Sechestru asigurator. Decizia 667/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ NR. 667

Ședința publică de la 05.06.2008

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Aurică Avram

JUDECĂTOR 2: Cosmin Mihăianu

JUDECĂTOR 3: Iulia Prelipcean I -

GREFIER - - -

Pe rol judecarea recursului declarat de către recurenta, împotriva încheierii date de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în ședința publică de la data de 20.02.2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele și

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta, reprezentată de avocat cu delegație la dosar, Dl. și intimatele, reprezentate de avocați cu delegații la dosar, Dl. și Dl..

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorii intimatelor depun la dosar un set de înscrisuri, comunicându-i un exemplar apărătorului recurentei, care nu solicită amânarea cauzei, pentru a lua cunoștință de conținut.

Întrucât nu sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul, în dezbaterea recursului.

Apărătorul recurentei solicită admiterea recursului și modificarea încheierii atacate, în sensul admiterii cererii de instituire a sechestrului judiciar, fără cheltuieli de judecată. Arată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, respectiv existența unui proces asupra proprietății și necesitatea măsurii, pentru conservarea dreptului de care se prevalează. Depune la dosar concluzii scrise.

Apărătorii intimatelor solicită respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că procesul început de partea adversă nu poartă asupra proprietății sau altui drept real, nici asupra posesiunii, dar și că măsura instituirii sechestrului judiciar nu se mai justifică, atât timp cât executarea silită a încetat. De asemenea, arată că își rezervă dreptul de a solicita obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, printr-o acțiune separată.

CURTEA

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin încheierea dată în ședința publică de la data de 20.02.2008, Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială a respins excepția lipsei calității avocaților și, de reprezentanți ai pârâtelor, dar și excepția lipsei de interes și cea de inadmisibilitate și a respins, ca nefondată, cererea prin care reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele și - ment, instituirea sechestrului judiciar asupra unui teren în suprafață de 18.061,42. situat în B,--48, sector 1, asupra unui teren în suprafață de 28.485,17. situat în B,--118, sector 1 și asupra unui teren în suprafață de 9.000. situat în B,--138, sector 1.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială se află dosarul nr-, având ca obiect constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate asupra terenurilor care se solicită să fie sechestrate, așa încât un astfel de litigiu se circumscrie ipotezei reglementate de art. 598.proc.civ. el purtând asupra proprietății unui bun.

Pe de altă parte, instanța de fond a apreciat că măsura instituirii sechestrului judiciar nu este necesară, chiar dacă au fost începute măsuri de executare silită vizând cele trei terenuri, întrucât, în condițiile în care dreptul de proprietate se bucură de protecție constituțională, limitările acestuia trebuie să fie justificate temeinic, iar indisponibilizarea terenurilor nu apare ca o măsură necesară pentru ocrotirea dreptului invocat de către reclamantă, care poate obține același efect și pe căi reglementate de procedura executării silite, cu participarea tuturor persoanelor implicate în respectiva procedură, pentru ca hotărârile ce ar urma să se pronunțe să le fie opozabile. În acest context, prima instanță a apreciat că pronunțarea unei hotărâri inopozabile creditorului care execută silit pârâtele apare ca o măsură inutilă, care nu se justifică.

Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs, solicitând modificarea sa, în sensul admiterii cererii de instituire a sechestrului judiciar.

În motivare, recurenta a arătat că încheierea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, invocând, astfel, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.proc.civ.

În dezvoltarea motivului de recurs invocat, recurenta a precizat că pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială se află dosarul nr-, având ca obiect constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate asupra terenurilor ce se solicită a fi sechestrate.

De asemenea, a arătat că, la cererea Forjat, care s-a prevalat de existența unui bilet la ordin emis și avalizat de către intimate în favoarea sa, a demarat procedura executării silite imobiliare asupra celor trei terenuri, prin emiterea unor somații și afișarea publicațiilor de vânzare.

Recurenta a citat prevederile art. 598.proc.civ. și a criticat considerentele reținute de către prima instanță, potrivit cărora o hotărâre de instituire a sechestrului judiciar nu ar fi opozabilă creditoarei Forjat, precizând că opozabilitatea hotărârii ar fi fost asigurată prin înscrierea sa în cartea funciară.

Totodată, recurenta a arătat că există un proces asupra proprietății terenurilor, deoarece o eventuală admitere a cererii de constatare a nulității absolute a titlurilor de proprietate ar conduce la reintrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor în patrimoniul vânzătoarei - în speță, însăși recurenta.

