Sechestru judiciar. Decizia 19/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 19/2008
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară
JUDECĂTOR 3: Augustin Mândroc
Grefier -
Pe rol se află judecarea recursului declarat de petenții și împotriva deciziei civile nr. 676/R/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă recurenta petentă, în nume propriu și ca reprezentant al petentului, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care
Recurenta petentă depune precizări de recurs cu anexă înscrisuri, taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei- două chitanțe (f9-10) și arată că nu mai are cereri de formulat. Precizează că atacă decizia Tribunalului Sibiu nr. 676/2007.
Față de acest aspect, instanța pune în discuție inadmisibilitatea prezentului recurs, față de faptul că se atacă o decizie irevocabilă pronunțată în recurs de către tribunal.
Recurenta petentă solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate conform celor solicitate în dosar. Cu cheltuieli de judecată, depune înscrisuri.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1576/2007 pronunțată la data de 19.04.2007 de Judecătoria Deva, în dosarul nr- a fost respinsă cererea de sechestru judiciar formulată de petenta, în nume propriu și ca reprezentantă a petentului în contradictoriu cu intimatul și au fost obligați petenții să plătească intimatului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite
-//-
condițiile art. 589-599 Cod pr. civ. întrucât:
Prin sentința civilă nr. 2718/2005 pronunțată de Judecătoria Deva în dosarul nr. 5200/2002, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul, petentul din prezenta cauză, împotriva pârâtului, intimat în prezentul dosar, și cererea reconvențională formulată de pârât împotriva reclamantului, s-a constatat compunerea masei succesorale rămasă după defuncta, calitatea de moștenitori ai celor doi, s-a dipsus ieșirea din indiviziune prin formarea de loturi în natură, reclamantul fiind obligat la plata unei sulte în cuantum de 18.128.973 lei (ROL) în favoarea pârâtului, pentru egalizarea loturilor.
Această sentință a rămas irevocabilă ca urmare a respingerii recursului formulat de reclamant, prin decizia civilă nr. 161/R/2006 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
Instanța de fond a apreciat că în cauză nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 598-599 Cod pr. civ. pentru instituirea sechestrului judiciar.
Chiar dacă în masa succesorală a cărei partajare s-a dispus prin sentința civilă nr. 2718/2005 a Judecătoriei Deva au fost incluse și imobilul înscris în CF nr. 150, nr. top 173, situat în, com. nr. 19, și cel situat în aceeași localitate la nr. 17, înscris în CF nr. 154, nr. top. 180, s-a arătat că acest proces a fost soluționat irevocabil, nefiind îndeplinită condiția existenței unui proces asupra proprietății sau a altui drept real principal, asupra posesiunii sau administrării unui bun proprietate comună.
Petenții nu au făcut dovada îndeplinirii acestei condiții nici în ceea ce privește imobilul înscris în CF nr. 211/7/A/2.
Totodată, nu au făcut dovada existenței nici unuia din cazurile enumerate în cuprinsul art. 599 alin 1 care să facă necesară instituirea acestei măsuri cu caracter excepțional, în lipsa unui proces cu privire la bunurile respective.
Astfel, nu au făcut proba interesului și a motivelor temeinice care să-i facă să se teamă că bunurile mobile vor fi sustrase, distruse sau alterate de posesorul actual, cu atât mai mult cu cât petenta nici nu a fost parte în procesul ce s-a purtat între petentul și intimatul cu privire la imobilul cu nr. 17 ce se cere a fi pus sub sechestru judiciar împreună cu toate bunurile mobile aflate în această locuință.
Petenții nu au dovedit nici calitatea de debitor a intimatului pentru a se putea verifica îndeplinirea condițiilor art. 599 alin 1 și 3 referitoare la necesitatea instituirii sechestrului judiciar asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru liberarea sau asupra unor bunuri mobile ce alcătuiesc garanția creditorului.
Aceasta cu atât mai mult cu cât prin hotărârea sus menționată s-a instituit un drept de creanță al pârâtului intimat împotriva reclamantului petent și nu invers.
Soluția privind cheltuielile de judecată a fost întemeiată pe disp. art. 274 Cod pr. civ. motivându-se că reprezintă onorariu de avocat atât la judecata
-//-
în fond, cât și din recurs, când s-a dipsus casarea cu trimitere spre rejudecare (prin decizia civilă nr. 249/R/2007 a secției civile a Tribunalului Hunedoara, din dosarul nr-).
Împotriva acestei sentințe petenții și au declarat recurs, în termen, legal timbrat ( 2 verso 95), motivele fiind depuse la 21.06.2007 ( 10-12).
S-a solicitat casarea sentinței atacate susținându-se că la fond procesul s-a soluționat fără a fi îndeplinită procedura cu, fiind încălcate disp. art. 317 și 318 Cod pr. civ. pe caz de eroare materială cât și art. 6 din CEDO.
Au pretins apoi recurenții, să fie obligat intimatul să dea reclamantului cota de parte din casa cu nr. 17, proprietară fiind, să se reactualizeze sulta începând din 2005, să se respecte modalitatea de partaj propusă de expert pentru terenurile din titlul de proprietate eliberat pentru suprafețele din jud. H, iar cele din jud. A să se excludă din masa succesorală, să li se acorde cheltuieli de judecată din dosarul nr. 5200/2002, nr. 3472/2006 și nr- în valori actualizate, daune morale și materiale, să se anuleze sulta și cheltuielile de judecată din dosarul nr. 5936/2005 a Tribunalului Hunedoara, să se anuleze un proces verbal de executare silită și să se înlocuiască executorul judecătoresc, să li se restituie sumele poprite din pensie.
