Sechestru judiciar. Decizia 1/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. 150/1.285/2008
DECIZIA CIVILĂ NR. 1.598/2008
Ședința publică din data de 16 IULIE 2008
Instanța constituită din
PREȘEDINTE: Simona Szabo JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare recursul formulat de către reclamanta și intervenienta în nume propriu împotriva încheierii comerciale nr. 575/CC/2008 din 14 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu pârâții, având ca obiect sechestru judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic în reprezentarea intereselor recurentei, cu delegație de reprezentare la dosar, avocat, din cadrul Baroului C în reprezentarea intereselor intimatei, cu delegație de reprezentare la dosar, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat de către este legal timbrat cu 5 lei taxă judiciară de timbru ( fila 49 ) și 0,15 lei timbru judiciar.
Recursul formulat de către este legal timbrat cu 5 lei taxă judiciară de timbru ( fila 20 ) și 0,15 lei timbru judiciar ( fila 19).
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 242 alineat 2 Cod procedură civilă.
Curtea pune în discuția părților prezente excepția nulității recursului declarat de către intervenienta - SRL.
Reprezentantul pârâtei - Sa solicită admiterea excepției, relevând că motivarea recursului nu s-a făcut în interiorul termenului de 5 zile, socotit de la data la care i-a fost comunicată intervenientei încheierea recurată, aceeași poziție fiind susținută și de către reprezentantul pârâtei de rând 2.
Reprezentantul intervenientei solicită respingerea excepției, relevând că motivarea recursului s-a făcut cu respectarea cerințelor legale.
Reprezentantul reclamantei solicită, la rândul său, respingerea excepției.
Curtea, după deliberare, admite excepția nulității recursului declarat de intervenienta - SRL, în baza prev. art. 137, art. 101-103, art. 301, art. 303 și art. 306.pr.civ. constatând că acesta nu a fost motivat în termenul de 5 zile de la comunicarea încheierii recurate, care a fost realizată la data de 27 iunie 2008.
Reprezentantul reclamantei depune la dosarul cauzei minuta sentinței comerciale pronunțate în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj și notă de cheltuieli, însoțită de documente justificative.
Reprezentantul pârâtei - - depune la dosar înscrisuri ( extrase CF, declarații de impunere ), prin intermediul cărora înțelege să dovedească faptul că societatea are în proprietate și alte bunuri, care au o valoare mai mare decât cea a creanței invocate de către reclamantă.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul părților pe fondul recursului declarat de către reclamanta - -.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea recursului, cu consecința modificării sentinței fondului în sensul admiterii acțiunii și a instituirii sechestrului judiciar asupra celor două imobile, cu privire la care există pericol de înstrăinare, cu cheltuieli de judecată.
Prin manevrele dolosive invocate în acțiunea introductivă, pârâta de rând I și-a demonstrat intenția clară de a deveni insolvabilă și de a frauda drepturile reclamantei, motiv pentru care actele prin care s-a hotărât aportarea celor două imobile au fost atacate în instanță, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Cluj sub nr. 151/1.285/2008, pe calea acțiunii pauliene. În condițiile în care există un proces care are ca scop readucerea acestor bunuri în patrimoniul pârâtei de rând 1, nu se justifică soluția adoptată de prima instanță, neavând relevanță faptul că debitoarea sa are și alte bunuri, fiind solvabilă, cu atât mai mult probațiunea administrată în legătură cu acest aspect nu are aptitudinea de a dovedi realitatea celor susținute de pârâtă.
Reprezentantul intervenientei achiesează la concluziile reclamantei, solicitând instituirea măsurii sechestrului judiciar.
Reprezentantul pârâtei - - solicită respingerea recursului, relevând că măsura instituirii sechestrului judiciar nu se impune, întrucât nu este reală împrejurarea că ar fi insolvabilă, deținând în proprietate mai multe bunuri imobile, a căror valoare depășește cu mult suma pentru care a fost demarată executarea silită de către
Reprezentantul pârâtei - SRL achiesează la această poziție, subliniind și că asupra imobilelor în litigiu nu s-a înscris somația reglementată de prev. art. 497 alin. 1.pr.civ.
