Reziliere contract comercial Spete. Decizia 323/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 323
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
PREȘEDINTE: Maria Necșulescu
JUDECĂTOR 2: Tudora Drăcea
GREFIER - -
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanta C, cu sediul în C,-, județul D, împotriva sentinței nr.3930 din 7 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC SRL C, cu sediul în C,-, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică apelanta reclamantă C, prin consilier juridic și intimata pârâtă SC SRL C, prin avocat, cu delegație de substituire pentru avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentantul apelantei reclamante, depune, în copie xerox, o declarație a reprezentantului legal al intimatei pârâte.
Având în vedere că nu mai sunt excepții de ridicat sau alte cereri de formulat, constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilierul juridic al apelantei reclamante solicită admiterea apelului conform motivelor scrise, modificarea sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii așa cum fost formulată. Arată, că așa cum rezultă din declarația depusă la dosarul cauzei pârâta ocupă și în prezent spațiul comercial situat în C,-.
Avocat, pentru intimata pârâtă, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința nr.3930/07.09.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj -Secția Comercială, în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C, s-a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant SC SRL C, a fost obligat pârâtul către reclamant la plata sumei de 5796,71 lei reprezentând contravaloare cotă de asociere, TVA și penalități de întârziere datorate până în ianuarie 2005, precum și la penalități de întârziere până la plata efectivă a sumei, s-a constatat reziliat de drept contractul de asociere nr. 363 din 26.01.2004 încheiat între părți, s-a dispus evacuarea pârâtului din spațiul situat în C, str. -, nr. 8 și a fost obligat pârâtul către reclamant la plata sumei de 431 lei cheltuieli de judecată.
S-a reținut că la data de 26.01.2004 între părți s-a încheiat contractul de asociere nr.363, reclamanta obligându-se să pună la dispoziția pârâtei spațiul situat în C, str.- nr.8, iar pârâta să desfășoare activitate comercială și să efectueze reparații, modernizări și să doteze spațiul.
Conform dispozițiilor art.8 din contract, pârâtul s-a obligat să achite către reclamant un procent de 3 % din cifra de afaceri realizate, dar nu mai puțin de 22.048.000 lei ROL, la art.9 părțile stabilind penalități pentru neîndeplinirea obligațiilor în cuantum de 0,5 % pentru fiecare zi de întârziere.
Potrivit clauzelor contractuale (art. 14) investițiile realizate până în momentul desființării contractului rămân în patrimoniul C, fără plată, iar investițiile realizate cu acordul regiei care privesc lucrări de consolidare, modernizare și contribuie la menținerea în siguranță a construcției se pot executa, cu acordul prealabil al reclamantului, pe bază de deviz acceptat de Regie, iar valoarea lucrărilor efectuate se poate compensa cu chiria.
S-a constatat că SC SRL a realizat la imobilul ce a făcut obiectul contractului de asociere lucrări de finisare interior și exterior, instalații electrice și sanitare, însă acestea nu au fost realizate cu acordul prealabil al Regiei, iar din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert, instanța a reținut că pârâtul efectuat la spațiul ce a făcut obiectul contractului de asociere lucrări în cuantum de 27.074,10 lei, iar în completarea la raportul de expertiză, acesta a precizat că imobilul a fost branșat la energia electrică cu un branșament trifazic realizat de pârât în vederea satisfacerii cerințelor tehnologice ale spațiului - devizul de execuție pentru acest branșament fiind de 8.033,33 lei.
Contractul de asociere a fost încheiat pentru o perioadă de 1 an, începând cu data de 26.01.2004 până la 22.01.2005, fără ca SC SRL să facă dovada achitării chiriei pentru această perioadă.
Pentru perioada ulterioară datei de 22.01.2005, instanța a apreciat că pârâtul nu datorează chirie, contractul încetând de drept la termen, din declarațiile martorilor audiați rezultând că spațiul a fost lăsat liber încă din primăvara anului 2004.
