Reziliere contract comercial Spete. Decizia 126/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 126

Ședința publică de la 7 martie 2008

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu JUDECĂTOR 2: Rodica Zaharia

GREFIER - -

.

Pe rol fiind pronunțarea apelului formulat de apelanta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI G împotriva sentinței comerciale nr.117/ 17.05.2007, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în contradictoriu cu intimata SC & CO COM SRL.

Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților, au fost consemnate prin încheierea de ședință din 29.02.2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de7.03.2008, când decis următoarele:

CURTEA

Prin cererea înregistrată la 06.06.2006 reclamantul MUNICIPIUL G prin PRIMAR a chemat în judecată pârâta & CO COM pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună rezilierea contractului de asociere în participațiune încheiat între părți la 05.08.1993 având ca scop principal realizarea și exploatarea unui punct de trecere cu bacul a frontierei de stat româno-bulgare, peste fluviul Dunărea, la Km 489-595, autovehiculelor de orice tip și a persoanelor, deoarece datorită apariției HG nr.415/23.05.2005 acesta a rămas fără obiect.

Prin sentința comercială nr.117/17.05.2007 pronunțată de Tribunalul Giurgius -au respins excepțiile lipsei calității procesuale active a Municipiului G prin primar și a lipsei de reprezentare a apărătorului reclamantului.

S-a respins acțiunea reclamantului ca nefondată.

În motivarea acestei sentințe s-a reținut:

Referitor la excepțiile invocate de pârâtă acestea sunt neîntemeiate și au fost respinse. La excepția lipsei calității procesuale active instanța a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art.67 din Legea nr.215/2001 primarii având plenitudine de reprezentare a unităților administrative-teritoriale, iar referitor la excepția lipsei de reprezentare a apărătorului reclamantului s-a reținut că împuternicirea avocațială a fost legal încheiată în baza contractului de reprezentare nr.68/17.10.2006.

Pe fond instanța a reținut că referitor la încetarea asocierii în contractul încheiat la 05.08.1993 părțile au stabilit că aceasta se poate face numai cu acordul ambelor părți și în cazurile și condițiile prevăzute de art.6 pct.3 din contract, prin răscumpărare.

Că în cauză nu este îndeplinită condiția rezilierii contractului deoarece din probatoriul administrat rezultă că pârâta și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract, conform expertizei dispuse în cauză a realizat investiții în sumă de 69.764.135 RON.

În plus prin actul adițional nr.15934/13.08.1998 părțile au stabilit că în cazul în care nu se poate realiza nici un profit, pârâta se obligă să plătească o chirie de 140 lei/mp/an obligație pe care aceasta și-a îndeplinit-o pentru anul 2005.

S-a mai reținut că urmare a intervenției HG nr.415/23.05.2005 prin care s-a decis închiderea punctului de control pentru trecerea frontierei de stat și a biroului vamal G România - Bulgaria, Km 489-500, actul normativ se referă doar la închiderea punctului de control pentru traficul internațional de călători și mărfuri, activitate diferită de obiectul contractului de asociere în participațiune, respectiv realizarea și exploatarea unui punct de trecere cu bacul a frontierei de stat româno-bulgare, obligații prevăzute la art.7 din contract și pe care pârâta le-a și realizat, așa cum dovedește cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, coroborate cu constatările raportului de expertiză.

Că pârâta nu se află în stare de insolvență așa cum susține reclamantul.

În plus nu s-a realizat nici cea mai importantă condiție a rezilierii prevăzută în contract și anume acordul de voință al părților în acest sens, hotărârea CLM G nr.190/2006 neputând suplini acest aspect, instanța de fond aplicând în cauză dispozițiile art.969 cod civil potrivit căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.

Pentru toate cele reținute s-a pronunțat sentința de mai sus.

Împotriva sentinței comerciale nr.117/17.05.2007 a declarat apel reclamantul MUNICIPIUL G prin PRIMAR care critică sentința atacată pe care o consideră ca fiind netemeinică și nelegală deoarece hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii în sensul că deși prin acțiune reclamantul a cerut rezilierea forțată a contractului, deoarece prin adoptarea HG nr.215/2005 prin care s-a dispus închiderea punctului de control al trecerii frontierei de stat și a Biroului Vamal G- Km 489-500 ( "") pentru traficul internațional de călători și mărfuri, obiectul contractului în discuție nu mai există, deoarece nu mai poate fi realizat decât cu încălcarea unor dispoziții legale.