CURTEA:
Prin încheierea comercială nr. 575/C din 14.03.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, a fost respinsă cererea principală precizată formulată de reclamanta împotriva pârâtelor și, având ca obiect instituirea unui sechestru judiciar asupra imobilelor înscrise în nr. 2355 și 2357.
De asemenea, s-a respins și cererea de intervenție în interes propriu formulată de către, având același obiect.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin cererea formulată de către reclamanta - - în contradictoriu cu pârâtele - - și - SRL, s-a solicitat să se instituie măsura sechestrului judiciar asupra imobilului din înscris în CF nr.2535 în favoarea lui - SRL, iar în motivarea cererii s-a arătat că reclamanta este creditoarea pârâtei - - pentru debitul în valoare de 1.073.347,28 și a început executarea silită în dosar de executare nr.52/2006 al BEJ, însă pârâta - - a devenit acționară în cadrul pârâtei - SRL și a adus ca aport în natură la capital imobilul menționat. Ulterior, pârâta - - a cedat părțile sociale din - SRL unor persoane fizice și, înstrăinând prin manevre dolosive bunul mobil asupra căruia era pornită executarea silită, cu intenția vădită de a deveni insolvabilă și de a frauda interesele legitime ale reclamantei-creditoare.
În drept s-au invocat prev. art.598-601.pr.civ. și ale Legii nr.31/1990. S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În cauză s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către - SRL, prin care s-a solicitat instituirea măsurii sechestrului judiciar asupra imobilului înscris în CF nr.2535 și asupra imobilului din CF 2537, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Ulterior, cererea a fost precizată, în ședința publică din 11 martie 2008, în sensul că nu s-au mai solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de intervenție în interes propriu (16) s-a arătat, în esență, că imobilele au fost transmise în mod fraudulos de către debitoarea intervenientei, respectiv de către - -, către - SRL, cu intenția de a deveni insolvabilă și de a se sustrage de la executarea silită pornită e către intervenientă asupra acestor imobile pentru recuperarea creanței sale în sumă de 117.615 lei.
S-a mai arătat că între intervenientă și celelalte părți există un proces pe rol având ca obiect revocarea actelor încheiate în mod fraudulos pentru transmiterea proprietății celor două imobile, litigiu care este notat în CF menționate conform încheierii CF nr.6684/25.09.2007, iar asupra imobilului din CF nr.2535 a fost notată și somația imobiliară conform încheierii de carte funciară cu nr.5493/10.08.2007.
Reclamanta și-a precizat cererea în sensul că solicită înființarea sechestrului judiciar și asupra imobilului înscris în CF nr.2537 (104, 116) și nu s-a opus admiterii de intervenție în interes propriu.
Prin întâmpinare, pârâta - - a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarului cererii introductive, solicitând anularea acțiunii principale, lipsa mențiunilor obligatorii ale cererii de chemare în judecată, solicitând aplicarea disp. art.114 alin.4 pr.civ. precum și excepția lipsei de interes cu privire la acțiunea principală.
Prima instanță a respins toate aceste excepții, iar pe fondul cauzei a constatat că reclamanta a avut calitatea de comisionar într-un raport juridic încheiat cu societatea PROMOX (comitent) care este unul dintre partenerii contractuali ai - -. Conform scriptului addendum nr. 4 din data de 14.06.2004 la contractul de comision nr. 40/30.05.2003, CEC-urile emise de - în favoarea - -, vor putea fi girate către firma PROMOX, titularul creanței. Însă, în cazul unei executări silite - - va avea doar calitatea de mandatar, creditorul principal fiind PROMOX.
Din aceste înscrisuri rezultă obligația pârâtei - - de a garanta plata prețului către PROMOX ia prin emiterea de cec-uri către - -.
