Rezoluțiune contract. Decizia 191/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR. 5913/ 111/ Com/ 2008 -
DECIZIE NR. 191/ Com/ 2010 - R
Ședința publică din 18 februarie 2010
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela- JUDECĂTOR 2: Filimon Marcela
- - - JUDECĂTOR 3: Marinescu Simona
- - - judecător
- - - grefier
********
S-a luat în examinare soluționarea recursului comercial formulat derecurenta pârâtă SC SRL,cu sediul în O,-, județul B, împotriva Deciziei nr. 1/ A/ COM/ 09. 03. 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă SC C SRL, cu sediul în B,-, județul B, având ca obiect -rezoluțiune contract.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta recurentei pârâte O - avocat în baza împuternicirii avocațiale din data de 26.03.2009 depusă la fila 4 de la dosar, reprezentanta intimatei reclamante C B - avocat în baza împuternicirii avocațiale din 19.05.2009 aflată la dosar la fila 9.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 546,57 lei taxă judiciară de timbru achitată cu chitanța nr. - din data de 18.02.2010 și timbru judiciar mobil în valoare de 5 lei, după care:
Se comunică cu reprezentanta recurentei un exemplar din întâmpinarea depusă la dosar în data de 19.05.2009.
Instanța,din oficiu, invocă excepția de nelegală compunere a completului care a judecat cauza în apel.
Reprezentanta recurentei solicită casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare.
Reprezentanta intimatei nu se opune la casarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Decizia nr. 1/ A/ COM/ 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr- în ședința publică din data de 09. 03. 2009, fost respins ca nefondat apelul formulat de apelanta SC SRL, în contradictoriu cu intimata SC C SRL, împotriva Sentinței comerciale nr. 3626/ 16. 05. 2008 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a menținut-o în întregime.
A fost obligată apelanta să plătească intimatei cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu de avocat.
Pentru a pronunța astfel, Tribunalul a reținut că, prin chiar cuprinsul întâmpinării, apelanta a recunoscut că a procedat la ridicarea bunului pentru efectuarea reparațiilor la data de 27.03.2007 și a revenit la intimată cu instalația pentru aop une în funcțiune în data de 15.05.2007, așadar după un termen de o lună și Aceste aspecte rezultă și din cuprinsul rapoartelor de lucru încheiate în data de 14.05.2009 și în ziua următoare.
Din cuprinsul acelorași acte arătate în alineatul precedent mai rezultă că fiind anunțată intimat despre sosirea reprezentanților apelantei cu instalația reparată, aceasta și-a manifestat de la început intenția de a nu mai primi bunul. Totuși, la insistențele apelantei, intimata a acceptat să se facă testarea instalației, însă tot nu a primit-o, așa cum a declarat reprezentanților apelantei de la început.
Aceasta dovedește că intimata reclamantă nu a mai dorit să primească bunul pentru că apelanta pârâtă nu a respectat termenul de 5 zile prevăzut în antecontract pentru efectuarea reparațiilor, și nu pentru că instalația nu a funcționat la parametrii scontați și după efectuarea reparațiilor. Astfel, conform dispozițiilor din condițiile generale de furnizare inserate în cuprinsul antecontractului, pârâta avea obligația să efectueze reparațiile în maxim 5 zile lucrătoare. Față de nerespectarea acestui termen, reclamanta era îndreptățită să refuze primirea instalației după circa o lună și J de la ridicare în vederea reparării. Durata scurtă a termenelor stipulate în antecontract dovedește interesul reclamantei de a utiliza cât nai repede instalația achiziționată și transformă termenul arătat mai sus într-un termen esențial.
Instanța de apel a considerat că în mod corect instanța de fond a reținut că din cuprinsul actului întocmit de către reprezentanții pârâtei în momentul ridicării aparatului în vederea reparării nu rezultă că reclamanta ar fi efectuat operații nepermise în termenul de garanție asupra acestuia, dimpotrivă, la rubrica observații client, reclamanta face mențiunea că aparatul s-a oprit la poziția "" iar panoul electric a fost desfăcut de către reprezentantul paratei, cu ocazia punerii în funcțiune.