Conform contractului încheiat între părți ( art. 17) SC SRL putea renunța la folosința spațiului, în acest sens comunicând în scris în termen de 20 de zile la C despre actul său de voință - lucru pe care pârâtul nu l-a făcut, astfel că s-a înlăturat apărarea acestuia în sensul că nu datorează vreo sumă de bani reclamantei.
În contractul încheiat, părțile au stipulat că nerespectarea clauzelor privind obligația de plată duce la rezilierea contractului ( pact comisoriu de grad III ) care va opera de plin drept, fără somație.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta C, care a formulat critici numai cu privire la soluția dată cererii în pretenții, ce a fost admisă în parte.
S-a arătat că părțile au încheiat contractul pe o perioadă de un an, până la 22.01.2005, însă pârâta nu a comunicat regiei că renunță la folosința spațiului sau solicită prelungirea contractului inițial, că aceasta nu și-a executat obligația principală, aceea de a plăti contravaloarea cotei de asociere pe perioada ianuarie 2004-mai 2006.
S-a susținut că instanța de fond a apreciat greșit că pârâta datorează cota de asociere numai pentru perioada ianuarie 2004-ianuarie 2005 în cuantum de 5.796,79 lei, care este disproporționată în raport de suma ce rezultă din contract, care prevede că pârâta va plăti minim 2.204,80 lei lunar, la care se adaugă TVA și penalități de întârziere.
Prin urmare, apelanta a criticat sentința sub două aspecte: stabilirea greșită a obligației numai pentru un an și calculul eronat al sumei datorate, chiar și pentru această perioadă, solicitând schimbarea sentinței în sensul admiterii în totalitate a capătului de cerere privind pretențiile.
La primul termen de judecată, de la 29.11.2007, apelanta reclamantă a depus chitanța de plată a taxei judiciare de timbru stabilită administrativ, însă instanța de apel a considerat că este necesar să se precizeze suma pe care înțelege să o conteste și cum acesta nu a depus precizările solicitate, cauza a fost suspendată în baza art.1511pr.civ. prin Încheierea din 31 ianuarie 2008.
Împotriva Încheierii s-a declarat recurs, care a fost respins prin Decizia nr. 2012/06.06.2008, pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr-.
La 26 august 2008, instanța a fost sesizată din oficiu pentru perimarea apelului, dosarul fiind repartizat potrivit Regulamentului de organizare al instanțelor judecătorești, iar prin Încheierea din 07 octombrie 2008 s-a respins sesizarea de perimare a apelului, dosarul fiind trimis spre conservare. S-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile art.248 pr.civ. cursul perimării fiind întrerupt potrivit art.249 pr.civ. prin formularea recursului împotriva Încheierii de suspendare, care a fost soluționat la 06.06.2008, dată de la care curge un nou termen de perimare.
La data de 10 octombrie 2008, apelanta reclamantă a solicitat repunerea pe rol a apelului și a precizat că înțelege să conteste întreaga sumă solicitată prin cererea introductivă și că a achitat 1/2 din taxa plătită la fond.
În dovedirea susținerilor din apel, s-a depus copia cererii nr.6198/17.05.2006, prin care intimata pârâtă solicita sistarea plății chiriei până la soluționarea cererii de revendicare și o declarație a reprezentantului pârâtei.
Prin criticile formulate, apelanta nu contestă vreo sumă acordată de instanța de fond, căci ea nu a căzut în pretenții. A solicitat admiterea în totalitate a cererii în pretenții, ceea ce înseamnă că taxa judiciară de timbru trebuie calculată la diferența dintre suma din acțiunea introductivă și cea admisă de prima instanță (153.410-5796 =147.613). Taxa judiciară de timbru a fost corect calculată administrativ și menționată în concepta inițială din apel, iar apelanta reclamantă a plătit suma corespunzătoare încă de la primul termen.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este fondat.