Pârâta - - a invocat faptul că s-a achitat de toate obligațiile față de furnizorul și astfel reclamanta nu avea dreptul de a demara procedura de încasare a cec-urilor fiindcă nu este creditorul său. însă această discuție și clarificarea acestui aspect, atinge chestiuni de fond cu care instanța nu a fost investită.
Conform art. 588.pr.civ. ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv.
Reclamanta a dovedit că a promovat o acțiune în temeiul art. 975.civ. în dosar nr- al Tribunalului Comercial Cluj, prin care a solicitat revocarea actului constitutiv al - SRL, prin care - - a adus ca aport la capitalul social imobilul înscris în CF nr. 2525. De asemenea pârâta a dovedit faptul că a demarat executarea silită asupra imobilului, însă din înscrisurile depuse în apărare, pârâta - - face dovada că aceste executări silite au format obiectul unor litigii finalizate prin admiterea contestațiilor sale la executare și prin începerea unor urmări penale.
Din înscrisurile depuse de - - în apărare, respectiv certificatul de atestare a dreptului de proprietate O7 nr. 1885/04.07.1997 eliberat de Ministerul Agriculturii și Alimentației și adresa nr. 27/05.11.2007 rezultă că pârâta deține în proprietate o suprafață de 1.344.739 mp teren și 11 imobile, evaluate de către un expert evaluator la aproape 7,5 milioane RON astfel că participarea la capitalul social al - SRL nu este de natură a diminua într-atât capitalul - - încât punerea sub sechestru judiciar a imobilelor să fie o masură necesara pentru conservarea dreptului reclamantei.
Examinând fondul cererii de intervenție în interes propriu se reține faptul că intervenienta este creditoarea pârâtei - - și a demarat executarea silită asupra imobilului adus în discuție, prin cererea de instituire a măsurii sechestrului judiciar, însă din înscrisurile depuse de către - - menționate mai sus, coroborate cu declarația de impunere vizată de Primarul comunei din care rezultă că pe raza administrativă a acestei comune - deține 24.145 mp și cu publicația de vânzare emisă la 06.07.2007 în dosar execuțional nr. 51/2006 al BEJ, se poate concluziona că participarea la capitalul social al - SRL nu este de natură a diminua într-atât capitalul - - încât punerea sub sechestru judiciar a imobilelor să fie o masură este necesara pentru conservarea dreptului intervenientei în interes propriu.
Prin recursul declarat împotriva acestei hotărâri, reclamanta a solicitat modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii, cu consecința instituirii sechestrului judiciar asupra celor două imobile, cu privire la care există pericol de înstrăinare.
În motivare, s-a relevat că reclamanta este creditoarea pârâtei pentru un debit ce depășește 11 miliarde ROL. În vederea recuperării acestei creanțe, a declanșat procedura executării silite, ce s-a întins pe parcursul a mai bine de 4 ani.
În acest interval, pentru a sustrage executării bunurile ce fac obiectul cererii, pârâta le-a adus aport social în cadrul pârâtei, devenind astfel asociat al acesteia din urmă.
Mai mult, ulterior, părțile sociale primite în schimbul aportului au fost cesionate la un preț derizoriu asociaților, și -.
Prin aceste manevre dolosive, pârâta și-a demonstrat intenția clară de a deveni insolvabilă și de a frauda drepturile reclamantei, motiv pentru care actele prin care s-a hotărât aportarea celor două imobile au fost atacate în instanță, prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Cluj sub nr. 151/1.285/2008, pe calea acțiunii pauliene.
Or, în condițiile în care există un proces care are ca scop readucerea acestor bunuri în patrimoniul pârâtei de rând 1, nu se justifică soluția adoptată de prima instanță, neavând relevanță faptul că debitoarea sa are și alte bunuri, fiind solvabilă, cu atât mai mult probațiunea administrată în legătură cu acest aspect nu are aptitudinea de a dovedi realitatea celor susținute de pârâtă.
