Spete contestatie la executare comercial. Sentința 18/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 247/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Sentința comercială nr.18
Ședința publică de la 16.02.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Speranța Cornea
Grefier - -
*************
Pe rol soluționarea contestației la executare formulată de contestatorii și, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorii personal, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe contestația la executare.
Contestatorii personal, având pe rând cuvântul, solicită admiterea contestației la executare, fără cheltuieli de judecată, învederând că nu sunt titularii de drept ai creditului.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 18.01.2008, sub nr-, contestatorii și au solicitat, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, anularea actelor de executare silită întocmite în dosarul execuțional nr.10892/2007 al
În motivarea contestației s-a arătat că prin sentința civilă nr. 1083/1998 a Tribunalului Alba contestatorii au fost obligați să plătească SA, în solidar cu SC și SRL, suma de 36.900.000 Rol, iar la data de 16.08.2007, sub nr. 10.892/10.08.2007, le-a comunicat contestatorilor titlu executoriu, semnându-i să plătească debitul de 181.262,67 Ron, deși dreptul de a cere executarea silită este prescris, din anul 1998 și până la data somației trecând o perioadă de 8 ani și 8 luni, cu mult peste termenul de 5 ani prevăzut de Codul fiscal.
Prin întâmpinarea depusă a invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei Alba Iulia, față de prevederile articolului 45 din OUG nr.51/1998, competența de soluționare a contestației revenind Curții de Apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau domiciliul pârâtului.
Prin sentința civilă nr. 1737 din 9.05.2008 Judecătoria Alba Iuliaa admis excepția și a declinat competența de soluționare a contestației în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, în temeiul dispozițiilor legale precitate.
Curtea de Apel Alba Iulia -Secția Comercială, prin sentința civilă nr.3/F/27.06.2008 a declinat, la rândul său, competența de soluționare a contestației în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, apreciind că în condițiile în care calitatea de creditor și debitor rezultă dintr-o hotărâre judecătorească prin care s-a finalizat procesul de fond, legea nu conferă unui organ administrativ drepturi și atribuții al căror exercițiu să permită eludarea unei hotărâri judecătorești sau să anihileze efectele legale ale acesteia prin suprapunerea peste puterea de lucru judecat a unui alt "titlu executoriu".
Executarea silită a unei hotărâri judecătorești poate fi cerută de partea câștigătoare conform articolului 399 și urm. Cod procedură civilă, iar calea dreptului comun nu poate fi înlăturată în baza unui criteriu intuituu personae, întrucât nimeni nu este mai presus de lege, competența revenind, conform articolului 373 alineat 2 Cod procedură civilă, instanței în circumscripția căreia se află sediul debitorului, adică Judecătoria Alba Iulia.
Prin decizia comercială nr. 2984/21.10.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Comercială, a stabilit competența de soluționare în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI, apreciind că regimul juridic al creanțelor neperformante preluate la datoria publică internă este reglementată de OUG nr.51/1998 aprobată prin Legea nr.409/2001 modificată prin OUG nr.23/2004, procedura specială de executare silită a acestor creanțe, fiind derogatorie de la dreptul comun.
În baza acestui act normativ, articolul 39 alineat 1, constituie titlu executoriu contractele sau convențiile de creditor dintre bancă și debitorul cedat ori alte titluri constatatoare ale creanțelor, actele prin care s-au constituit garanții persoanele sau reale pentru restituirea actor creanțe cesionate, potrivit legii, către precum și orice alte acte încheiate între pentru valorificarea creanțelor preluate.
Rezultă, a reținut instanța supremă, că titlurile executorii avute în vedere de legiuitor nu sunt limitate numai la cele emise de, ci vizează orice titlu constatator al creanțelor, inclusiv hotărârile judecătorești.
Același act normativ, prin articolul 38 litera c, include în categoria debitorilor și persoanele fizice sau juridice care au constituit garanții pentru restituirea creditului or, în executarea silită ce face obiectul acestei contestații, petenții se află în această situație de garanți ai creditului acordat SC & SRL.
Astfel s-a format pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială dosarul nr- din 26.01.2009.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1083 din 18.12.1998 pronunțată în dosarul nr. 77/1997, Tribunalul Albaa obligat pe contestatorii și, în solidar cu SC ȘI SRL la plata către SA- Sucursala AIa sumei de 369.000.000 Rol.
