alin.1 lit.a), b), c), e) și f), art.25 și 28 din Legea nr.85/2006, în sensul că nu a depus nici un fel de documente contabile ale debitoarei, nu a depistat eventualele transferuri frauduloase susceptibile de anulare și aducere în patrimoniul debitoarei a bunurilor respective, nu a formulat cerere de antrenare răspundere, în temeiul art.138 din lege.
Activitatea acestuia s-a limitat doar la a constata că a adresat notificare administratorului pentru a-i fi puse la dispoziție înscrisurile prevăzute la art.28 alin.1 din lege.
Or, în virtutea prerogativelor date de lege lichidatorului, acesta trebuia să depună diligențe pentru identificarea domiciliului fostului administrator și formularea de plângeri penale pentru nedepunerea actelor impuse de lege.
Ca atare, se impune admiterea recursului și continuarea procedurii.
În dezvoltarea motivelor sale, întemeiate pe disp.art.299-316 Cod pr.civilă, Bac riticat sentința, în sensul că:
- în mod greșit, instanța de fond a dispus închiderea procedurii, încălcând normele privind formele de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105, alin.2 Cod pr.civilă, aceasta nefiind citată pe parcursul procedurii, deși, a preluat creanța CAS V, prin Protocolul nr.36/3.03.2004, creanță ce a rămas nerecuperată;
- de asemenea, acesteia nu i-a fost comunicat nici un act de procedură, încălcându-se prevederile art.85 și urm.Cod pr.civilă, recurenta fiind, astfel, lipsită de dreptul la apărare și fiind în imposibilitate de a formula vreo cerere în cauza dedusă judecății;
- nici principiul contradictorialității nu a fost asigurat în cauză, recurentei nedându-i-se posibilitatea să discute și combată elementele de fapt și de drept ale procesului supus atenției instanței de fond;
- ca atare, bugetul statului a fost prejudiciat prin nerecuperarea creanței preluate de la CAS
În concluzie, se impune admiterea recursului și continuarea procedurii.
Examinând, global, criticile aduse prin prezentele căi de atac, în temeiul articolelor invocate, dar și sub toate aspectele, conform art.3041Cod pr.civilă, curtea reține că recursul V este nefondat, iar recursul S este inadmisibil.
Astfel, referitor la criticile V, vizând neîndeplinirea atribuțiilor date de lege lichidatorului judiciar, se constată că acesta a întocmit rapoartele prevăzute de lege (40-42, 46-49), însă, a precizat că notificările au fost returnate cu mențiunea lipsă domiciliu, condiții în care nu a putut intra în posesia documentelor necesare în baza cărora să identifice bunuri în averea debitoarei susceptibile de executare silită.
Din materialul probator existent la dosar rezultă că acesta a întreprins demersurile necesare identificării administratorului social al debitoarei, așa cum rezultă din procesul-verbal întocmit de agentul șef din cadrul Poliției Rm.V, în care se precizează că acesta, de aproape 4 ani, este plecat în Italia (39).
Deci, nu se verifică susținerea recurentei în legătură cu limitarea lichidatorului doar la emiterea notificării și constatării absenței de la domiciliu a fostului administrator.
În ceea ce privește eventuala acțiune în angajarea răspunderii a membrilor organelor de conducere, critica este nejustificată față de dispozițiile art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006, conform cărora comitetul creditorilor poate fi autorizat să introducă o asemenea acțiune, dacă lichidatorul omite să precizeze cauzele insolvenței și persoanele vinovate.
În speță, recurenta este singura creditoare și nu a inițiat o asemenea acțiune, însușindu-și concluziile lichidatorului cu privire la situația juridică a societății debitoare.
Prin urmare, în lipsa unor dovezi contrare nu se poate imputa lichidatorului neîndeplinirea atribuțiilor date de lege, cum corect a reținut judecătorul fondului.
Referitor la recursul, observând înscrisurile aflate la dosarul de fond, după data pronunțării sentinței de deschidere a procedurii simplificate de insolvență față de debitoare, când s-a desemnat administrator judiciar cu atribuțiunile prevăzute de art.24 din lege, în baza căruia acesta a efectuat notificările prevăzute de lege, rezultă că recurenta nu a avut calitate de parte, singura creditoare fiind
Susținerea recurentei legată de existența Protocolului nr.36/3.03.2004, prin care a preluat de la CAS creanța debitoarei, înscris pe care instanța nu l-a luat în considerare, nu poate fi primită ca argument în casarea hotărârii, atâta vreme cât lichidatorul și instanța de judecată au îndeplinit corect atribuțiile prevăzute de lege sub aspectul publicității începerii procedurii insolvenței debitoarei, respectiv notificarea creditorilor acesteia.
Inexistența înscrisului menționat mai sus la dosarul cauzei, dimpreună cu lipsa declarației de creanță, duce la concluzia culpei înseși recurentei, care nu și-a urmărit realizarea dreptului său, iar nu a instanței în neaplicarea celor două principii, atâta vreme cât nu s-a cunoscut de existența pretenției recurentei.
Față de cele expuse, nu subzistă cerințele textului art.304 pct.5 Cod pr.civilă, coroborate cu dispozițiile art.105 alin.2 Cod pr.civilă, deoarece nimeni nu poate invoca neregularitatea prevăzută prin propriul său fapt (art.108 alin.4 Cod pr.civilă).
Ca atare, neavând calitatea de parte, aceasta nu are nici dreptul de a uza de calea de atac împotriva sentinței a cărei modificate o solicita și, prin urmare, este inutilă analiza motivului întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
În concluzie, curtea, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, coroborat cu dispozițiile Legii nr.85/2006, urmează să respingă ca nefondat recursul V, iar ca inadmisibil recursul AVAS
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de creditoarele DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE V - cu sediul în Rm. V,-, județul V, împotriva sentinței nr. 518 din 31.03.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-debitoareSC SRL- cu sediul în Rm. V,-,. 19,. A,. 6, județul V și lichidatorul - din Rm. V,-, Județul
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - cu sediul în B,--11, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
29.10.2008
Red.IB
EM/2 ex.
Jud.sindic
Președinte:Ioana MirițăJudecători:Ioana Miriță, Ioana Bătrînu, Dumitru
