Recurs incheiere judecator delegat Registrul Comertului. Decizia 1603/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 1603
Ședința publică de la 19.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iulia Prelipcean I -
JUDECĂTOR 2: Aurică Avram
JUDECĂTOR 3: Cosmin Mihăianu
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de către recurenta INTERNATIONAL, împotriva încheierii nr. 61231/07.07.2009 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, în dosarul nr. -/2009, în contradictoriu cu intimații Central European Real și.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta, reprezentată de avocat cu delegație la dosar, D-na, lipsind intimații.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reținând că nu a avut calitate de parte în litigiul desfășurat în fața judecătorului delegat, constatând că, potrivit art. 294.proc.civ. în apel nu se poate schimba calitatea părților, iar această dispoziție este aplicabilă și în recurs, potrivit normei de trimitere cuprinse în art. 316.proc.civ. Curtea apreciază că Oficiul Național al Registrului Comerțului nu are calitate de parte în recurs, astfel încât cererea acestuia, depusă la dosar la data de 22.10.2009, nu poate avea valoarea unei întâmpinări; de aceea, excepția lipsei calității procesuale pasive nu va fi analizată.
Întrucât nu sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul recurentei în susținerea recursului.
Apărătoarea recurentei solicită admiterea recursului, modificarea încheierii atacate și admiterea cererii, arătând că înregistrarea mențiunii în registrul comerțului nu are efect constitutiv, ci asigură opozabilitatea față de terți a actelor și faptelor pentru care legea impune obligația parcurgerii acestei formalități. Își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată, pe cale separată.
După reținerea dosarului, spre soluționare, s-a prezentat intimata Central European Real, prin avocat, care a depus la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 61231/07.07.2009, judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bucureștia respins, ca neîntemeiată, cererea prin care petenta International a solicitat înregistrarea în registrul comerțului a deciziei nr. 2/04.05.2009 a asociatului unic, prin care s-a hotărât revenirea acționariatului la situația anterioară semnării contractului de cesiune; de asemenea, a respins, ca inadmisibile, cererile de intervenție formulate de Central European Real și de.
Pentru a dispune astfel, judecătorul delegat a reținut că prin decizia nr. 2/04.05.2009 al asociatului unic al International s-a luat act de activarea clauzei nr. 4 din contractul de asociere prin care A 35 era obligată ca, împreună cu să crediteze International, la cererea acesteia din urmă, în situația în care costurile proiectului Bucharest depășesc valoarea liniei de credit și nu se mai puteau obține alte surse de finanțare; s-a luat act de refuzul explicit al societății de a contribui la finalizarea proiectului prin acordarea împrumutului solicitat de International în sumă de 12.000.000 euro; s-a luat act de rezoluțiunea irevocabilă din data de 26.03.2009 a contractului de cesiune dintre, în calitate de cedent și International (în prezent, ), cu privire la 50% din părțile sociale ale International și a contractului de asociere încheiat la data de 21.08.2003 între și Central European Real A mai constatat că prin aceeași decizie s-a hotărât revenirea acționariatului în situația anterioară semnării contractului de cesiune amintit, astfel încât International urma să aibă ca asociat unic pe, stabilindu-se o participare la beneficii și pierderi a de 100%, hotărându-se, de asemenea, revocarea din funcția de administrator a domnilor și.
Judecătorul delegat a constatat că între și A 35 s-a încheiat contractul de asociere din 21.08.2003, prin care părțile au hotărât dezvoltarea în comun a unui proiect pentru construirea unui imobil de birouri, asumându-și obligația de a constitui o societate denumită International, care să se ocupe de proiect, A 35 urmând a primi, prin cesiune de la un procent de 50% din părțile sociale ale acesteia, ambele părți asociate urmând să dețină câte 50% din proiectul imobiliar și din International
A mai luat act că A 35 și-a rezervat dreptul de a subroga, la încheierea contractului de cesiune de părți sociale, o altă persoană, respectiv International (în prezent ) în drepturile și obligațiile sale rezultate din contractul de asociere prezentat mai sus. Astfel, la data de 14.01.2004, a încheiat cu International (înlocuitoarea prin subrogație a A3 5 ) contractul de cesiune a 50% din proiectul imobiliar și din părțile sociale ale International, art. 6.3 din acest contract prevăzând că orice litigiu urma a se rezolva la Camera de Comerț Internațional de la.
