Reziliere contract comercial Spete. Decizia 28/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2829
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 28/COM
Ședința publică din 21 februarie 2008
Completul de judecată compus din
PREȘEDINTE: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarate de pârâta SC SA T împotriva sentinței civile nr. 1296/25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții Municipiul T prin Primar, Consiliul Local al Municipiului T și Primăria Municipiului T, având ca obiect reziliere contract.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic pentru reclamanții intimați, lipsă fiind pârâta apelantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta reclamanților intimați depune la dosar concluzii scrise.
Nemaifiind alte probe de administrat instanța acordă cuvântul reprezentantei reclamanților intimați cu privire la apelul de față, aceasta solicitând respingerea excepției autorității de lucru judecat invocată de apelantă prin motivelor de apel, și pe fond respingerea apelului ca nefondat, conform concluziilor scrise depuse la acest termen de judecată.
CURTEA
Deliberând constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1296/25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii. S-a respins excepția prescripției și autorității de lucru judecată, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții Municipiul T prin Primar, Consiliul Local al Municipiului T și Primăria Municipiului T împotriva pârâtei SC SRL T și s-a constatat rezilierea contractului de închiriere nr. 155/1998 încheiat între Primăria Municipiului T și pârâtă. S-a dispus evacuarea pârâtei din spațiul situat în T, str. -, nr. 13, cu obligarea pârâtei să plătească reclamanților suma de 4744,45 lei contravaloarea chiriei restante, penalități și majorări de întârziere și 309,2 lei RON cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Timișoara sub nr. 7948/2006 reclamanții MUNICIPIUL T REPREZENTAT PRIN PRIMAR, CONSILIUL LOCAL T si PRIMĂRIA MUNICIPIULUI T au chemat in judecata parata SC SRL T ca prin sentința ce se va pronunță, tribunalul sa dispună rezilierea Contractului de închiriere nr. 155/98, evacuarea paratei din spațiul deținut, obligarea paratei la plata sumei de 34.535.589 ROL reprezentând diferența de chirie, penalități de întârziere, majorări de întârziere si cheltuieli de judecata, cu motivația ca parata nu si-a îndeplinit obligațiile contractuale.
Din actele dosarului tribunalul retine următoarele:
Reclamanții au anexat la dosar:referatul Direcției Patrimoniu, contractul de închiriere nr 155/98, notificările adresate paratei, acte si documente prin acre își susține pretențiile.
Se retine ca Judecătoria Timișoara prin sentința civila nr. 9607/2006 a respins excepția prescripției si a admis acțiunea reclamanților precizata pentru suma de 4744,5 RON despăgubiri.
Împotriva sentinței civile au declarat recurs parata, iar Tribunalul Timiș conform Deciziei civile nr. 119/2007 l-a admis prin casarea cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul T - secția comerciala ca prima instanța. Se constata ca reclamanții au invocat neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către parata, care nu a achitat chiria modificata si legal stabilita conform Hotărârii nr. 42/2000, privind tarifele de baza, începând cu 1.01.2001 referitor la spatiile cu alta destinație decât cea de locuință, dispoziție obligatorie de parata, reclamanții in subsidiar solicitând, in sensul motivării si concretizării petitului acțiunii si punerea in executare a Adresei nr. 2004-1630/2004 a Direcției Patrimoniu din, întrucât nu se poate solicita unilateral suspendarea hotărârii menționate.
In întâmpinare, parata a invocat inadmisibilitatea acțiunii pentru lipsa concilierii directe, care va fi respinsa litigiul fiind parțial neevaluabil in bani, existând si notificare către parata, de asemenea excepția prescripției, va fi respinsa întrucât termenul de 3 ani nu a fost depășit, iar excepția autorității de lucru judecat va fi respinsa, pentru ca nu s-a făcut dovada întrunirii condițiilor expres prevăzute de art. 163.proc.civ.
de cele expuse tribunalul conform art. va admite acțiunea formulata de reclamanți si constata reziliat Contractul de închiriere nr. 155/98 încheiat intre Primarul Mun. T si Primăria Mun. T cu parata dispunând evacuarea paratei din spațiul situat in T, str. -, nr. 13. In baza art. 998, 999 cod civil obliga parata sa plătească reclamanților suma de 4744,45 lei c/v chirie restanta, penalități si majorări de întârziere iar ca parte căzută in pretenții in baza art. 274.proc.civ. obliga parata la plata sumei de 309,2 lei RON reprezentând cheltuieli de judecata, având in vedere si răspunsul la întâmpinare al reclamanților.