Sentința fondului a fost recurată și de către intervenienta în interes propriu însă, ca urmare a faptului că motivele de recurs nu au fost depuse în interiorul termenului legal, la termenul de astăzi, a fost admisă excepția nulității căii de atac.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat anularea ambelor recursuri ca nemotivate, excepția fiind respinsă în ceea ce o privește pe reclamantă prin încheierea ședinței publice din data de 11 iunie 2008.
Pe fondul cauzei, s-a relevat că măsura instituirii sechestrului judiciar nu se impune, întrucât contestă faptul că pârâta are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva sa, iar pe de altă parte, nu este reală împrejurarea că ar fi insolvabilă, deținând în proprietate mai multe bunuri imobile, a căror valoare depășește cu mult suma pentru care a fost demarată executarea silită de către
Aceeași poziție a fost susținută și de către pârâta de rând 2, care a subliniat și că asupra imobilelor în litigiu nu s-a înscris somația reglementată de prev. art. 497 alin. 1.pr.civ.
Analizând recursul formulat de reclamantă, prin prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente.
Prin acțiunea introductivă precizată, reclamanta a solicitat instituirea sechestrului judiciar asupra imobilelor înscrise în 2.535 și nr. 2.537, precum și încredințarea pazei bunurilor în sarcina pârâtei, proprietarul actual al acestora.
În motivare s-a relevat că are calitatea de creditor chirografar al, întreprinzând toate măsurile în vederea recuperării creanței, executarea silită fiind demarată în dosarul execuțional nr. 52/2006 al -.
În timp ce aceste formalități erau în derulare, pârâta a înstrăinat cele două imobile, aducându-le aport în natură la pârâta, în schimbul unui număr de 100.000 părți sociale.
Ulterior, acestea au fost cesionate către persoanele fizice - asociați ai pârâtei, și -, la valoarea nominală, de 10 lei pentru fiecare parte socială.
Toate aceste operațiuni au fost derulate în contextul în care numitul este și acționarul
Actele prin care s-a hotărât aducerea ca aport în natură a celor două terenuri la și cesionarea ulterioară a părților sociale astfel obținute în favoarea unor membri ai familiei, au fost atacate de către reclamantă, în dosar nr. 151/1.285/2008 al Tribunalului Comercial Cluj solicitându-se revocarea lor pe calea acțiunii pauliene, în condițiile în care pârâtele au lucrat cu știință în paguba reclamantei, creând sau agravând starea de insolvabilitate a
În acest context, a fost promovată și prezenta acțiune relevându-se că există un proces asupra proprietății bunurilor în litigiu, fiind necesară și conservarea acestora în starea actuală, respectiv prevenirea înstrăinării lor.
Din analiza cererii introductive și a motivelor de recurs, Curtea constată că aceasta s-a fundamentat în drept pe teza conținută în textul art. 598.pr.civ. astfel încât condițiile sale de admisibilitate vor fi analizate strict prin prisma acestui articol.
În doctrină, sechestrul judiciar a fost definit ca fiind măsura asigurătorie care constă în indisponibilizarea bunurilor ce formează obiectul litigiului sau, în condițiile legii, a altor bunuri, prin încredințarea pazei acestora unei persoane numită administrator sechestru.
În privința art. 598.pr.civ. s-a relevat că, pentru a se putea institui această măsură, este necesar să existe un proces asupra proprietății sau a altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună.
De asemenea, trebuie să existe o cerere în acest sens a celui interesat, iar măsura trebuie să fie necesară pentru conservarea dreptului.
În jurisprudență, s-a subliniat că simpla existență a litigiului nu justifică, prin ea însăși, luarea măsurii, ci trebuie ca instanței să-i fie învederată necesitatea sechestrului, care poate să rezulte din pericolul de dispariție, de degradare, înstrăinare ori risipire a bunurilor. În esență, este vorba despre o măsură de conservare, de asigurare a acțiunii, prin intermediul căreia se atinge scopul de a fi conservat bunul în natură, în starea juridică și faptică în care se găsește.
