Sechestru asigurator. Decizia 746/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 746/2009
Ședința publică din 23 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta R, împotriva sentinței comerciale nr. 110/CC din 17.11.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu intimata SC SA, având ca obiect sechestru asigurator.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 5 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 09 și 20.02.2009 au fost depuse la dosar înscrisuri din partea recurentei prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă și a depus dovada achitării diferenței de taxă de timbru pentru recursul promovat ( 8 -14).
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința comercială nr.110/C pronunțată la data de 17.11.2008 de către Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr-, a fost respinsă cererea de instituire a sechestrului asigurător formulată de către creditoarea R în contradictoriu cu debitoarea SC SA, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că prin cererea înregistrată la Tribunalul Comercial Cluj la data de 12 noiembrie 2008, creditoarea Rac hemat-o în judecată pe debitoarea SC SA C-N, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se o pronunța, să dispună instituirea sechestrului asigurător asupra imobilului înscris în CF nr. 22709 C-N, sub, nr.top. 13800/5, situat în C-N,-, împreună cu construcția aferentă, proprietatea extratabulară a pârâtei, precum și asupra celorlalte bunuri mobile și imobile deținute de debitoare, până la concurența creanței în cuantum de 222.888 lei.
În motivarea cererii creditoarea a susținut că a formulat împotriva debitoarei o acțiune înregistrată cu nr- la Tribunalul Comercial Cluj, având ca obiect obligarea debitoarei la plata sumei de 222.888 lei, la plata penalităților de întârziere de 1 % pe zi calculate de la data de 31.03.2008 și până la achitarea integrală a debitului. Creditoarea a arătat că a încheiat cu debitoarea la data de 15.06.2006 promisiunea de vânzare-cumpărare în temeiul căruia prima urma să devină proprietara apartamentului cu două camere și dependințe în suprafață de 70 mp, situat la mansarda scării I din blocul edificat în baza autorizației de construire nr. 529/14.05.2004, pe terenul proprietatea debitoarei în suprafață de 260 stj.p., înscris în CF nr. 22709 C-N, nr.top. 13800/5, situat în C-N,-. Creditoarea a achitat prețul apartamentului ce urma să se construiască, la data încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare, predarea acestuia trebuind să se facă până la data de 20.12.2006, însă imobilul nu a fost construit nici până în prezent. Ulterior, creditoarea a convenit cu debitoarea modificarea acestui contract în sensul prelungirii termenului de finalizare și predare a apartamentului până la data de 31.03.2008, respectiv 15.04.2008, prin actul adițional nr. 1/15.01.2008 și actul adițional nr.2/02.04.2008, în caz contrar debitoarea obligându-se la achitarea unor daune interese în sumă de 60.000 euro și a penalităților de întârziere în cuantum de 1 % pe zi de întârziere până la îndeplinirea obligațiilor contractuale, începând cu data de 31.03.2008. Având în vedere că debitoarea nu și-a îndeplinit obligațiile asumate, creditoarea arată că la data de 05.06.2008 i s-a rambursat suma de 20.000 euro, acționarul majoritar-administrator obligându-se ca la data de 23.06.2008, respectiv 11.07.2008 să-i achite în două tranșe suma de 60.000 euro, lucru care nu s-a întâmplat. În vederea recuperării creanței s-a formulat de către creditoare cererea de instituire a sechestrului asigurator, invocându-se existența pericolului ca aceasta să nu-și poată realiza creanța ajunsă la scadență.
Instanța a respins cererea reclamantei ca neîntemeiată, cererea de emitere a somației de plată neconstituind o acțiune așa cum cere art. 591, al. 2.pr.civ. O somație de plată nu soluționează fondul cauzei, admisă sau respinsă fiind neînsemnând că pretențiile formulate au fost analizate de către instanța judecătorească pe fondul lor.
Împotriva mai sus menționatei hotărâri a formulat recurs reclamanta R solicitând desființarea hotărârii atacate ca nelegală și netemeinică și admiterea cererii, în sensul instituirii sechestrului asigurator asupra imobilului înscris în CF nr.22709 C-N sub cu nr.top.13800/5 situat în C-N-, împreună cu construcția aferentă, proprietate extratabulară a debitoarei și asupra tuturor celorlalte bunuri mobile și imobile deținute de pârâtă.
În motivare se arată că prin sentința recurată a fost respinsă cererea de instituire a sechestrului asigurator pe motiv că cererea de emitere a somației de plată, cerere în baza căreia a intentat cererea de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor debitoarei, nu constituie o acțiune așa cum este reglementată de art.591 alin.1 pr.civ. prin aceasta pretențiile nefiind analizate pe fondul lor.
Or, arată reclamanta prevederile pr.civ. nu specifică faptul că pentru admisibilitatea cererii de instituire a sechestrului asigurator trebuie să fie înaintată o acțiune de drept comun. Și somația de plată este o acțiune judecătorească, chiar dacă are un regim de judecată special.
Mai mult însăși caracterul de urgență al procedurii somației de plată justifică luarea unei asemenea măsuri asiguratorii, din moment ce după numeroase încercări de soluționare a litigiului pe cale amiabilă rămase fără reușită reclamanta a fost nevoită să recurgă la o procedură urgentă datorită pericolului care există în privința posibilității de realizare a creanței sale exigibile.