La data de 26.01. 2004, părțile au încheiat contractul nr. 363 pentru o perioadă de un an, contract denumit de asociere, însă nu poate fi calificat asociere în participațiune întemeiat pe dispozițiile art.251 și următoarele Cod comercial, întrucât părțile nu s-au obligat să participe atât la beneficii cât și la pierderi.
Dimpotrivă, intimata pârâtă s-a obligat să plătească în schimbul folosinței spațiului o cotă de 3% din cifra de afaceri, deci nu din beneficii, stabilindu-se o cotă minimă de 22.048.000 lei ROL, indiferent de activitatea comercială a pârâtei.
În raport de aceste clauze, contractul încheiat de părți este de închiriere, de altfel în cuprinsul contractului se folosește atât termenul de cotă de asociere, cât și cel de chirie.
Tribunalul a admis în parte cererea în pretenții numai pentru perioada de un an, termen stabilit inițial în contract la art.3, însă, deși a reținut că s-a prevăzut un cuantum minim de 2.204 lei RON, greșit a calculat suma datorată pentru un an (12 luni) ca fiind de 5.796 lei, ce include debitul, cât și accesoriile (TVA plus penalități), din moment ce numai debitul este de 26.448 (2204 x 12).
Suma solicitată prin acțiunea introductivă de 153.410,37 lei RON este aferentă perioadei ianuarie 2004 - mai 2006, iar tribunalul a stabilit pe baza declarațiilor martorilor că din primăvara anului 2004 spațiul a fost lăsat liber, deci la scurt timp după încheierea contractului.
Cu înscrisurile depuse în apel, respectiv adresa nr.6198 din 17 mai 2006 și declarația reprezentantului intimatei pârâte, rezultă că situația de fapt a fost eronat stabilită de tribunal.
SC SRL C nu a lăsat spațiul liber din primăvara anului 2004, dimpotrivă acesta deținea cheile și avea folosința și la data când a formulat adresa nr.6198, respectiv mai 2006-data până la care au fost solicitate și pretențiile apelantei reclamante.
Declarațiile martorilor, în sensul că spațiul a fost lăsat liber din primăvara anului 2004, deci după încheierea contractului nu sunt veridice, având în vedere că pârâta a susținut și dovedit efectuarea unor lucrări( aspecte ce nu fac obiectul apelului), care s-au desfășurat în timp.
Pe de altă parte, intimata pârâtă nu a depus dovezi în sensul revendicării spațiului de către adevărații proprietari și dacă acest aspect a constituit o în exercitarea dreptului de folosință.
Așadar, având în vedere că intimata pârâtă recunoaște că deține cheile și are folosința spațiului în luna mai 2006, aceasta datorează suma stabilită în contract de 2.204 lei lunar pentru întreaga perioadă ianuarie 2004-mai 2006 plus TVA aferent și penalități de întârziere, acestea din urmă în baza art.9 din contractul nr.363/26 ianuarie 2004.
În temeiul art.296 pr.civ. se va admite apelul declarat de reclamanta C, se va schimba sentința nr.3930 din 7 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în sensul că se va admite acțiunea în totalitate, va fi obligată pârâta SC SRL C la plata sumei de 153.410,37 lei c/valoare cotă asociere, TVA și penalități datorate până în mai 2006. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței.
În temeiul art.274 pr.civ intimata pârâtă SC SRL va fi obligat la 2150 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta C, cu sediul în C,-, județul D, împotriva sentinței nr.3930 din 7 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL C, cu sediul în C,-, județul
Modifică sentința nr.3930 din 7 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr- în sensul că admite acțiunea în totalitate și obligă pârâta SC SRL C la plata sumei de 153.410,37 lei c/valoare cotă asociere, TVA și penalități datorate până în mai 2006.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Obligă pe intimata pârâtă SC SRL la 2150 lei cheltuieli de judecată către
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 02 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red.jud.D 4 EX/16.12.2008
jud.fond.
04 2008
tehnored.
Președinte:Maria NecșulescuJudecători:Maria Necșulescu, Tudora Drăcea