De asemenea, s-a mai susținut interesul legitim, personal, direct și actual al recurentei în indisponibilizarea dreptului real în patrimoniul intimatelor, determinat de toate demersurile promovate de creditoarea Forjat, care ar putea avea ca finalitate ieșirea terenurilor urmărite silit din patrimoniul intimatelor. În acest context, recurenta a afirmat că Forjat este asociată a intimatei - ment, dar și al ment, care este asociat unic al celeilalte intimate, Susținând că atât Forjat, cât și intimatele au același administrator, dar și că titlul executoriu în baza căruia s-a început executarea silită este reprezentat de un bilet la ordin emis pentru suma de 4.700.000 euro de către intimata - ment și avalizat de către intimata în favoarea Forjat (biletul la ordin garantând un împrumut al asociatului-creditor împotriva societăților-intimate), recurenta a susținut că intenția reală a părților este aceea de a crea un mecanism prin care terenurile să iasă în mod fraudulos din patrimoniul intimatelor.

La data de 08.05.2008, intimatele au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând actele dosarului, precum și încheierea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea reține următoarele:

Potrivit art. 598.proc.civ. "Ori de cât ori există un proces asupra proprietății sau a altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună, instanța competentă pentru judecarea cererii principale va putea să încuviințeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv".

Prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 818, 819 și 820 de la data de 17.12.2003, recurenta a transmis către și A 35 dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 18.061,42. situat în B,--48, sector 1, asupra unui teren în suprafață de 9.000. situat în B,--138, sector 1 și asupra unui teren în suprafață de 28.485,17. situat în B,--118, sector 1.

Pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială se află dosarul nr-, în care recurenta din prezentul dosar, a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 818, 819 și 820 de la data de 17.12.2003, menționate mai sus.

Intimatele susțin că un astfel de proces nu se circumscrie celor la care se referă art. 598.proc.civ. afirmând, în esență, că textul de lege evocat are în vedere doar acțiunile reale.

Or, o asemenea interpretare excede înțelesului art. 598.proc.civ. care vizează, în mod general, orice proces asupra proprietății sau a altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună, fără a face distincția între o acțiune reală și una personală ori mixtă.

Așa fiind, un proces având ca obiect constatarea nulității absolute a unor contracte de vânzare-cumpărare, care pune în discuție astfel dreptul de proprietate, se circumscrie ipotezei reglementate de art. 598.proc.civ. întrucât este "un proces asupra proprietății".

Reținând, așadar, în deplin acord cu recurenta, dar și cu instanța de fond, îndeplinirea primei condiții dintre cele la care se referă art. 598, Curtea urmează să verifice dacă este întrunită și cea de-a doua condiție, respectiv necesitatea instituirii sechestrului judiciar, pentru conservarea dreptului.

În acest context, Curtea apreciază că atât timp cât pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc au existat dosarele de executare nr. 74/2007 și nr. 75/2007, măsura instituirii sechestrului judiciar ar fi putut fi considerată ca justificată.

În prezent, însă, probele relevă că cele două dosare de executare au fost închise, executarea silită începută la cererea Forjat în baza biletului la ordin emis la data de 15.08.2007 încetând.

Se mai reține, în acest sens, că prin sentința civilă nr. 4156/2008, Judecătoria Sectorului 1 Baa nulat biletul la ordin menționat mai sus.

Așa fiind, Curtea constată că în prezent recurenta nu mai probează interesul său în instituirea sechestrului judiciar, nesubzistând indicii care să justifice o presupunere în sensul intenției intimatelor de a înstrăina cele trei terenuri. Prin urmare, sechestrarea bunurilor nu mai poate fi privită ca fiind utilă, întrucât o astfel de măsură, prin severitatea efectelor sale, nu poate fi adoptată în considerarea unei temeri că intimatele ar putea să înstrăineze terenurile, ci trebuie să fie justificată de dovedirea unor împrejurări neechivoce, care să conducă spre o astfel de concluzie.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază că dispoziția de respingere a cererii de instituire a sechestrului judiciar este una legală, astfel încât, în temeiul art. 312 alin. 1.proc.civ. va respinge recursul, ca nefondat, considerentele prezentei decizii urmând a le substitui pe cele prezentate de către prima instanță.

Se cuvine subliniat, totodată, că dispozițiile Tribunalului, prin care au fost respinse excepția lipsei calității avocaților și, de reprezentanți ai pârâtelor, dar și excepția lipsei de interes și cea de inadmisibilitate, nu au fost criticate în recurs, astfel încât nu au făcut obiect al analizei Curții.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către recurenta, împotriva încheierii date de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială în ședința publică de la data de 20.02.2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele și

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05.06.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - I -

GREFIER,

- -

Red. Jud. /2 ex./13.06.2008

Jud. fond -

Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială

Președinte:Aurică Avram
Judecători:Aurică Avram, Cosmin Mihăianu, Iulia Prelipcean

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Sechestru asigurator. Decizia 667/2008. Curtea de Apel Bucuresti