Este vorba de prevederile art.1 lit.i și art.8 pct.1 și 4 din OUG nr.105/2001, respectiv art.9 pct.1 din același act normativ, ordonanță aprobată prin Legea nr.213/29.04.2002, precum și prevederile art.7 pct.2 din Codul vamal.

Arată că în mod greșit a reținut instanța de fond că obiectul contractului este altul și deci nu a fost afectat de opoziția HG nr.215/2005 în realitate traficul internațional de mărfuri și persoane nu se poate realiza decât prin birourile vamale, iar activitatea e supusă controlului de frontieră.

S-a reținut de asemenea greșit că prin HG menționată s-a desființat doar punctul de control, în realitate actul normativ a dispus și închiderea punctului vamal. Că este așa o demonstrează și faptul că prin punctul de trecere a frontierei pârâta nu a mai putut desfășura nici un fel de activități specifice ce formează obiectul contractului de asociere, deci nu a mai putut îndeplini obligația prevăzută de art.7 alin.V din contract, acesta fiind în realitate obiectul convenției dintre părți prevăzut la art.1 al Capitolului

În drept instanța de fond și-a motivat greșit soluția pe dispozițiile art.1020 Cod civil care reglementează condiția rezoluției, motivarea după părerea sa fiind străină pricinii.

Instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, care este un contract de asociere, în sensul că nu a observat incidența în cauză a prevederilor art.1 Cod comercial ce face trimitere la dispozițiile Codului civil aplicabile comerțului în lipsa unor reglementări specifice, situație în care în cauză s-ar aplica art.1523 pct.2 Cod civil care prevăd una din cauzele de încetare a contractului fiind aceea al desființării obiectului, cazul în speță.

Pentru motivele arătate cere admiterea apelului și în temeiul art.296 Cod procedură civilă să se dispună schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii și rezilierii contractului de asociere dintre părți.

Apelantul a depus la dosar și CONCLUZII cerând admiterea apelului și admiterea acțiunii sale privitor la rezilierea contractului în discuție.

Apelul este nefondat.

Față de cele de mai sus și având în vedere întregul probatoriu administrat în cauză, Curtea constată și reține următoarele:

Contractul de asociere în participațiune încheiat între părți la data de 05.08.1993 este un contract legal încheiat, clauzele stabilite de părți avândputere de legeconform art.969 Cod civil, aceasta însemnând că voința lor nu poate fi încălcată.

Prin cererea introdusă la 06.06.2006 reclamantul a cerut rezilierea contractului de asociere în participațiune încheiat cu pârâta la data de 05.08.1993.

Rezilierea este desfacerea pentru viitor a unui contract bilateral cu executare succesivă, ca urmare a neexecutării obligației uneia dintre părți, din cauze imputabile acesteia; reținem că în speță reclamantul nu poate cere rezilierea deoarece, cererea sa excede prevederilor contractului în discuție, acest mod de încetare a asocierii dintre părți nefiind prevăzut în Capitolul IV art.6 din contract, unde în mod expres părțile de comun acordau prevăzut doar următoarele situațiiîn care asocierea poate înceta: acordul ambelor părți, expirarea duratei, răscumpărarea, dizolvarea, lichidarea, încetarea asocierii prin expirarea duratei.

Cum părțile nu au stabilit ca modalitate de încetare a asocierii rezilierea, instanța nu poate trece peste voința lor ridicată la de lege așa cum prevăd dispozițiile art.969 Cod civil mai sus arătate.

Pe de altă parte dacă s-ar trece peste voința lor, cel ce cere rezilierea trebuie să facă dovada neexecutării contractului din culpa celui ce nu-l execută, rezilierea fiind sancțiunea neexecutării culpabile a contractului.

