Retragere asociat. Decizia 503/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA COMERCIALĂ

Dosar nr-

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 503/2009

Ședința publică de la 10 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Irimie

JUDECĂTOR 2: Gilica Popescu

JUDECĂTOR 3: Olimpia Maria

Grefier -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâții SC SRL Sibiu, și împotriva sentinței civile nr.2540/C/23.12.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

La apelul nominal s-au prezentat avocat - pentru pârâții recurenți și avocat pentru intimatul.

Procedura este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Avocat - depune la dosar, în copie xerox, următoarele înscrisuri: Hotărârea Adunării Generale Ordinare a asociaților SC SRL privind aprobarea bilanțului pentru anul financiar 2005 și aprobarea repartizării profitului net aferent anului 2005, adresele nr.912 din 14.04.2006 și nr.955 din 25.04.2006, precum și confirmările de primire a acestor adrese prin care face dovada că dl. a fost convocat pentru a asociaților convocată pentru data de 26.04.2006.

De asemenea, mai depune la dosar în copie xerox Decizia nr.486 din 30 ianuarie 2009 pronunțată de față de capătul I din motivele de recurs.

un exemplar din acest înscrisuri cu avocat.

Avocat depune la dosar, în copie xerox, practică judiciară din Codul d e procedură civilă comentat și adnotat.

Mandatarii părților arată că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat - - pentru recurenți, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, în principal casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe invocând art.304 pct.5 Cod pr.civilă.

În subsidiar, solicită admiterea recursului și rejudecând cauza să fie modificată sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantului invocând art.304 pct.6, 7 și 9 Cod pr.civilă. Cu cheltuieli de judecată.

Referitor la admiterea în principal învederează faptul că au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză, că au fost încuviințate aceste obiecțiuni și cu toate că au fost obligați cei 2 experți să răspundă la aceste obiecțiuni, completarea la raportul de expertiză a fost efectuată de către un singur expert.

În ce privește subsidiarul învederează instanței că soluția primei instanțe este legală și netemeinică și nejustificată cu probe.

Avocat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică, răspunzând detaliat la fiecare motiv de recurs în parte, atât în ce privește motivul de casare cu trimiterea cauzei spre rejudecare, cât și în ce privește modificarea sentinței atacate în parte sau în tot, având în vedere motivele arătate în întâmpinare. Cu cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față;

Constată că prin sentința civilă nr.2540/C/23.12.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția comercială și de contencios administrativ a fost admisă în parte acțiunea comercială formulată de reclamantul împotriva pârâților SC SRL, și și în consecință s-a dispus retragerea din societate a pârâtă a reclamantului începând cu data de 6.03.2006, s-a stabilit noua structură a participării celorlalți doi asociați la capitalul social după cum urmează: capitalul social constituit din 5330 de părți sociale se împarte între asociata, 5420 părți sociale reprezentând 98,01 % din capitalul social și 104 părți sociale către, reprezentând 1,99 % din capitalul social, au fost obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 638.411,34 lei reprezentând drepturile cuvenite acestuia pentru părțile sociale deținute în cadrul societății pârâte ( de 20,1887 % la data retragerii) și 1328,82 lei cu titlu de dividende aferente anului 2005, au fost respinse celelalte capete de cerere și obligați pârâții la plata către reclamant a cheltuielilor parțiale de judecată în cuantum de 15.150 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Tribunalul a dispus efectuarea expertizei urmând a se stabili activul net contabil la trei date distincte: 28.02.2006; 31.03.2006( intervalul de timp în care a avut loc AGA Extraordinară din 6.03.2006) și 30.04.2006 ( după promovarea prezentei cereri), pentru ultimele două date activul calculându-se în două variante:

- în funcție de cota de capital social deținut de reclamant înainte și după majorarea de capital social ( respectiv cota de20,1887 % și 1,9349 % );

- în funcție de valoarea activului patrimonial fără a se lua în considerare expertizele tehnice bunuri mobile ( obiectiv solicitat de pârâtă).