Judecătorul delegat a constatat că între părți au apărut neînțelegeri financiare și a invocat în discuții și notificare intervenirea rezoluțiunii contractului de cesiune din data de 14.01.2004, însă cocontractantul International (în prezent Central European Real ) a solicitat Tribunalului Arbitral de pe lângă Camera Internațională de Comerț de la să se constate că nu a operat rezoluțiunea, aceasta din urmă câștigând procesul, prin hotărârea arbitrală din data de 16.04.2008, recunoscută în România, prin sentința comercială nr. 12431/18.11.2008 a Tribunalului București.
Prin cerere se solicită să se ia act că a operat rezoluțiunea și să se menționeze revenirea acționariatului în situația anterioară semnării contractului de cesiune amintit, așa încât International urma să aibă ca asociat unic pe, însă judecătorul delegat a apreciat că, dacă s-ar admite cererea principală, s-ar considera că a intervenit rezoluțiunea contractului de cesiune, fără ca aceasta să fi fost constatată sau dispusă de vreo instanță de drept comun sau arbitrală. În acest context, a considerat că rezoluțiunea este de natură judiciară, chiar și în situația celor mai energice pacte comisorii, nefiind la latitudinea părților contractante să o constate, ci numai a judecătorului/arbitrului competent.
Având în vedere aceste considerente, a respins cererea principală, ca nefondată și intervențiile, ca inadmisibile în faza necontencioasă de la Oficiul Registrului Comerțului, pe acestea din urmă asimilându-le unor întâmpinări.
Împotriva acestei încheieri, International a declarat recurs, solicitând modificarea sa în tot, în sensul admiterii cererii de înregistrare a mențiunilor.
În motivare, recurenta a făcut o scurtă prezentare a situației de fapt, vizând asocierea pentru dezvoltarea proiectului imobiliar Bucharest și la prima rezoluțiune a contractului de părți sociale, în urma căreia au fost emise deciziile nr. 1 și 2 de către asociatul său unic. Recurenta a recunoscut că instanța arbitrală din a dat câștig de cauză International (în prezent Central European Real ) în litigiul în care a solicitat să se constate că nu a operat rezoluțiunea, însă a precizat că hotărârea arbitrală nu a recunoscută irevocabil în România, iar până la recunoaștere irevocabilă, ea nu beneficiază de autoritate de lucru judecat pe teritoriul României. Cu toate acestea, recurenta a precizat că nu a solicitat judecătorului delegat să înregistreze această mențiune, ci o alta, generată de oad oua rezoluțiune a contractului de cesiune de părți și a celui de asociere, asupra căreia nici nu s-a pronunțat.
În continuare, recurenta a arătat că procedura care se derulează în fața judecătorului delegat are un caracter necontencios, ceea ce implică faptul că, în exercitarea atribuțiilor sale, acesta nu analizează fondul raporturilor dintre părți.
Pe de altă parte, a afirmat că în mod greșit a apreciat judecătorul delegat că părțile nu au latitudinea de a dispune rezoluțiunea unui contract, nici măcar când inserează un pact comisoriu de gradul IV.
Analizând actele dosarului, precum și motivele de recurs invocate, văzând și dispozițiile art. 3041.proc.civ. Curtea reține următoarele:
Conform art. 1 din Legea nr. 26/1990 republicată, cu modificările ulterioare, comercianții sunt obligați în cursul exercitării comerțului lor să ceară înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind actele și faptele lor, iar în conformitate cu art. 5 al aceleiași legi, aceste acte sunt opozabile terților din momentul înregistrării ori al publicării în Monitorul Oficial, atunci când publicarea este o condiție impusă de lege.
De asemenea, în materie societară, art. 131 alin. 4 al Legii nr. 31/1990, republicată și modificată, prevede că pentru a fi opozabile terților, hotărârile adunării generale vor fi depuse la Oficiul Registrului Comerțului, spre a fi menționate în registru și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-
Aceste dispoziții sunt aplicabile societăților pe acțiuni, iar Legea nr. 31/1990 nu conține vreo normă de trimitere la ele în cazul societăților cu răspundere limitată - aceasta fiind forma juridică în care este organizată petenta-recurentă.