Împotriva susmenționatei hotărâri a declarat apel pârâta SC SA T, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului și desființarea sentinței atacate.
Pe cale de excepție apelanta a solicitat admiterea excepției autorității de lucru judecat, în temeiul art. 166 Cod procedură civilă, întrucât a fost soluționat tot de către Tribunalul Timiș, același complet de judecată, în sensul admiterii acțiunii. Judecata a avut loc între aceleași părți, având același obiect și în baza aceluiași temei juridic.
În fapt Tribunalul Timișa admis cererea de chemare în judecată a Primăriei T, având ca obiect rezilierea contractului de închiriere incident în cauză, evacuarea, precum și pretențiile solicitate, însă în prealabil a respins excepția inadmisibilității acțiunii, în mod netemeinic, deși această acțiune are caracter comercial, procedura concilierii directe nefiind necesară, întrucât obiectul este parțial neevaluabil în bani.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată cu privire la capătul de cerere având ca obiect pretenții, arată faptul că între părți nu s-a efectuat procedura concilierii directe prevăzută de art. 7201Cod procedură civilă sub sancțiunea inadmisibilității cererii, așa cum a stabilit din România. Natura juridică a litigiului consideră că nu comportă discuții, întrucât aceasta a fost stabilită în mod irevocabil de către instanța de recurs, iar procedura concilierii directe trebuia efectuată pentru fiecare capăt de cerere, chiar dacă obiectul principal nu necesită parcurgerea acestei etape prealabile.
Pentru aceste motive solicită admiterea excepției inadimisibilității capătului de cerere având ca obiect pretenții.
Referitor la excepția autorității de lucru judecat, arată faptul că pretențiile reclamanților au făcut obiectul dosarului nr- soluționat de Tribunalul Timiș în același complet de judecată, prin admiterea acțiunii, fiind pronunțată sentința civilă nr. 1168/26.06.2007.
În ceea ce privește capătul de cerere privind rezilierea contractului de închiriere, aceasta este de fapt fără obiect, întrucât spațiul respectiv a făcut obiectul negocierilor directe între reprezentanții pârâtei și reclamanți, negocierile finalizate cu acordul părților în vederea încheierii unui contract de vânzare-cumpărare, prețul stabilit fiind de 155.000.000 lei ROL, încheindu-se în acest sens procesul verbal nr. Sc -2003-6421/14.04.2003. Astfel, s-a obținut acordul la cumpărarea acestui spațiu, achitând reclamantei un avans de 45.000.000 lei ROL, urmând a se perfecta contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pe trei ani de la data încheierii contractului.
Acest contract nu a fost încheiat, întrucât este necesar certificatul de cazier fiscal al societății. În acest sens învederează că a solicitat controlul fiscal al inspectorilor de specialitate din cadrul Serviciului de Impozite și Taxe din cadrul Primăriei T, control care a fost efectuat, însă în mod ilegal pârâta a fost sancționată cu amenzi în cuantum exorbitant. Acest proces verbal a fost anulat irevocabil de către Curtea de Apel Timișoara, dispunându-se restituirea sumei plătite cu titlu de impozite și taxe nedatorate.
Prin semnarea procesului verbal din 14.04.2003 părțile au consimțit la o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare. În aceste condiții consideră că rezilierea contractului de închiriere a rămas fără obiect, întrucât între părți, prin acordul lor, a fost schimbată natura juridică a relației comerciale, iar pe cale de consecință nu se justifică nici solicitarea cu privire la evacuarea necondiționată a pârâtei din spațiu.
