Sechestru judiciar. Decizia 114/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS ADMINISTRATIV și FISCAL
DOSAR NR.- -
DECIZIA nr. 114/C/ 2009 -
Ședința publică
din 25 martie 2009
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela JUDECĂTOR 2: Băltărete Savina
- - - Președinte secție - - - Judecător
- - - Grefier
S-a luat în examinare recursul comercial formulat de recurentul reclamant, cu domiciliul ales în O,--5 împotrivaSentinței comerciale nr. 675/Com/2008 pronunțată la 12.12.2008 în dosarul nr-al Tribunalului Bihor în contradictoriu cu intimații pârâți: din S,-, județul B,- SA, cu sediul în, nr.420, județul B și ASOCIAȚIA, cu sediul în, nr.420, județul B, având ca obiect SECHESTRU JUDICIAR.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat în baza împuternicirii avocațiale din 25.03.2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual în reprezentarea recurentului L, avocat în baza împuternicirii avocațiale din 05.03.2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet de Avocat în reprezentarea intimatului pârât și avocat în baza împuternicirii avocațiale din 25.03.2009 emisă de Baroul Bihor - Cabinet avocațial Individual în reprezentarea intimatei pârâte - SA, lipsă fiind recurentul și intimatul pârât.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită, fiind restituită citația emisă către ASOCIAȚIA, cu mențiunea factorului poștal că societatea are sediul în S,-.
Reprezentanta intimatei pârâte - SA învederează instanței că asociația este dizolvată și radiată prin hotărâre definitivă și irevocabilă.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că recursul este la primul termen de judecată, este legal timbrat, fiind achitată taxa de timbru în valoare de 5 lei prin chitanța seria - nr. - din 15.12.2008 și timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei, după care:
Reprezentantul recurentului arată că în cauză s-a pronunțat o hotărâre cu număr, după cum s-a menționat și în condica de ședință și s-a motivat printr-o încheiere nr.28/2008, astfel că se ridică problema legalității hotărârii pronunțate în cauză, respectiv a nulității soluției.
Reprezentantul intimatului pârât, depune la dosar întâmpinare pe care o comunică și reprezentanților părților prezente.
Reprezentanta intimatei pârâte - SA depune la dosar Întâmpinare, pe care o comunică părților prezente și un se t de înscrisuri - în copie - Certificat constatator emis de B, încheiere privind înscrierea acționarilor, 26 contracte de cesiune de acțiuni, copie din registrul acționarilor.
INSTANȚA, văzând că întâmpinările nu s-au depus la dosar în termenul legal, le recalifică ca fiind concluzii scrise.
Reprezentantul recurentului arată că înțelege să atace cu recurs încheierea din data de 12.12.2008.
Reprezentantul intimatului pârât, față de susținerile reprezentantului recurentului, apreciază că acest aspect se poate califica ca fiind o eroare, întrucât și încheierea este tot o hotărâre, nefiind menționat dacă este sentință sau încheiere, iar pe minută este trecută ca fiind încheiere.
Reprezentantul recurentului susține că s-a menționat că este vorba despre o sentință, ca apoi să fie dată o încheiere.
Reprezentanta intimatei pârâte - SA apreciază de asemenea că este o eroare materială, pe coperta dosarului fiind trecut un număr, fără a se specifica dacă e sentință sau încheiere.
Arată că se impune a se verifica dacă recursul este formulat în termen, pentru a ataca hotărârea.
INSTANȚA pune în discuția reprezentantului recurentului, dacă înțelege să atace încheierea pronunțată în cauză.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului său și în principal să se constate nulitatea soluției pronunțate de Tribunalul Bihor, iar în subsidiar modificarea hotărârii și instituirea sechestrului judiciar până la judecarea fondului în dosarul nr- al Tribunalului Bihor.
Fără cheltuieli de judecată.
În susținerea cererii sale arată că pentru instituirea sechestrului trebuiesc îndeplinite 3 condiții; scopul instituirii sechestrului judiciar este acela de a conserva bunul litigios până la soluționarea litigiului pe fond, iar în speță este necesar a se institui sechestrul, astfel cum rezultă din probatoriul de la dosar.
Arată de asemenea că acționari sunt în prezent intimatul pârât, tatăl acestuia precum și fratele lui; registrul acționarilor este la dispoziția intimatului, fiind la societate, astfel că recurentul nu are acces la el, în atare situație recurentul neavând cunoștință ce se întâmplă cu acțiunile sale.
În situația în care nu se va pronunța o hotărâre favorabilă recurentului, sechestrul ar putea rămâne fără obiect, intimatul putând înstrăina acțiunile pe parcursul derulării procesului.
Prin precizări și întâmpinare s-au făcut unele susțineri că cererea sa privind instituirea sechestrului judiciar nu ar fi întemeiată și dovedită, că societatea are nevoie de fonduri, care implică gajarea acțiunilor, chiar și în parte, dar recurentul a fost de acord cu acest aspect la instanța de fond, solicitând să fie numit ca administrator d-nul. În cazul instituirii sechestrului, acțiunile pot fi utilizate, dar nu se pot înstrăina.
