Reziliere contract comercial Spete. Decizia 1039/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 1039
Ședința publică de la 01 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 2: Camelia Gheorghiu
JUDECĂTOR 3: Anca Ghideanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe recurent și pe intimat SC " "SRL, având ca obiect reziliere contract, recurs declarat împotriva sentinței nr. 72/com/11.04.2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru recurent, lipsă fiind reprezentantul legal al intimatei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Interpelată de instanță, avc. precizează că nu are alte cereri de formulat.
Instanța acordă cuvântul cu privire la excepția necompetenței materiale a Tribunalului Iași.
Av. pentru recurent precizează că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Prin sentința comercială nr. 72/COM/11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Iașia respins, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, în ceea ce privește primul capăt de cerere având ca obiect constatarea intervenirii rezilierii contractului de asociere în participațiune încheiat de către părți la 21.02.2006, pusă în discuția contradictorie a părților din oficiu de către instanța de judecată.
A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul, domiciliat în sat, com., jud. I în contradictoriu cu pârâta SC SRL, cu sediul în mun. I, str. -. O - nr. 49, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția inadmisibilității capătului principal al acțiunii având ca obiect constatarea rezilierii contractului de asociere în participațiune se constată că această excepție invocată din oficiu a devenit neîntemeiată ca urmare a precizării acțiunii de către reclamant în sensul că solicită rezilierea contractului de asociere în participațiune și nu constatarea intervenirii rezilierii.
Pe fondul cauzei instanța reține că părțile au încheiat la data de 21.02.2006 un contract de asociere în participațiune a cărui reziliere o solicită reclamantul.
Rezilierea ca și caz de desființare a contractului presupune că una dintre părți nu a îndeplinit obligația esențială (principală) la care s-a obligat la încheierea contractului, potrivit art.1020 și 1021.civ.
Reclamantul solicită rezilierea contractului motivat de faptul că pârâta nu i-a comunicat (prezentat) situația financiară a asocierii, conform obligației stabilite la art.16 din contract, și nu a justificat utilizarea sumei de 20500 de euro aduși ca aport la asociere pentru cumpărarea unui autocar marca.
Analizând clauzele contractuale a căror încălcare au generat manifestarea de voință a reclamantului în sensul rezilierii contractului de asociere în participațiune tribunalul reține că acestea nu au caracter esențial (principal), încălcarea lor nefiind de natură a justifica rezilierea pe cale judiciară a contractului.
Rezilierea putea opera doar dacă pârâta nu își îndeplinea obligația principală asumată prin contract, și anume de a nu depune suma de 20500 de euro ca aport în participațiune, această clauză contractuală având caracter esențial, obligație ce nu a fost probată de către reclamant ca fiind încălcată.
De asemenea, rezilierea contractului ar mai fi putut opera ca urmare a încălcării clauzei privind participarea la beneficii și pierderi, aspect ce nu a fost invocat de către reclamant.
În consecință, cererea de chemare în judecată este neîntemeiată având în vedere că reclamantul și-a fundamentat cererea de reziliere pe culpa pârâtei în încălcarea unor clauze neesențiale a asocierii în participațiune și nu a dovedit o neexecutare culpabilă a obligației principale asumată de pârâtă prin contract.
Caracterul neîntemeiat al cererii de reziliere atrage același caracter și celorlalte pretenții bănești solicitate de către reclamant prin cererea de chemare în judecată.
Față de considerentele mai sus arătate tribunalul mai reține că părțile prin contractul de asociere în participațiune și-au prevăzut dreptul la denunțare unilaterală a acestuia (art.28) fără a pune în discuție neexecutarea culpabilă a obligațiilor principale asumate prin contract, denunțare care, prin prisma înscrisurilor aflate la dosarul cauzei se pare că a intervenit (fila 44 dosar) pârâta fiind cea care a invocat denunțarea unilaterală a contractului.
În consecință, contractul ar încetata să mai producă efecte juridice de la data de 13.06.2007 când avocatul reclamantului a primit notificarea de denunțare motiv pentru care tribunalul nu mai poate dispune rezilierea lui judecătorească. De la această dată reclamantul ar fi îndreptățit să solicite restituirea sumei adusă cu titlu de aport în asociere însă temeiul juridic al acțiunii este diferit de cel ce face obiectul prezentei cauze (restituirea sumei constituie o consecință a rezilierii în prezenta cauză).
Față de considerentele anterior expuse s-a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Reclamantul a declarat recurs și a criticat sentința tribunalului ca fiind nelegală și netemeinică.
În esență, reclamantul susține că pârâta nu și-a achitat obligațiile asumate prin contractul de asociere, existând astfel un raport de cauzalitate între prejudiciul suferit și fapta culpabilă a pârâtei.
La termenul de judecată din 1 iunie 2009 instanța a invocat excepția privind necompetența materială a Tribunalului Iași în soluționare cauzei ca instanță de prim grad.
Excepția este întemeiată.
Față de obiectul acțiunii (reziliere contract de asociere în participațiune) și valoarea acestuia (20.500 euro) Curtea constată că, în primă instanță, competența de soluționare a cauzei aparține judecătoriei.
În temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă curtea va admite recursul și va casa sentința comercială nr. 72/COM/11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
În baza art. 312 pct. 6 raportat la art. 158 și art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă va dispune trimiterea cauzei Judecătoriei Iași pentru competentă soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței comerciale nr. 72/COM din 11 aprilie 2008 a Tribunalului Iași, hotărâre pe care o casează.
Dispune trimiterea cauzei Judecătoriei Iași pentru competență soluționare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 1 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
03.06.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Camelia Gheorghiu, Anca Ghideanu