Cu privire la capătul de cerere referitor la pretenții, arată că această cerere este nejustificată în condițiile situiației de fapt și de drept descrisă mai sus. Se invocă în acest caz, aplicabilitatea unei HCL în mod retroactiv, ceea ce juridic este imposibil. Respectiv în baza unui act administrativ din 2004 se solicită o majorare de chirie pe perioada 2001 - 2003. În aceeași ordine de arată că plata acestor majorări la chiria lunară este în legătură directă cu perfectarea contractului de vânzare-cumpărare, în sensul că acestea sunt condiționate, una de cealaltă.
Examinând sentința atacată în raport de motivele invocate și probele administrate, Curtea constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos că apelul declarat nu este fondat.
Actele dosarului confirmă că raportul juridic dintre părți are la bază contractul de închiriere nr. 155/1998 prin care Primăria Municipiului T reprezentată prin Primar, a închiriat pârâtei, spațiul comercial situat în T str. -, nr. 13, începând cu data de 13.07.1998 până la data de 12.07.2008.
Potrivit clauzei inserate în cuprinsul art. 4 alin. 2 din contract, părțile și-au exprimat acordul pentru reactualizarea chiriei lunare pe durata derulării contractului, prin hotărâri ale Consiliului Local al Municipiului În acest sens, a fost adoptată Hotărârea Consiliului Local al Municipiului T nr.42/2000, care a fost supusă controlului judecătoresc, iar instanța, prin decizia civilă nr. 471/01.10.2002 pronunțată de Curtea de Apel Timișoaraa menținut acest act administrativ ca fiind legal.
Părțile au mai prevăzut în contract, posibilitatea pentru locator de a solicita rezilierea contractului în cazul neacceptării clauzei privind actualizarea anuală a chiriei.
În raport de condițiile contractuale, hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale.
Astfel, analizând cererea apelantei, invocarea de către aceasta a autorității de lucru judecat nu poate fi primită.
Potrivit art. 1201 Cod civil pentru a exista lucru judecat, dedus într-un proces din hotărârea pronunțată într-un litigiu anterior, trebuie să existe identitate de părți, de obiect și de cauză, cele trei elemente trebuind întrunite cumulativ.
Ori, aceste cerințe legale nu sunt îndeplinite întrucât, sentința din primul proces vizează pretenții pentru o altă perioadă și nu a devenit irevocabilă. Prin urmare, excepția invocată nu este admisibilă.
De asemenea, nu poate fi primită nici excepția inadmisibilității acțiunii deoarece obiectul principal al cererii reclamanților nu este evaluabil în bani, iar pentru cererea având ca obiect pretenții există notificare adresată pârâtei, formalitate cu privire la care pârâta apelantă nu a invocat și nici nu a făcut dovada producerii unei vătămări.
Este lipsită de suport juridic și susținerea apelantei potrivit căreia capătul de cerere privind rezilierea contractului de închiriere ar fi rămas fără obiect pe motivul că spațiul în litigiu a făcut obiectul negocierilor în vederea vânzării. Materialul probator confirmă faptul că negocierea nu s-a finalizat cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Prin urmare, acordul de voință al părților este cel perfectat în limitele contractului de închiriere.
În mod corect, instanța de fond a dat eficiență clauzei stipulate în contract privind reactualizarea chiriei, neacceptarea clauzei conducând la rezilierea contractului și evacuarea pârâtei, aceasta datorând diferența de chirie, penalizări și majorări de întârziere.
Pentru considerentele arătate, hotărârea primei instanțe apare ca legală și temeinică, apelul declarat de pârâtă urmând a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâta SC SA cu sediul în T,-, jud T împotriva sentinței civile nr. 1296/25.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții Municipiul T prin Primar, Consiliul Local al Municipiului T și Primăria Municipiului T cu sediul în T, Bd. -, nr. 1.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 21 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./21.03.2008
Dact. /27.03.2008/6 ex./4 com.
Prima instanță - Trib.
Judecător -
Președinte:Marian BratișJudecători:Marian Bratiș, Magdalena Mălescu