Din variantele prezentate de expert, tribunalul a reținut valoarea activului net calculată la data de 28.02.2006, ce a avut în vedere cota de participare a reclamantului la constituirea capitalului social de 20,1887 % și de asemenea valoarea activului patrimonial astfel cum a fost evaluată prin raportul de expertiză tehnică judiciară ( bunuri mobile și bunuri imobile ).

Cota parte din activul net cuvenită reclamantului, diminuată cu impozitul pe profit și impozitul pe dividende este de 638.411,34 lei la care se adaugă suma de 1328,82 lei reprezentând dividende cuvenite reclamantului pe anul 2005.

Tribunalul a reținut această variantă și pe cale de consecință a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul în sensul că:

- s-a dispus retragerea din societate a acestuia începând cu 6.03.2006;

- s-a stabilit noua structură a participării asociaților la capitalul social;

- au fost obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 638.411,34 lei reprezentând drepturile cuvenite acestuia pentru părțile sociale deținute și a sumei de 1328,83 lei reprezentând dividende;

- au fost respinse celelalte capete de cerere pentru următoarele motive:

Contractul de societate reprezintă acel act juridic prin care cele două sau mai multe persoane, prin aporturile lor, constituie un patrimoniu distinct destinat efectuării de acte de comerț, în vederea împărțirii câștigului ce ar putea rezulta și cu obligația participării la pierderi. Acest contract prezintă 3 elemente esențiale care particularizează față de celelalte contracte sinalagmatice, și anume:

- constituirea unui fond social, affectio societatis și participarea la beneficii și pierderi.

societatis este definită ca fiind acea voință comună a asociaților de a coopera în cadrul societății în scopul realizării obiectului de activitate și al obținerii de beneficii. Lipsa cooperării și a voinței de a constitui și coopera în cadrul societății lipsește societatea comercială de caracterele unei societăți.

În speță, reclamantul a făcut dovada că datorită stării sale de sănătate nu mai poate presta în cadrul societății nici funcția pe care o exercita ( aceea de director) și nici munca pe care o presta în mod efectiv.

Potrivit dispozițiilor art.226 lit.c din Legea nr.31/1990 republicată, asociatul în societatea cu răspundere limitată se poate retrage din societate, în lipsa unor prevederi în actul constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim, pentru motive temeinice în baza unei hotărâri pronunțate de tribunal.

Dreptul de retragere dintr-o societate este un drept subiectiv stabilit de lege și exercitarea sa trebuie să aibă loc în condițiile acesteia și a actului constitutiv. Acest drept se circumscrie și epuizează o parte din conținutul noțiunii de " libertate a persoanei de asociere " libertate consacrată și ocrotită de art.11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Întrucât cauzele care determină instanța să aprecieze că există motive temeinice ( de natură medicală), din cele solicitate de art.226 lit. c, și să admită acțiunea reclamantului dispunând retragerea sa din societate, existau la data desfășurării AGA din 06.03.2006 și ele au fost invocate de reclamant, s-a reținut că în mod nejustificat ceilalți doi asociați nu au fost de acord cu cererea de retragere formulată. Apreciind ca valabil exprimată poziția reclamantului, tribunalul a dispus retragerea din societate a reclamantului începând cu data de 6.03.2006, dată de la care aceasta începe să producă efecte juridice. La data de 06.03.2006 reclamantul deținea 20,1887 % din capitalul social al societății pârâte, motiv pentru care în acest cuantum urmând a fi îndestulat potrivit dispozițiilor art.226 alin.2 din legea societăților comerciale.

În ceea ce privește capătul de cerere privind obligare apârâtei la plata către reclamant a dividendelor ce i se cuvin pe anul 2005, s-a reținut că reclamantul le-a cuantificat la 6.582 lei, dar potrivit concluziilor raportului de expertiză contabilă această sumă reprezintă valoarea dividendelor ce urmează a fi împărțite între cei trei asociați proporțional cu cota lor de participare la constituirea capitalului social. Acest petit a fost admis în parte, în limita sumei de 1328,82 lei ce i se datorează reclamantului. Pentru restul sumei s-a respins capătul de cerere.