Pârâta, printr-o adresă din data de 22.03.2007, a comunicat reclamantei că, din spusele angajatului care s-a deplasat în vederea reparării bunului, reclamanta ar fi făcut intervenții la panoul de comandă, fapt ce ar fi dus la decăderea din perioada de garanție. Cu toate acestea se prezintă în data de 27.03.2007 pentru ridicarea instalației în vederea reparării, precum și ulterior cu ea reparată, ceea ce dovedește că ea însăși nu a apreciat că reclamanta nu avea dreptul la reparații.
Față de această situație de fapt, instanța de fond în mod corect a apreciat că reclamanta cumpărătoare si-a îndeplinit obligațiile contractuale respectiv a achitat avansul la termenul stabilit însă pârâta nu și-a îndeplinit obligația corelativa de a remedia defecțiunile ivite la bunul vândut in termen de 5 zile lucrătoare de la data ivirii defecțiunii. Neexecutarea obligației vânzătoarei nu este imputabila reclamantei cumpărătoare care a folosit bunul potrivit destinației lui si nu a efectuat intervenții nepermise asupra acestuia in termenul de garanție. În mod corect s-a dispus astfel rezoluțiunea antecontractului.
De asemenea, în mod corect a reținut prima instanță că, întrucât desființarea contractului nu se datorează culpei cumpărătoarei, nu este aplicabilă clauza contractuală potrivit căreia în cazul rezilierii contractului cumpărătoarea va pierde suma achitata cu titlu de avans.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că apelul formulat nu este întemeiat, urmând să fie respins.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat apelanta la plata cheltuielilor de judecată către intimată reprezentate de onorariul de avocat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestei că de atac, modificarea în totalitate a hotărârii recurate și, pe cale de consecință, respingerea acțiunii reclamantului ca fiind nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că a ridicat aparatul în vederea reparării în pofida faptului că acesta prezenta urmele unor reparații neautorizate, pentru că, scopul unor relații comerciale este obținerea profitului și susținerea partenerilor comerciali. În acest sens, indiferent de culpa intimatei în defectarea bunului vândut, recurenta a încercat remedierea acestor probleme pentru a consolida raporturile comerciale dintre părți.
Recurenta susține că intimata invocă propria culpă pentru a cere rezoluțiunea contractului și pentru a formula eventuale pretenții, iar instanța de fond și apel au autorizat încălcarea principiului de drept potrivit căruia"nemo censetur propriam turpitudinem allegans", prin admiterea acțiunii.
Recurenta susține că nu poate fi vorba de o neîndeplinire a obligațiilor contractuale pentru faptul că a încălcat termenul de 5 zile pentru repararea aparatului, aceasta fiind o operațiune complexă care, fizic, nu putea fi efectuată într-un timp atât de scurt. Instanța trebuia să cenzureze pretențiile intimatei la plata eventuală a unor despăgubiri pentru perioada în care nu s-a putut folosi de produs fiind în reparații.
Recurenta consideră că acțiunea intimatei este o acțiune redhibitorie ale cărei condiții de admitere nu sunt îndeplinite. Învederează de asemenea că, instanța de apel a omis să se pronunțe cu privire la toate motivele de apel formulate și anume acela că instanța de fond a consemnat greșit că nu s-a depus întâmpinare la dosar, soluționând cauza fără a ține cont de apărările formulate de recurentă.
S-au invocat în drept prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata Cas olicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziilor atacate.
Intimata consideră decizia atacată ca fiind temeinică și legală, deoarece, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat între părți, aceasta s-a angajat să efectueze toate reparațiile necesare în termen de 5 zile lucrătoare. Intimata susține că și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, a achitat avansul în termenul stabilit, însă recurenta nu a efectuat remedierea defecțiunii în termenul stabilit. Bunul a fost folosit potrivit destinației lui fără a efectua intervenții nepermise asupra acestuia, panoul electric fiind desfăcut de reprezentantul recurentei pârâte. Întrucât, susține intimata, desființarea contractului nu se datorează culpei acesteia, intimata consideră temeinică și legală hotărârea instanței de a nu da eficiență clauzei contractuale potrivit căreia, în cazul rezilierii contractului, intimata va pierde suma achitată cu titlu de avans.