În speță nu se poate reține a fi valabilă afirmația reclamantului că odată cu apariția HG nr.215/2005 obiectul contractului ar fi încetat, motiv pentru care cere "rezilierea forțată" a contractului deoarece pe lângă faptul că intimata mai desfășoară și alte activități în cadrul aceluiași contract de asociere, lucru ce s-a stabilit prin expertiza efectuată în cauză și necontestată de reclamant, dar mai mult,de comun acordprin actul adițional la contractul de asociere încheiat la 13.08.1998 (pag.15 dosar fond 4586/2006) înregistrat la Primăria Municipiului G sub nr.15934/13.08.1998, ambele părți au stabilit că în situația în care din activitatea de asociere nu s-ar realiza nici un profit,pârâta"se obligă să plătească în compensare către Consiliul Local Goc hirie de 140 lei/mp/an pentru terenul ce face obiectul contractului de asociere" cu mențiunea la articolul 2 din actul adițional că "celelalte prevederi ale contractului rămân și se vor aplica în continuare așa cum au fost stabilite între părți".

În atari condiții, chiar dacă pârâta nu mai poate exercita activitatea născută din obiectul principal al contractului, acesta (contractul) rămâne în vigoare cu condiția ca pârâta să plătească reclamantului în compensare suma stabilită prin actul adițional.

Ori din actele dosarului rezultă că pârâta și-a achitat această obligație față de reclamant fiind cu plățile la zi.

În plus din expertiza efectuată în cauză rezultă că și-a îndeplinit toate obligațiile asumate în contract în sensul că a executat și pus în funcțiune 16 obiective investind în total suma de 584.147.268.410 lei vechi, îndeplinindu-și obligațiile asumate prin art.7 din contract.

În această situație, contractul fiind valabil și în condițiile în care obiectivul principal nu se poate realiza, dar pârâta îi achită suma stabilită de comun acord în compensare, Curtea consideră că cererea de reziliere este neîntemeiată atâta timp cât de comun acord au stabilit valabilitatea contractului în condițiile actului adițional din 13.08.1998, contractul fiind valabil și astăzi de vreme ce pârâta își execută obligațiile conform actului adițional, în atare situațienu se poate stabili nici o culpă în sarcina pârâtei.

În plus nici susținerea reclamantului că pârâta s-ar afla în stare de insolvență nu a fost probată, de vreme ce din certificatul constatator nr.13328/25.10.2006 emis de Oficiul Registrului Comerțului - G (pag.29-30 dosar 1207/2006) rezultă că societatea & CO COMeste în funcțiune.

Nici susținerea reclamantului care în lipsa temeiului legal al cererii sale, susține că în speță s-ar aplica dispozițiile art.1523 Cod civil, Curtea reține că acest articol nu are aplicabilitate în cauză deoarece dispozițiile sale se referă lacazurile de încetare a societății, ori prin articolul 4 al contractului de asociere părțile au stabilit în mod expres că "prin prezentul contract de asocierenu se naște o nouă persoană juridică".

Astfel fiind, față de cele de mai sus Curtea constată că cererea reclamantului de reziliere a contractului este neîntemeiată și că sentința instanței de fond de respingere a cererii reclamantului este temeinică și legală și pe cale de consecință va respinge apelul ca nefondat.

Analizând cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată conform art.274 Cod procedură civilă, Curtea o respinge ca nefondată deoarece nu s-a făcut nicio dovadă în acest sens.

Văzând și dispozițiile art.296 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul MUNICIPIUL G prin PRIMAR cu sediul în municipiul G, Calea B, nr.49-51, județul G, împotriva sentinței comerciale nr.117/17.05.2007 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, în contradictoriu cu intimata-pârâtă & CO COM cu sediul în G -, Km 489-500, județul

Respinge cererea intimatei privind acordarea cheltuielilor de judecată ca nefondată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 07.03.2008.

Președinte, Judecător,

- - - -

Grefier,

- -

Red.Jud. - 25.03.2008

Tehnored. - 26.03.2008

Nr.ex.: 4

Fond: Tribunalul Giurgiu

Președinte:

Președinte:Alecsandrina Rădulescu
Judecători:Alecsandrina Rădulescu, Rodica Zaharia

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Reziliere contract comercial Spete. Decizia 126/2008. Curtea de Apel Bucuresti