Prin retragerea reclamantului din societate s-a modificat structura participației celorlalți doi asociați la capitalul social. Tribunalul având în vedere că prin acordul de voință al celor doi pârâți, asociați ai societății SC SRL, exprimat în AG Extraordinară s-a modificat participarea asociaților la capitalul social prin majorarea acestuia prin aportul în numerar al pârâtei, care dobândește o cotă de 96,13 % iar celorlalți le revine fiecăruia o cotă de 1,93 %, urmând a împărți cele 107 părți sociale prin regula de 3 simplu între ceilalți asociați corespunzător cotei fiecăruia dintre ei.

Temeiul legal al stabilirii noi configurații a părților sociale oglindite în structura capitalului social îl constituie dispozițiile art.226 aln.3 din Legea nr.31/1990 republicată, și ele se prefigurează după cum urmează:

Capitalul social este în valoare de 55300 lei fiind constituit din 5530 părți sociale, repartizate între asociațio în felul următor: deține 5420 părți sociale reprezentând 98,01 %, iar deține 110 părți sociale reprezentând 1,99 % ( cele 107 părți sociale ale reclamantului se împart între - 104 și - 3 părți sociale).

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâții SC SRL Sibiu, și solicitând în principal admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe pentru motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.5 Cod pr.civilă, iar în subsidiar modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului pentru motivul prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă sau admiterea în parte a acțiunii reclamantului, în sensul admiterii petitului 1 și 2, admiterea în parte a petitului 3 în sensul obligării petentei SC SRL la plata sumei de 1.692,49 lei cu titlu de drepturi și respingerea petitului 4 al acțiunii pentru motivele prevăzute de art.304 pct.6,7 și 9 Cod pr.civilă.

În dezvoltarea motivelor de recurs pârâții arată că sentința pronunțată în fond de Tribunalul Sibiu, încalcă formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art.105 Cod pr.civilă întrucât răspunsurile la obiecțiunile formulate în lucrarea " Raport de expertiză tehnică - obiective suplimentare de expertiză au fost întocmite doar de expert, dintre cei doi numiți, astfel că acesta era lovit de nulitate.

Mai mult că instanța de fond a respins obiecțiunile formulate și a motivat soluția pe concluziile suplimentului la expertiză, deși acesta nu argumentează modul de calcul al valorii activului social.

Recurenții susțin că soluția se întemeiază pe o apreciere eronată a probelor dosarului și aplicarea greșită a prevederilor art.226 pct.6 din Legea nr.31/1990 și interpretarea greșită a prevederilor art.11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Pârâții mai invocă că în ce privește soluționarea petitelor privind structura capitalului social și a drepturilor cuvenite asociatului retras, fiind interpretate greșit prevederile art.226 alin.2 din Legea nr.31/1990, art.7 și ultimele din Legea nr.359/2004 și art.60 din Legea nr.31/1990, întrucât soluția corectă ar fi fost diminuarea capitalului social cu valoarea părților sociale deținute de reclamant și obligarea doar a SC SRL la plata activului net cuvenit, nu și a pârâților asociației.

Se mai invocă contradicția între stabilirea drepturilor cuvenite reclamantului în care s-a luat în considerare o structură a capitalului social în care reclamantul avea 20,18 %, iar pentru capitalul social rămas s-a raportat la 1,93 %.

Recurenții, arată că instanța de fond a încălcat autoritatea de lucru judecat stabilită prin sentința nr.1791/25.09.2006 definitivă și irevocabilă prin nerecurare, acordat reclamantului cota de 20,18 %, iar obligarea la dividende pe anul 2005 nesocotește prevederile art.246 Cod pr.civilă.

Recursul a fost legal timbrat cu suma de 4.791,50 lei.

Intimatul a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului ca nefondat (fila 15).

Examinând sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate de pârâți prin prisma probelor dosarului și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, curtea de apel constată că recursul este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Prin încheierea de ședință din 6 iunie 2007 instanța de fond a admis cererea privind efectuarea unui supliment la raportul de expertiză în specialitatea construcții și a încuviințat în parte obiecțiunile pârâților, stabilindu-se pentru cei doi experți și și un obiectiv suplimentar, respectiv evaluarea imobilului stabilind valoarea de circulație prin metoda vânzării în bloc sau pe părți componente.