Aplicând aceste statuări prezentei cauze, Curtea reține că cele 3 condiții sunt îndeplinite, măsura sechestrului fiind necesară, raportat la circumstanțele concrete ale speței.
Astfel, cererea înregistrată sub nr. 151/1.285/2008 pe rolul Tribunalului Comercial Cluj reprezintă o acțiune prin intermediul căreia reclamanta vizează readucerea în patrimoniul a bunurilor asupra cărora a pornit executarea silită imobiliară.
Or, până la momentul la care acest demers se va concretiza, se apreciază că măsura conservatorie este oportună, raportat la faptul că bunurile au fost aduse ca aport după ce a fost demarată executarea silită, respectiv la data de 17.05.2007, acesta fiind și motivul pentru care Biroul de publicitate imobiliară a respins cererea executorului pentru notarea somației imobiliare.
Mai mult, părțile sociale astfel obținute au fost ulterior cesionate în favoarea unor persoane fizice, dintre care numitul are și calitatea de acționar al, astfel încât se consideră că sechestrul judiciar va preîntâmpina pericolul înstrăinării imobilelor, conservându-le în starea actuală.
Din această perspectivă nu pot fi reținute cele relevate de către prima instanță conform cărora măsura nu este necesară întrucât pârâta a dovedit faptul că deține și alte bunuri a căror valoare depășește creanța reclamantei, nefiind insolvabilă, întrucât aceste aspecte nu au nici o relevanță în cauză.
Astfel, este vorba despre chestiuni care trebuie analizate doar de către instanța care judecă acțiunea pauliană, relevante fiind doar existența acestei cereri a reclamantei, precum și pericolul de înstrăinare a bunurilor, care poate fi dedus din modul în care cele două pârâte au acționat în mod concertat.
Mai mult, prima instanță era ținută de principiul disponibilității părților, astfel încât trebuia să se pronunțe asupra cererii luând în considerare strict manifestarea de voință a reclamantei, care dorește să-și realizeze creanța prin execuția silită a celor două bunuri imobile.
Nu sunt fondate nici apărările privind contestarea creanței, deoarece și aceste aspecte vor fi lămurite în cadrul acțiunii pauliene.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 teza I pr.civ. Curtea va admite recursul și va modifica încheierea, în sensul admiterii acțiunii principale, conform dispozitivului.
În baza art. 600 alin. 1 și 2.pr.civ. reclamanta va fi obligată să plătească o cauțiune în cuantum de 2.000 RON, conform art. 7231alin. 2 teza finală pr.civ. și se va încredința paza bunurilor imobile sechestrate către
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale încheierii recurate, referitoare la respingerea cererii de intervenție în interes propriu, urmare a admiterii excepției nulității recursului
Pârâtele-intimate vor fi obligate, în baza art. 274.pr.civ. să plătească reclamantei, în solidar, cheltuieli de judecată în sumă de 2.465,32 RON, atestate prin actele justificative anexate la filele 99 - 105 ale dosarului de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta împotriva încheierii civile nr. 575/C din 14 martie 2008, pronunțată în dosar nr. 150/1.285/2008 al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o modifică în sensul că admite cererea și dispune instituirea sechestrului judiciar asupra imobilelor înscrise în nr. 2.535 și nr. 2.537.
Stabilește în sarcina reclamantei obligația de a plăti o cauțiune în cuantum de 2.000 Ron.
Încredințează paza bunurilor imobile sechestrate către
Menține restul dispozițiilor încheierii comerciale nr. 575/C/2008.
Obligă intimatele și. în solidar, la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 2.465,32 Ron.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 16 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.
Dact./3 ex./17.07.2008.
Președinte:Simona SzaboJudecători:Simona Szabo, Mirela Budiu, Floarea Tămaș