Analizând recurs promovat prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Reclamanta R prin cererea de instituire a sechestrului asigurator asupra imobilului înscris în CF nr.22709 C-N de sub cu nr.top.13800/5 situat în C-N-, proprietatea extratabulară al debitoarei Cifcom a solicitat instituirea acestei măsuri până la concurența creanței sale compuse din suma de - lei echivalentul a 60.000 Euro.
Justificarea demersului judiciar a realizat-o prin invocarea împrejurării că aaî ncheiat cu pârâta o promisiune de vânzare-cumpărare a unui apartament în imobilul situat în- predarea apartamentului urmând a se realiza până la data de 20.12.2006, ulterior fiind modificată această clauză termenul fiind stabilit la 31.03.2008 respectiv 15.04.2008 în caz contrar debitoarea obligându-se la achitarea unor daune interese în sumă de 60.000 Euro și a unor penalități de întârziere de 1% pe zi de întârziere, ulterior fiindu-i rambursată suma de 20.000 Euro urmarea neîndeplinirii obligațiilor asumate, reclamanta susținând în concluzie că deține o creanță certă lichidă și exigibilă înregistrând ca atare acțiune sub nr- al tribunalul Comercial Cluj.
Acțiunea înregistrată sub nr- la Tribunalul Comercial Cluj este o cerere formulată în vederea emiterii unei ordonanțe de somație de plată întemeiată pe prevederile OG nr.5/2001.
Înscrisul de care se prevalează reclamanta este o declarație formulată de numitul sub semnătură privată prin care acesta arată că se obligă să restituie suma de 80.000 Euro numitei R.
Potrivit dispozițiilor cuprinse în Secțiunea Ia C ap. IV din pr.civ. sechestrul asigurător este un mijloc procesual ce are drept scop indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului sau a bunurilor care formează obiectul procesului pentru a se evita dispariția sau degradarea acestora ori diminuarea activului patrimonial al debitorului care astfel nu mai poate dispune de aceste bunuri.
Sechestrul este acea măsură asigurătorie la care apelează creditorul unei sume de bani și care constă în indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmăribile ale debitorului, până la rămânerea definitivă (irevocabilă) a hotărârii date în procesul principal, în scopul valorificării bunurilor în momentul în care creditorul va obține un titlu executoriu.
În legătură cu condițiile de înființare a sechestrului asigurător, art. 591 alin. 2.pr.civ. arată că: "Același drept îl are și creditorul a cărui creanță nu este constatată în înscris dacă dovedește că a intentat acțiune și depune odată cu cererea de sechestru o cauțiune de J din valoarea reclamată".
Reclamanta și-a întemeiat cererea prin invocarea dispozițiilor art.591 pr.civ. fără a indica dacă apreciază că sunt incidente dispozițiile alin.1 sau cele ale alin.2.
cererii prevederilor art.591 alin.1 pr.civ. ar presupune faptul că reclamantul nu are titlu executoriu însă creanța sa este constatată prin act scris și este exigibilă, cea de-a doua condiție fiind aceea a promovării unei acțiuni, ipoteză în care determinarea cuantumului cauțiunii a fost lăsată în sarcina instanței.
Justificarea demersului procesual prin invocarea incidenței dispozițiilor art.591 alin.2 pr.civ. ar presupune că reclamantul nu are o creanță constatată în scris însă dovedește că a intentat acțiune și depune o dată cu cererea de sechestru o cauțiune de J din valoarea reclamată.
Prima instanță a interpretat corect dispozițiile legale incidente reținând în mod corect că reclamanta nu a justificat îndeplinirea condițiilor clar și strict determinate de legiuitor.
Acțiunea promovată ca o condiție de admisibilitate a măsurilor asiguratorii trebuie să fie aptă a fi pusă în executare în urma pronunțării sale.
Înscrisul de care înțelege să se prevaleze reclamanta nu poate fi calificat ca fiind a justifica adoptarea măsurii asiguratorii solicitate respectiv cererea nu poate fi circumscrisă dispozițiilor art.591 alin.1 pr.civ. așa cum afirmă recurenta în motivele de recurs înscrisurile prezentate neputând fi interpretate ca înscrisuri care să ateste existența unei creanțe exigibile împotriva Cifcom A C-N, indiferent de calitatea pe care persoana fizică o are în raport de persoana juridică chemată să răspundă de către reclamantă.
Prima instanță a determinat în mod corect starea de fapt și a realizat o corectă aplicare a dispozițiilor art.591 alin.1 și 2.pr.civ. iar motivele de recurs formulate circumscrise stării dispozițiilor art.304 pct.9 pr.civ sunt nefondate din această perspectivă astfel că nefiind prezent nici un motiv de recurs de ordine publică, Curtea va respinge recursul declarat de reclamantaRîmpotriva sentinței civile nr. 110 din 17.11.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj care va fi menținută în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantaRîmpotriva sentinței civile nr. 110 din 17.11.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23.02.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G - - - - -
GREFIER
- -
Red./
2 ex./20.03.2009
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