La data de 16.08.2007 (fila 23 dosar Judecătoria Alba Iulia ), a comunicat petenților titlu executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1038 din 18.12.1998 a Tribunalului Alba, somându-i ca în 5 zile lucrătoare să achite creanța până la concurența sumei de 181.262,67 Ron, în caz contrar, urmând a fi executați silit.
La data de 26.11.2007, petenții au notificat că nu sunt de acord să plătească suma pretinsă întrucât s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de articolul 3 din Decretul nr. 167/1958 (fila 24 dosar Judecătoria Alba Iulia ).
Prin întâmpinarea depusă la 25.02.2008, a invocat necompetența materială a Judecătoriei Alba Iulia, excepție care a fost soluționată, cauza fiind trimisă Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială spre competentă soluționare, prin decizia comercială nr. 2984/21.10.2008 a Înaltei Curți de Casați și Justiție - Secția Comercială.
Intimata Sam ai invocat excepția de prematuritate a contestației față de prevederile articolului 46 din OUG nr. 51/1998, pentru necomunicarea către a contestației anterior introducerii cererii pe rolul instanței de judecată; precum și excepția de tardivitate a contestației la executare, față de dispozițiile articolului 401 Cod procedură civilă, termenul de 15 zile instituit de textul de lege, de la data la care contestatorii au luat cunoștință de Notificarea, respectiv 16.08.2007 fiind depășit, prin înregistrarea contestației la 18.01.2008.
Pe fondul contestației, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca nefondată.
Astfel a arătat intimata, a preluat de la SA o creanță nominală de 92.586,39 Ron față de SC & SRL, conform contractului de cesiune de creanță nr. -/21.07.1999 încheiat potrivit prevederilor OUG nr.51/1998 și articolului 1391 Cod civil.
Regimul juridic al creanțelor neperformante preluate la datoria publică internă este stabilit printr-un act normativ special derogatoriu de la dreptul comun, OUG nr.51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, aprobat prin Legea nr.409/17.07.2001 și modificată prin OUG nr.23/2004.
Potrivit articolului 3 litera c din OUG nr. 51/1998, valoarea nominală a creanței preluată de față de SC & SRL este de 92.586,39 Ron.
În conformitate cu articolul 21 alineat 2 din OUG nr.51/1998 debitele în lei și alte valute decât USD, la data preluării, se consolidează în D, în baza raportului leu/USD la acea dată. Pe cale de consecință, creanța preluată de, consolidată în USD, reprezentând 57.989,72 USD la data preluării.
Potrivit articolului 60 din OUG nr.51/1998 republicată, executarea silită se face asupra tuturor bunurile urmăribile ale debitorului sau garanților, fără încuviințarea instanței.
Cum contestatorii au garantat creditul acordat SC & SRL de către SA, actul prin care s-au constituit garanții reale sau personale pentru restituirea creanțelor cesionate, reprezentând titlu executoriu conform articolului 39 din OUG nr.51/1998, la data de 21.07.1999, odată cu încheierea contractului de cesiune de creanță nr. -, s-a născut dreptul de a demara executarea silită împotriva acestora.
Intimata a susținut că în speță sunt aplicabile dispozițiile OUG nr.51/1998, potrivit cărora termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor preluate de este de 7 ani.
Acest termen, a apreciat intimata, a fost întrerupt, o dată cu procedura insolvenței împotriva SC & SRL, la data de 1.01.2002, începând să curgă o nouă prescripție după închiderea procedurii prevăzută de Legea nr.64/1995.
La dosar au fost depuse adresa de comunicare a titlului executoriu și adresa petenților din noiembrie 2007.
Prin răspunsul la întâmpinare, petenții au solicitat ca să precizeze dacă din punct de vedere contestația este prematură sau este tardivă, neputând fi, comerciant, și prematură și tardivă.
În ceea ce privește excepția prematurității contestației la executare, Curtea va respinge ca neîntemeiată această excepție, față de practica majoritară a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială, în sensul că, dacă intimata nu dovedește că i s-a pricinuit vreo vătămare prin necomunicarea anticipată a contestației, excepția de prematuritate nu poate fi primită.