Reprezentantul intimatului pârât arată că susține poziția din concluziile scrise depuse la acest termen la dosar, solicită respingerea recursului și păstrarea hotărârii date de Tribunalul Bihor.
Susține că eroarea materială, respectiv că hotărârea este sentință sau încheiere, nu a provocat nici un prejudiciu părții, astfel că solicită respingerea excepției invocate de reprezentantul recurentului ca neîntemeiată.
Referitor la recurs, arată că motivele sunt simple supoziții și speculații, nefiind îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii de instituire a sechestrului judiciar, nefiind dovedit riscul. Susținerea că există riscul înstrăinării acțiunilor nu poate fi reținută doar din faptul că acționari mai sunt tatăl și fratele intimatului.
Privitor la îngrădirea dreptului recurentului, faptul că Registrul acționarilor este la societate, nu se poate considera ca fiind o îngrădire a vreunui drept al recurentului, deoarece orice persoană interesată se poate adresa OFICIULUI REGISTRULUI COMERȚULUI care comunică dacă există litigiu sau nu.
Cu privire la gajarea acțiunilor, dacă s-ar aplica sechestrul s-ar prejudicia imaginea societății, eligibilitatea ei; s-a făcut dovada că nu se intenționează înstrăinarea acțiunilor prin aceea că au mai fost achiziționate.
Cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei pârâte - SA solicită respingerea excepției invocate referitoare la hotărârea dată de tribunal, întrucât este doar o eroare materială, iar conform art. 106 al.2 Cod Procedură Civilă aceste erori materiale se pot repara, aceasta neavând repercursiuni asupra hotărârii.
Solicită respingerea recursului declarat în cauză și arată că achiesează la susținerile antevorbitorului său; apreciază că la instanța de fond a fost îndeplinită doar prima condiție, cea de-a doua însă nu pentru că nu este dovedită, însăși existența acțiunii nu justifică instituirea sechestrului judiciar, respectiv admisibilitatea unei astfel de cereri.
De asemenea nu se face cuantificarea prejudiciului pe care îl are sau l-ar avea recurentul, cererea s-a formulat doar pentru un procent de 32,5 % din acțiunile societății. Situația însă s-a schimbat, număr acțiunilor s-a majorat la peste 1 miliard, iar procentul recurentului nu se poate determina dintr-o valoare necuantificată.
Intimata nu va putea accesa fonduri europene în situația instituirii sechestrului judiciar, acesta fiind un prejudiciu pentru societate.
Fără cheltuieli de judecată.
În replică reprezentantul recurentului arată că susținerea că reputația societății comerciale nu va fi aceeași prin instituirea sechestrului nu este egală cu credibilitatea sa. Excepția nulității soluției instanței de fond este întemeiată întrucât s-a soluționat cererea sa prin două hotărâri, astfel cum se menționează în condica de ședință respectiv hotărârea nr.675, iar încheierea dată ulterior nu poartă nici un număr; legiuitorul a prevăzut expres condițiile de formă a hotărârilor.
Reprezentanta intimatei pârâte - SA arată că pe minută și pe încheiere apare același număr.
Reprezentantul intimatului pârât arată că reprezentantul recurentului a precizat că înțelege să atace încheierea, apreciază că se dorește șicanarea intimatului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Încheierea nr.675/COM/12.12.2008 Tribunalul Bihora respins cererea formulată de reclamantul împotriva pârâților, - și ASOCIAȚIA, având ca obiect instituirea sechestrului judiciar asupra acțiunilor aparținând pârâtului reprezentând 32,5 % din capitalul social al - SA și numirea unui administrator sechestru până la judecarea definitivă și irevocabilă a acțiunii ce formează obiectul dosarului nr- al Tribunalului Bihor.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul n-a dovedit existența pericolului înstrăinării acțiunilor de către pârât, că interesele acestuia n-ar fi afectate chiar dacă pârâtul ar înstrăina o parte din acțiuni, între timp capitalul social al pârâtei majorându-se substanțial, că acțiunile nominative nu au fost individualizate decât printr-un procent și că în actul de cesiune nu este indicat prețul cesiunii, astfel că în lipsa altor probe nu se poate aprecia cuantumul eventualului prejudiciu ce s-ar produce reclamantului.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamantul, solicitând modificarea ei în totalitate, în sensul admiterii cererii sale, astfel cum a fost formulată, fiind invocate prevederile art. 304 pct.9 Cod Procedură Civilă.
În motivarea recursului său, reclamantul artă că apărările de fond ale intimaților vizând nevalabilitatea actului de cesiune precum și excepțiile invocate exced sfera prezentului litigiu, neavând nici o legătură cu necesitatea instituirii măsurii sechestrului judiciar.