Prin decizia civilă nr. 676/R/2007 s-a respins ca nefondat recursul introdus de către petenții și împotriva sentinței civile nr. 1576/2007 pronunțată de Judecătoria Deva, jud. H, fiind obligați petenții la plata sumei de 200 RON cheltuieli de judecată în recurs către intimatul.
Pentru a pronunța această soluție instanța de recurs a reținut și motivat următoarele:
Excepția nulității recursului pentru nemotivarea acestuia nu este fondată, astfel că a respins-o deoarece sancțiunea nulității intervine, conform art. 306 alin 1 Cod pr. civ. atunci când recursul nu a fost motivat în termenul legal, termen ce se socotește de la comunicarea hotărârii potrivit art. 303 alin 2 Cod pr. civ.
Cum sentința nu a fost comunicată părților, recursul declarat apare ca fiind motivat în termen.
Pe fond, recursul însă nu este fondat.
Sub un prim aspect, deși recurenții au înțeles să formuleze " motive de recurs" și-au întemeiat susținerile de nelegalitate și netemeinicie a sentinței atacate pe temeiul art. 317 și art. 318 Cod pr. civ. invocând soluționarea procesului la fond cu lipsă de procedură și respectiv că soluția este rezultatul unei erori materiale, motive proprii contestației în anulare cale extraordinară de atac, diferită de recurs (cale ordinară de atac).
Chiar privite fiind ca și motive de recurs, tribunalul a apreciat că nu
-//-
poate fi constatată incidența acestora, întrucât pe de o parte, la ședința din 19.04.2007 când s-a judecat cererea de sechestru, pronunțându-se sentința recurată, petenta - în nume personal și în reprezentarea lui - a fost prezentă la dezbateri, iar pe de altă parte greșelile materiale la care se referă textul citat vizează greșeli de ordin procedural și, oricum, susținerea recurenților nu are suport procedural fiind complet și corect analizate pretențiilor petenților.
În al doilea rând, nu pot fi repuse în discuție chestiuni referitoare la succesiunea după defuncta, la modalitatea de partaj a masei succesorale și la componența acesteia, asupra cărora Judecătoria Devas -a pronunțat prin sentința civilă nr. 2718/2005, devenită irevocabilă și în nici un caz nu se pot primi cereri noi în recurs cu privire la executarea silită prin poprire, la cheltuieli din mai multe dosare, fiind aplicabile prev. art. 316 raportat la art. 294 Cod pr. civ. Cererea de înlocuire a executorului judecătoresc excede competenței instanțelor judecătorești, iar pretențiile la daune morale și materiale nu sunt îndreptățite.
Prima instanță a fost chemată să se pronunțe asupra cererii de instituire a unui sechestru judiciar pe imobilul din nr. 17, din CF 154, nr. top 180 și pe imobilul din CF 211/7/A2, precum și asupra bunurilor mobile. Aceasta a analizat complet și amănunțit cererea, motivând punctual neîndeplinirea condițiilor art. 598 Cod pr. civ. respectiv că nu sunt incidente nici prev. art. 599 Cod pr. civ. deoarece nu există vreun proces asupra proprietății sau a altui drept real asupra bunurilor în discuție, ori asupra posesiei, folosinței sau administrării lor, dar nici nu se găsesc acele bunuri în situațiile avute în vedere la art. 599 Cod pr. civ. cum nici nu se justifică interesul sau vreun motiv temeinic pentru a se admite solicitarea, mai ales că intimatul nu este debitor al recurenților.
Așa fiind, tribunalul a apreciat că sentința atacată este legală și temeinică, fapt pentru care a respins ca nefondat recursul.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod pr. civ. au fost obligați petenții recurenți să plătească intimatului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli reprezentând onorariu de avocat în recurs.
Împotriva acestei decizii irevocabile au declarat recurs petenții susținând că soluția este netemeinică deoarece decizia a fost motivată pe un alt număr de dosar și cu alt președinte.
Curtea constată că prezentul recurs este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei hotărâri irevocabile.
Împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege pentru dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.
În conformitate cu prevederile art. 299 Cod pr. civ. coroborate cu art. 377 Cod pr. civ. pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date fără drept de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, în condițiile prevăzute de lege.
-//-
(continuarea deciziei civile 19/2008 dată în dosar nr-)
Față de aceste dispoziții, recursul declarat de către petenți împotriva unei decizii irevocabile a unei instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs.
Această concluzie derivă din regula unicității dreptului de a folosi o cale de atac.
Cum un asemenea drept este unic, epuizându-se chiar prin exercițiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale de atac.
Hotărârea recurată este irevocabilă, pronunțată de o instanță tot de recurs, astfel că recursul declarat împotriva ei este inadmisibil și va fi respins ca atare.
Față de soluția dată, în cauză nu se vor acorda cheltuieli de judecată recurenților în conformitate cu prev. art. 274 Cod pr. civ.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de către petenții și împotriva deciziei civile nr. 676/R/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civ-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.01.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.
Tehnored. 2 ex/04.02.2008
-,
Președinte:Daniela MărgineanJudecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară, Augustin Mândroc