În consecință, recurenta nu a procedat, prin efectuarea cererii de înregistrare a deciziei nr. 2/04.05.2009 a asociatului unic, la îndeplinirea unei obligații legale.
Cu toate acestea, judecătorul delegat poate dispune înregistrarea unei asemenea mențiuni, în vederea opozabilității sale, iar controlul de legalitate a actelor și faptelor supuse înregistrării, potrivit art. 37 din Legea nr. 31/1990, republicată și modificată și art. 8 din Legea nr. 26/1990, republicată și modificată, nu este unul jurisdicțional asupra condițiilor de fond în care actul supus înregistrării a fost încheiat.
Legalitatea verificată în această procedură este, așa cum exhibă însuși art. 8 din Legea nr. 26/1990, un control al operațiunilor supuse înregistrării, un control formal, care presupune respectarea garanțiilor de publicitate și corectitudine ale înregistrărilor solicitate de comercianți.
Se cuvine subliniat că procedura de soluționare a cererilor în fața judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului are caracter necontencios, soluție rezultată din interpretarea dispozițiilor art. 46 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. De aceea, controlul exercitat de judecătorul delegat se integrează analizei de legalitate a dreptului valorificat de petiționar, a cărui dezlegare nu presupune contradictorialitatea cu o altă parte. În această măsură se realizează controlul de legalitate al judecătorului delegat și aceasta este limita rolului său activ, el neputând face aprecieri de valabilitate a actelor supuse controlului său, de natură a depăși caracterul grațios al procedurii, fără a comite un exces nejustificat al competențelor sale.
De aceea, în măsura în care aspectele de nelegalitate ale deciziei supuse înregistrarii, evocate de catre judecătorul delegat, tind să pună în discuție nulități intrinseci, de fond, prin evocarea unor cauze de nulitate, a aprecia asupra temeiniciei acestei nulități de către judecătorul delegat sau asupra oportunității înregistrării mențiunii se constituie într-o tranșare nepermisă a unui litigiu a cărui unică procedură de soluționare este reglementată prin art. 132, raportat la art. 196 din Legea nr. 31/1990, republicată și modificată.
Nici o dispoziție legală nu îngăduie a se aprecia în sensul că acest examen poate fi dat în competența judecătorului delegat, căci analizarea legalității unei decizii a asociatului unic este o procedură exclusivă, contencioasă, reglementată de art. 132, 133 și 196 din Legea nr. 31/1990, republicată și modificată, care este aptă, prin mijloacele procesuale reglementate, să asigure o justă protejare a celor care se consideră vătămați prin adoptarea unei hotărâri apreciate ca fiind nelegală.
Aspectul de nelegalitate invocat ține în mod singular de critica deciziei asociatului unic supuse înregistrării, aspect care ar putea determina, în opinia judecătorului delegat, o constatare pe cale incidentală a nulității deciziei, ceea ce depășește sfera competențelor și posibilităților sale de apreciere.
Cum rolul judecătorului delegat nu a fost corect realizat, soluția sa este una nelegală, deoarece evaluarea în această procedură a nulității de fond a unei astfel de decizii presupune tranșarea unui litigiu aflat în competența altei instanțe, în altă procedură de soluționare, așa încât, având în vedere considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază că judecătorul delegat a pronunțat o încheiere nelegală și netemeinică, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. 1, 2 și 5.proc.civ. va admite recursul și va casa încheierea atacată, urmând să trimită cauza, spre rejudecare, judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, în vederea examinării cerințelor formale de legalitate a cererii petentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de către recurenta INTERNATIONAL, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva încheierii nr. 61231/07.07.2009 pronunțată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, în dosarul nr. -/2009, în contradictoriu cu intimații CENTRAL EUROPEAN REAL și, ambii cu domiciliul ales în B, de, nr. 13, sector 1 - la avocat și în consecință:
Casează încheierea atacată și trimite cauza, spre rejudecare, judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I - - - - -
GREFIER,
- -
Red. Jud. /5 ex./18.12.2009
Judecător delegat -
Tribunalul București
Președinte:Iulia PrelipceanJudecători:Iulia Prelipcean, Aurică Avram, Cosmin Mihăianu
