Rezoluțiune contract. Decizia 64/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - rezoluțiune contract -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 64
Ședința publică din 11 mai 2009
PREȘEDINTE: Nechifor Veta
JUDECĂTOR 2: Ududec Elena
Grefier - -
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâta " SRL CN- prin administrator, cu sediul în C - N,--100,.67, județul C și în C - N,-,.20, jud. C, împotriva sentinței nr. 3563 din 22 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată cu sediul în S,-, județul.
La apelul nominal a răspuns avocat pentru intimată, lipsă fiind apelanta.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța pune în discuție calificarea căii de atac invocată de intimată în întâmpinarea de la fila 14 dosar.
Apărătorul intimatei a arătat că calea de atac împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Suceava este recursul; că acesta a fost legal investit ca instanță de fond; că Decizia nr.3/05.03.2008 pronunțată de Tribunalul Suceavaa calificat calea de atac, ea intrând în lucru judecat și că Decizia nr.32/2008 a ÎCCJ produce efecte sub aspectul calificării căii de atac pentru viitor, de la 10.12.2008. A mai arătat că Decizia ÎCCJ nu afectează puterea de lucru judecat.
Instanța respinge excepția calificării căii de atac ca recurs apreciind calea de atac corectă ca fiind apelul și constatând apelul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Apărătorul intimatei a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică conform motivelor expuse pe larg în întâmpinarea aflată la dosar. A arătat că apelul este motivat sub aspectul competenței instanței și nu pe motive de fond.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra apelului de față, constată:
Prin sentin a nr.3563/22 decembrie 2008 a Tribunalului Suceavaa fost admisă acțiunea în rezoluțiune contract formulată de reclamanta - SRL S în contradictoriu cu pârâta - SRL C N și s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de părți la data de 14.06.2005 și repunerea părților în situația anterioară, în sensul că: a fost obligată pârâta să-i restituie reclamantei suma de 37.000 lei achitată cu titlu de preț și să-i plătească dobânda legală de la data de 28.06.2005 și până la efectuarea plății.
A mai fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei suma de 8708 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract, respectiv că unitatea frigorifică ce a făcut obiectul acestuia nu i-a fost predată reclamantei în stare de funcțiune, încât se impune desființarea contractului în cauză și obligarea pârâtei de a-i restitui reclamantei suma achitată cu titlu de avans.
Împotriva sentinței tribunalului, a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de apel a arătat că tribunalul a pronunțat o sentință cu încălcarea disp. legale referitor la competența materială, întrucât acțiunea în rezoluțiune contract este evaluabilă în bani, așa cum s-a stabilit și prin Decizia nr.32/9.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recurs în interesul legii, fiind astfel incidente disp. art.1 pct.1, art.2 pct.1 lit. a) și b) și 282/1 alin.1) Cod proc. civilă.
Intimata, prin întâmpinarea depusă la dosar, arată că decizia mai-sus invocată nu este aplicabilă în speță întrucât decizia nr.3/05.03.2008 a Tribunalului Suceava ( prin care s-a anulat sentința judecătoriei reținând cauza spre competentă soluționare în primă instanță ) este anterioară acesteia, însă, susține că ar produce efecte sub aspectul calificării căii de atac de la data publicării în Monitorul Oficial. ( 10.12. 2008 )
Așadar, apreciază reclamanta intimată, calea de atac împotriva sentinței tribunalului este recursul și nu apelul.
Excepția calificării căii de atac este nefondată.
Astfel, potrivit disp. art.3 pct.3 Cod proc. civilă, curțile de apel judecă, ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.
Ori, hotărârile tribunalelor date în primă instanță, în materie comercială, sunt supuse apelului și nu direct recursului, potrivit disp. art.2 pct.1) lit.a) raportat la art.282/1 alin.1) Cod proc. civilă
Așadar, nu poate fi reținută susținerea că Decizia nr.32/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție ar produce efecte doar în ce privește calificarea căii de atac la care poate fi supusă sentința tribunalului.
În ce privește susținerea că decizia curții supreme a fost publicată ulterior pronunțării deciziei tribunalului prin care se admisese apelul împotriva sentinței judecătoriei, instanța apreciază că disp. art.329 alin. ultim teza I Cod proc. civilă nu sunt aplicabile în speță întrucât sentința pronunțată de tribunal în urma investirii sale ca instanță de fond a fost pronunțată după publicarea deciziei ÎCCJ în Monitorul Oficial, situație în care, era obligatorie aplicarea acesteia potrivit aceluiași art.329 alin. ultim, teza a II - Cod proc. civilă.
Examinând apelul pârâtei, instanța îl constată întemeiat.
Astfel, potrivit disp. art.2 pct.1) lit.c) Cod proc. civilă, tribunalele judecă, în primă instanță, în materie comercială, procesele și cererile al căror obiect au o valoare de peste 100.000 lei precum și procesele și cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani.
Rezultă, per o contrario, că procesele și cererile evaluabile în bani, în materie comercială, al căror obiect nu depășește 100.000 lei, sunt soluționate, în primă instanță de judecătorii, conform art.1 pct.1) Cod proc. civilă.
În speță, obiectul acțiunii reclamantei îl constituie rezoluțiunea unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu pârâta, obiect care este evaluabil în bani, așa cum a stabilit și ÎCCJ prin decizia dată în recursul în interesul legii mai-sus amintită.
Cum valoarea contractului care face obiectul prezentului litigiu nu depășește suma de 100.000 lei, instanța, constată că tribunalul a pronunțat o sentință cu încălcarea disp. de ordine publică referitor la competența sa materială.
Așa fiind, instanța, în baza art.297 alin.2) Cod proc. civilă, va admite apelul pârâtei și va anula sentința tribunalului urmând a trimite cauza Judecătoriei Suceava spre competentă soluționare în primă instanță.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge excepția calificării căii de atac la sentința nr.3563 din 22.12.2008 a Tribunalului Suceava, invocată de intimată.
Admite apelul declarat de pârâta " SRL CN- prin administrator,cu sediul în C - N,--100,.67, județul C și în C - N,-,.20, jud. C, împotriva sentinței nr. 3563 din 22 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată cu sediul în S,-, județul.
Anulează sentința și trimite cauza spre competentă soluționare a fondului cauzei la Judecătoria Suceava.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 mai 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Tehnored.
5ex/14.05.2009
Președinte:Nechifor VetaJudecători:Nechifor Veta, Ududec Elena
