Radiere sediu social expirat, secundar. Decizia 343/2009. Curtea de Apel Bucuresti

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA COMERCIALĂ NR.343R

Ședința publică de 05 martie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Aurică Avram

JUDECĂTOR 2: Cosmin Horia Mihăianu

JUDECĂTOR I

GREFIER

.

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A ROMÂNIEI, împotriva sentinței comerciale nr.13120 /02.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - - și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta, reprezentată de consilier juridic, cu delegație la dosar, lipsind intimații.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că intimatul a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, întâmpinare în două exemplare și recurenta înscrisuri, dar recurenta nu a timbrat recursul. De asemenea menționează lipsa de procedură cu intimata - -, pe citație fiind făcută mențiunea "destinatar mutat".

Față de mențiunea de pe citație și anume "destinatar mutat" Curtea face aplicarea art.98 pr.civ. constatând procedura legal îndeplinită.

Reprezentantul recurentei depune la dosar azi, în ședință publică, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 117 lei și timbrul judiciar în valoare de 0,9 lei, potrivit rezoluției de primire a dosarului.

Curtea, din oficiu, invocă excepția nulității recursului pentru nemotivarea acestuia în termen, pe care o pune în discuție.

Reprezentantul recurentei solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, deoarece din moment ce în speță recursul este calea unică de atac, în raport cu art.3041Cod procedură civilă nu este limitat la motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele. În acest sens s-a făcut mențiunea în cererea de declarare a recursului referitoare la considerarea sentinței atacate, în totalitatea ei, ca netemeinică și nelegală, fiind vorba de un motiv general, asupra căruia instanța trebuie să se pronunțe pe fond dacă sentința respectivă este legală sau nu. În plus, recurenta înțelege să invoce și un motiv de ordine publică, în baza art.306 alin.2 Cod procedură civilă, întrucât prima instanță în mod netemeinic și nelegal nu a constatat că cesiunea este nulă întrucât organele alese la data de 03.08.2006 sunt nule potrivit sentinței nr.772/2007 a Judecătoriei Sectorului 3, încălcându-se prevederile art.13-15 din Statutul din anul 2006, dispozițiile art.3 din Decretul-Lege nr.139/1990. Prin urmare,dl. deținea nelegal funcția de președinte al la data de 12.01.2007, când a avut loc cesiunea și nu putea angaja prin semnătura sa. Depune note scrise în acest sens.

De asemenea, recurenta solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată și radierea mențiunilor din registrul comerțului întrucât contractul de cesiune este nul. Depune și un set de înscrisuri la dosar, având legătură cu fondul cauzei.

CURTEA

Prin cererea înregistrată în data de 03.09.2008 la Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, reclamanta Camera de Comerț și Industrie a României a chemat în judecată pârâta - - și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună radierea următoarelor mențiuni: 1) mențiunea nr.- din 11.12.2006, efectuată în baza încheierii judecătorului delegat nr.68661/13.12.2006 privind înregistrarea modificării actului constitutiv al societății pârâte; 2) mențiunea nr.- din 20.12.2006, efectuată în baza încheierii judecătorului delegat nr.5296 din 01.02.2007 privind înregistrarea modificării actului constitutiv al societății pârâte; 3) mențiunile nr.- din 20.07.2007, nr.- din 20.08.2007, nr.- din 04.06.2008 și - din 2008, potrivit principiuluiresoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința comercială nr.13120 pronunțată la 02.12.2008 în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a respins cererea reclamantei, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință comercială Tribunalul Bucureștia reținut că prin încheierea nr.68661/13.12.2006 judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bucureștia dispus înscrierea mențiunilor potrivit hotărârii nr.1/02.10.2006 a - -. Potrivit pct.5 din hotărârea respectivă, acționarul Camera de Comerț și Industrie a României s-a angajat să transfere în viitor, cu titlu gratuit, către managerul societății menționate, acțiuni reprezentând 12,1799% din capitalul social.

De asemenea, prin încheierea nr.5269/01.02.2007 rectificată prin încheierea din 08.02.2007 pronunțate de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bucureștis -a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a mențiunilor referitoare la acțiuni, actul constitutiv actualizat, potrivit deciziei nr.1/18.12.2006 și nr.1/16.01.2007 ale Consiliului de administrație al societății pârâte.

Prin contractul de cesiune autentificat sub nr.139/12.01.2007, Camera de Comerț și Industrie a României prin în calitate de președinte, a cedat către, un număr de 685 de acțiuni emise de - -, reprezentând 12,1799% din capitalul social. Ulterior, au fost înregistrate și alte mențiuni, referitoare la modificarea structurii acționariatului societății pârâte, în urma altor cesiuni.

Prin sentința civilă nr.772/30.01.2007 Judecătoria Sectorului 3 Bac onstatat nulitatea absolută a hotărârilor din 03.08.2006 luate de Adunarea generală a membrilor Camerei de Comerț și Industrie a României prin care domnul fusese desemnat președinte al Colegiului de Conducere al acesteia.

Reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.25 din Legea nr.26/1990. În conformitate cu Decizia nr.X din 20.03.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recursul în interesul legii, pentru a putea fi exercitată acțiunea în radiere potrivit art.25 din Legea nr.26/1990 este necesar să fie îndeplinite cumulativ trei condiții: 1. să existe o hotărâre judecătorească anterioară irevocabilă, prin care să fi fost desființate sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea; 2. să nu se fi dispus prin acea hotărâre efectuarea de mențiuni în sensul în care s-a soluționat judecata; 3. persoana interesată să facă dovada că i s-a cauzat un prejudiciu prin înregistrarea a cărei radiere o solicită. Instanței sesizată cu o acțiune întemeiată pe art.25 din Legea nr.26/1990 îi revine sarcina de a verifica, sub aspect formal, în procedura necontencioasă,dacă sunt întrunite cele trei condiții, fără a putea dispune și cu privire la existența și valabilitatea titlului sau a raporturilor juridice dintre părți. În speță, nu este îndeplinită prima dintre condițiile enumerate. La data înregistrării mențiunilor a căror radiere se cere au stat hotărârea nr.1/02.10.2006 a - -, decizia nr.1/16.01.2007 a Consiliului de administrație al societății pârâte, contractul de cesiune autentificat sub nr.139/12.01.2007, alte hotărâri AGA sau ale Consiliului de administrație al societății pârâte. Reclamanta nu a invocat o hotărâre judecătorească privind aceste acte, în condițiile în care avea posibilitatea să formuleze într-o procedură contencioasă, acțiuni în anularea hotărârii AGA sau a contractului de cesiune. Sentința civilă nr.772/30.01.2007 privește nulitatea hotărârilor din 03.08.2006 ale adunării generale a membrilor și colegiului de conducere ale Camerei de Comerț și Industrie a României iar nu asupra actelor care au stat la baza înregistrării cesiunilor de acțiuni.

Împotriva acestei sentințe comerciale reclamanta Camera de Comerț și Industrie a României a declarat recurs, cu mențiunea că o consideră ca fiind netemeinică și nelegală iar motivele de fapt și de drept le va formula la primul termen de judecată.

Intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bucureștia formulat întâmpinare, lăsând la aprecierea instanței soluționarea fondului recursului.

În condițiile în care recurenta nu a formulat motive de recurs nici până la termenul de judecată de la 05.03.2009, Curtea a invocat din oficiu excepția nulității recursului, pentru nemotivarea acestuia în termen, cu privire la care, analizând actele și lucrările dosarului cauzei, reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.25 alin.4 din Legea nr.26/1990, hotărârea judecătorească de soluționare a cererii întemeiate pe dispozițiile art.25 alin.1 poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru părțile lipsă.

În conformitate cu prevederile art.301 Cod procedură civilă,termenul de recurs este de 15 zile, și din moment ce reclamanta a fost prezentă la termenul de judecată, pronunțarea sentinței atacate a intervenit la 02.12.2008, iar cererea de declarare a recursului a fost înregistrată la 12.12.2008, potrivit adresei de înaintare, rezultă că simpla declarare a recursului în cauză s-a făcut în termenul legal.

În ceea ce privește motivarea recursului în speță, potrivit art.303 Cod procedură civilă, aceasta se face prin cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, termen care se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a declarat mai înainte. În cauză, potrivit dovezii de la fila 13 din Volumul II al dosarului de fond, comunicarea sentinței atacate către reclamanta-recurentă a intervenit la 19.01.2009, ceea ce înseamnă că termenul de depunere a motivelor de recurs s-a împlinit la data de 04.02.2009. Or, recurenta nu depus motive de recurs nici până la termenul de judecată stabilit în cauză la 05.03.2008, motivarea recursului nefăcându-se în termenul legal.

În ceea ce privește susținerile formulate de recurentă prin concluziile puse în cauză, simpla mențiune din cererea de declarare a recursului, în sensul că sentința atacată este netemeinică și nelegală, nu este în măsură să constituie în sine motive de recurs. în general, netemeinicia sau nelegalitatea nu reprezintă motive propriu-zise de recurs, acestea din urmă trebuind să fie exprimate în concret,pentru că legiuitorul nu a prevăzut un motiv general de netemeinicie sau nelegalitate, ci motive anume de netemeinicie sau nelegalitate. Dispozițiile art.3041Cod procedură civilă trebuie interpretate în sensul că în ipoteza respectivă motivarea de către parte a recursului poate să vizeze și alte motive, sub toate aspectele, decât cele prevăzute în art.304 Cod procedură civilă, și în acest context instanța de recurs poate să examineze oricare asemenea motiv de recurs, dar presupune formularea expresă a motivelor de recurs, iar nu faptul că în lipsa indicării vreunui motiv de recurs, instanța ar avea de judecat cauza, din oficiu, în mod similar devoluțiunii judecății în apel, cu excepția, desigur, a motivelor de ordine publică.

De asemenea, susținerile recurentei referitoare la faptul că instanța de fond nu a constatat că cesiunea ar fi nulă, astfel cum au fost formulate la 05.03.2009, sunt în măsură să constituie un motiv de recurs dar nu unul de ordine publică, constituind o simplă critică de netemeinicie și nelegalitate a soluției pronunțată de prima instanță, în raport cu mențiunile din considerentele hotărârii atacate.

Or, doar motivele de ordine publică pot fi invocate ulterior împlinirii termenului legal.

Potrivit dispozițiilor art.306 alin.1 Cod procedură civilă recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cum este cazul în speță, nefiind întrunite excepții de la această regulă prin susținerile recurentei.

În consecință, având în vedere considerentele arătate, Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite excepția nulității recursului, pe care o consideră întemeiată și va constata nul recursul formulat în cauză, situație în care nu mai prezintă utilitate analiza pe fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite excepția nulității recursului.

Constată nul recursul declarat de recurenta CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE A ROMÂNIEI, împotriva sentinței comerciale nr.13120 din 02.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - - și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.03.2009.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 3: Iulia

I

Grefier,

Red.Jud. - 26.03.2009

Tehnored. - 28.03.2009

Nr.ex.: 2

Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială

Președinte:

Președinte:Aurică Avram
Judecători:Aurică Avram, Cosmin Horia Mihăianu, Iulia

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Radiere sediu social expirat, secundar. Decizia 343/2009. Curtea de Apel Bucuresti