În ce privește necesitatea luării măsurii, arată că alături de pârât au calitatea de acționari tatăl și fratele acestuia, situație în care devine extrem de facilă transferarea acțiunilor deținute de intimat pe seama acestor persoane, fără ca drepturile sale în societate să fie afectate, registrul acționarilor se găsește la dispoziția - SA, fiind în imposibilitate de a avea acces la el, nu dispune de nici un mijloc legal de avertizare a terților cu privire la caracterul litigios al acțiunilor ce formează obiectul dosarului de fond, nesinceritatea manifestată de intimat și manevrele de zădărnicire a recunoașterii dreptului său legal, aspecte ce rezultă din întâmpinarea depusă la dosar.
Recurentul mai învederează că instituirea măsurii sechestrului judiciar nu ar aduce nici o atingere activității societății, intimatul putând dispune în continuare de aceste acțiuni, fără a le putea înstrăina, fiind de acord cu numirea lui ca administrator sechestru.
Intimații - SA și prin întâmpinările depuse în ședința publică din 25.03.2009 și calificate ca fiind concluzii scrise, au solicitat respingerea recursului, cu motivarea că în speță, între altele, nu este îndeplinită condiția existenței pericolului înstrăinării acțiunilor.
În aceeași ședința publică, recurentul a invocat și nulitatea încheierii recurate, cu motivarea că în condica de ședință din 12.12.2008 apare numerotată sentința nr.675, iar în dosar apare încheierea din 12.12.2008, fără număr, existând eroare cu privire la natura hotărârii pronunțate în speță, față de existența Încheierii nr.28/02.12.2008.
Verificând această excepție sunt de reținut următoarele:
Din xerocopia condicii ședințelor de judecată din 12.12.2008 a Tribunalului Bihor precum și din fișa dosarului listată din programul ECRIS, rezultă că în dosarul nr-, având ca obiect sechestru judiciar, s-a pronunțat Încheierea nr. 675/COM/2008 prin care s-a respins cererea.
Încheierea nr.28/COM/2008 s-a pronunțat în alt dosar respectiv nr- în 02.12.2008, neexistând nici o eroare între numerotarea celor două încheieri.
Cum încheierea din 12.12.2008 a fost numerotată atât în condica de ședință cât și în fișa și pe coperta dosarului cu același număr 675, este clar că acesta este numărul ei real, chiar dacă la tehnoredactare grefierul a omis să-i treacă numărul, considerente pentru care excepția nulității urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Verificând încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, conform art. 304 raportat la art. 304 ind.1 și 306 Cod Procedură Civilă, pe baza materialului și lucrărilor dosarului, se constată că aceasta este temeinică și legală.
Potrivit art.598 Cod Procedură Civilă ori de câte ori există un proces asupra proprietății sau a altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun, proprietate comună, instanța competentă pentru judecarea cererii principale va putea să încuviințeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.
Din interpretarea acestui text de lege rezultă că pentru instituirea sechestrului judiciar trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
- să existe un proces asupra proprietății sau a altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosinței sau administrării unui bun, proprietate comună;
- să existe o cerere a persoanei interesate de punere sub sechestru judiciar a bunului;
- măsura instituirii sechestrului judiciar să fie necesară pentru conservarea dreptului respectiv.
În speță este necontestat că primele două condiții sunt îndeplinite.
Referitor la cea de-a treia condiție a necesității luării măsurii pentru conservarea dreptului, nu s-a dovedit cu nici un mijloc de probă existența vreunui pericol al înstrăinării acțiunilor, faptul că intimatul are rude acționare la aceeași societate, că registrul acționarilor se află la societate, că recurentul nu poate avertiza terții asupra caracterului litigios al acțiunilor, conduita intimatului, care ar rezulta din motivarea întâmpinării, neconstituind motive care să atragă casarea sau modificarea încheierii.
În ce privesc apărările de fond ale intimaților vizând nevalabilitatea actului de cesiune, ele nu au fost cenzurate de instanța de fond.
Față de toate aceste considerente, în baza art.312 raportat la art. 316 Cod Procedură Civilă, instanța urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de reclamant.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.274 Cod Procedură Civilă, recurentul va fi obligat să plătească intimatului 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial în recurs, justificat cu împuternicirea avocațială din 05.03.2009 și chitanța nr.957/24.03.2009 depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE excepția nulității hotărârii atacate.
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurentul reclamant, cu domiciliul ales în O,--5 împotrivaÎncheierii nr. 675/2008 pronunțată la 12.12.2008 în dosarul nr-al Tribunalului Bihor în contradictoriu cu intimații pârâți: din S,-, județul B și - SA, cu sediul în, nr.420, județul B pe care o menține în totul.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 25 martie 2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
Red.dec. în concept - 30.03.2009
Jud.fond
Tehnored. - 30.03.2009
2 exemplare
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Băltărete Savina, Marinescu Simona