Examinând sentința recurată, raportat la motivele de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, potrivit art. 304/1 Cod procedură civilă, în ședința publică din data de 18.02.2010, în temeiul art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța de recurs, din oficiu, a pus în discuția părților, ca motiv de ordine publică, faptul că instanța care a pronunțat hotărârea recurată nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, iar din acest punct de vedere, se rețin următoarele:
Reclamanta CBa sesizat instanța cu o acțiune în rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți la data de 10.01.2007, în baza ofertei de contractare nr. 0089 și a facturii nr. -/10.01.2007, solicitând și obligarea pârâtei la restituirea avansului în sumă de 18.548,62 lei. Potrivit susținerii reclamantei și înscrisurilor dosarului, prețul total al contractului a fost stabilit la suma de 11.100 euro.
Judecătoria Oradea, prin sentința comercială nr. 3626/16.05.2008, a admis acțiunea reclamantei C astfel cum a fost formulată, iar prin decizia nr. 1/A/09.03.2009, Tribunalul Bihora respins ca nefondat apelul formulat.
Având în vedere petitul acțiunii formulate și față de înscrisurile depuse la dosar, instanța va reține că acțiunea în rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare a unui bun mobil încheiat între două societăți comerciale și restituirea avansului achitat, are natură comercială, acțiunea fiind evaluabilă în bani, iar față de valoarea contractului - 11.100 euro, raportat la prevederile art. 2 pct. 1 lit. a) coroborat cu art. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, competența de soluționare a acțiunii, în primă instanță, revine judecătoriei.
În ceea ce privește calea de atac care trebuie exercitată împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță, față de prevederile art. 282/2 alin. 1 Cod procedură civilă, și dată fiind valoarea mai mică de 100.000 lei a obiectului acțiunii, calea legală de atac este recursul, iar nu apelul, astfel că instanța de control judiciar era obligată ca, raportat la prevederile legale susmenționate și față de art. 84 Cod procedură civilă, să pună în discuția părților și să califice corect calea de atac cu a cărei soluționare a fost sesizată și, consecutiv acestui fapt, să soluționeze calea de atac în complet de recurs, pronunțând o hotărâre irevocabilă.
Or, în condițiile în care completul de judecată nu a fost compus cu numărul de judecători prevăzut de lege pentru soluționarea recursului, în temeiul art. 312 alin. 3, rap. la art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, va fi admis recursul și casată sentința recurată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, ținând cont de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul declarat derecurenta pârâtă SC SRL, cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimata reclamantă SC C SRL, cu sediul în B,-, județul B, împotriva Deciziei nr. 1 din 09.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care ocasează cu trimitere pentru o nouă judecare la aceeași instanță, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
Red. hot.; 12. 03. 2010
Jud. fond:,
Dact. I; 15. 03. 2010; 4 ex.
- două exemplare comunicate cu:
recurenta pârâtă SC SRL,cu sediul în O,-, județul intimata reclamantă SC C SRL,cu sediul în B,-, județul- două comunicări emise la ___. 03. 2010; predate la expediție la ___. 03. 2010
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal -
Dosar nr. 5913/ 111/ Com/ 2008
Din 16. 03. 2010
CĂTRE,
TRIBUNALUL BIHOR,
Întrucât prin DECIZIA nr.191/ Com/ 18. 02. 2010 -Curtea de APEL ORADEAa admis ca fondat recursul declarat derecurenta pârâtă SC SRL,cu sediul în O,-, județul B, în contradictoriu cuintimata reclamantă SC C SRL,cu sediul în B,-, județul B, împotriva Deciziei nr. 1 din 09.03.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a casat-o cu trimitere pentru o nouă judecare la aceeași instanță, ținând seama de considerentele prezentei decizii,
În vederea competentei soluționări, vă trimitem alăturat dosarul nr. 5913/ 111/ Com/ 2008 înregistrat la Curtea de APEL ORADEA la 29. 04. 2009, conținând ____ file, la care se află atașate dosarele nr. 5913/ 111/ Com /2008 înregistrat la ribunalul Bihor la 27. 11. 2008, conținând 21 de file; nr- înregistrat la ribunalul Bihor la data de 26. 08. 2008, conținând 11 file; nr- înregistrat la udecătoria Oradea la 04. 02. 2008 conținând 19 file; nr- înregistrat la udecătoria Botoșani la data de 26. 10. 2007, conținând 53 de file; nr- înregistrat la ribunalul Botoșani la data de 06. 06. 2007, conținând 26 de file.
PREȘEDINTE GREFIER
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Filimon Marcela, Marinescu Simona