Deși raportul de expertiză în construcții a fost întocmit de cei doi experți ( fila 95 din dosar), iar instanța de fond a dispus ca și suplimentul la raportul de expertiză să fie întocmit de aceiași experți, în cauză acest supliment, depus la fila 150 din dosarul de fond, a fost întocmit doar de expertul, care a semnat singur lucrarea de expertiză.

Tribunalul și-a însușit concluziile acestui supliment la raportul de expertiză în construcții și a stabilit în baza acestuia activul patrimonial ( filele 5 și 6 din sentință), fundamentându-și soluția pronunțată pe această probă, fără a observa că suplimentul la raportul de expertiză este lovit de nulitate potrivit art.105 aliniat 2 Cod pr.civilă în condițiile în care a fost întocmit doar de unul din experții desemnați, iar celălalt expert nu și l-a însușit pentru a înlătura vătămarea cauzată pârâților.

Totodată, nu s-a lămurit obiectivul privind calculul valorii imobilului prin metoda " vânzării în bloc ori părți componente", astfel că se impune întregirea expertizei în construcții de către cei doi experți desemnați potrivit art.212 aliniat 1 Cod pr.civilă cu obiecțiunile încuviințate prin încheierea de ședință din 6 iunie 2007.

Întrucât potrivit art.305 Cod pr. " în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor ", devin aplicabile dispozițiile art.312 aliniat 3 Cod pr.civilă referitoare la casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea refacerii raportului de expertiză în construcții.

Sub aspectul celorlalte critici aduse de părți, instanța de recurs constată că sunt incidente și motivele prevăzute de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, hotărârea fiind dată cu aplicarea greșită a legii.

Instanța de fond reține la fila 3 din hotărâre că reclamantului i-a fost respinsă acțiunea prin care a atacat hotărârea AGA de majorare a capitalului social prin sentința civilă nr.179/C/25.09.2006 a Tribunalului Sibiu rămasă irevocabilă prin nerecurare, însă încalcă autoritatea de lucru judecat raportând drepturile cuvenite reclamantului la o cotă de 20,18 %, iar nu la 1,93 % cât deține reclamantul în urma majorării capitalului social.

Reclamantul nu a atacat Hotârârea nr.1 din 6.03.2006 sub aspectul respingerii cererii sale de retragere din societate, înțelegând să uzeze de dispozițiile art.226 alin.1 lit.c din Legea nr.31/1990 în sensul înregistrării la ribunalul Sibiua cererii de retragere din societate la data de 7 aprilie 2006, aspecte care urmează să fie avute în vedere cu ocazia rejudecării.

În mod nelegal, instanța de fond, cu ocazia stabilirii drepturilor cuvenite reclamantului pentru părțile sociale deținute a obligat toți pârâții - societatea comercială și asociații rămași la plata către reclamant a acestor drepturi, deși la plata acestora nu poate fi obligată decât societatea comercială din care s-a retras, iar nu și în solidar cu asociații care dețin cote diferite.

Raportat la aceste considerente, în baza art.312 alinat 3 teză finală Cod pr.civilă, găsind întemeiate motive atât de casare, cât și de modificare a hotărârii, pentru asigurarea unei judecăți unitare, va fi admis recursul pârâților, casată sentința atacată și în vederea administrării probei cu expertiza mai sus indicată se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În rejudecare, instanța de fond va avea în vedere dispozițiile art.315 alin.1 Cod pr.civilă.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâții SC SRL Sibiu, și împotriva sentinței civile nr.2540/C/23.12.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- și în consecință:

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe - Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 10.06.2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

-

Red.

Dact. 2 ex./28.08.2009

Jud.fond

Președinte:Marius Irimie
Judecători:Marius Irimie, Gilica Popescu, Olimpia Maria

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Retragere asociat. Decizia 503/2009. Curtea de Apel Alba Iulia