În speță, cum intimata nu a pretins vreo vătămare în sensul celor de mai sus, excepția de prematuritate invocată este neîntemeiată, termenul acordat de către instanța de judecată, de la înregistrarea cererii, 18.01.2008, la 15.02.2008 și, ulterior, la 21.03.2008, pentru ca intimata să depună întâmpinare, fiind și citată în acest sens (fila 15) fiind suficient, rezonabil și asigurând acesteia dreptul la apărare.
Referitor la excepția de tardivitate a introducerii contestației la executare, pentru depășirea termenului de 15 zile prevăzut de articolul 401 Cod procedură civilă, Curtea constată netemeinicia acestei excepții. Pe de o parte, potrivit propriilor susțineri ale intimatei, procedura execuțională a creanțelor neperformante preluate la datoria publică se efectuează potrivit regulilor reglementate prin OUG nr.51/1998, reguli derogatorii de la dreptul comun reprezentat de Codul d e procedură civilă.
Așa fiind, în speță nu sunt incidente dispozițiile articolului 401 Cod procedură civilă, ci dispozițiile OUG nr.51/1998 aprobat prin Legea nr. 409/2001 și modificată prin OUG nr.23/2004, dispoziții care nu fac vorbire despre o anumită excepție de tardivitate a formulării contestației.
nu se poate prevala, în funcție de interesul personal, atât de prevederile legii speciale, derogatorii de la dreptul comun, cât și de prevederile dreptului comun mai favorabil, uneori, decât procedurile legii speciale, potrivit principiului electo una.
Pe de altă parte, din conținutul dispozițiilor articolului 401 Cod procedură civilă, rezultă cu claritate în ce situații este aplicabil termenul de 15 zile, în speță neregăsindu-se nici una dintre ipostazele prevăzute de textul de lege invocat.
În fine, cum contestația la executare vizează prescripția dreptului de a cere executarea silită, iar excepția prescripției extinctive este o excepție absolută, dirimantă, care tinde la neînceperea procesului, poate fi invocată oricând, pe cale de acțiune sau de excepție, de orice persoană interesată sau de către instanță, din oficiu, deci și pe calea unei contestații la executare.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că și excepția de tardivitate a formulării contestației este neîntemeiată.
Cât privește fondul contestației la executare, acesta vizează, după cum am arătat, însăși dreptul intimatei de a executa silit debitul, datorită stingerii acestuia prin prescripția extinctivă.
Potrivit dispozițiilor articolului 13 alineat 5 din OUG nr.51/1998 executarea silită se prescrie într-un termen de 7 ani de la data preluării, prin cesiune, titlului de creanță de către
Cum, în speță, data preluării titlului de creanță de către a avut loc la data de 21.07.1999, prin contractul de cesiune nr. -/21.07.1999, termenul de prescripție a dreptului creditoarei de a executa silit titlu executoriu, s-a prescris prin trecerea termenului de 7 ani, respectiv la data de 21.07.2006, potrivit dispozițiilor articolului 101 alineat 3 Cod procedură civilă, care prevăd că termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârșesc în ziua anului, lunii sau săptămânii corespunzătoare zilei - de plecare. Așa fiind începerea executării silite de către la data de 16.08.2007, s-a făcut cu depășirea termenului de prescripție defit de lege.
Susținerea intimatei S în sensul că termenul de prescripție a fost întrerupt prin deschiderea procedurii insolvenței asupra debitoarei SC & SRL, un nou termen de prescripție începând să curgă după data închiderii acestei proceduri de către judecătorul sindic, este nefondată.
Potrivit dispozițiilor tranzitorii și finale din capitalul V din OUG nr.51/1998, măsurile întreprinse de în vederea executării silite nu se suspendă ca urmare a declanșării procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului (articolul 31).
Cu atât mai mult în speță nu se poate susține existența unei suspendări sau întreruperi a termenului de prescripție, întreruperea prescripției operând doar în condițiile articolului 16 din Decretul nr. 167/1958, procedura insolvenței fiind deschisă împotriva debitorului principal și nu a garanților, în speță a contestatorilor, aceștia putând fi urmăriți silit de către, în prealabil ca desfășurarea procedurii speciale execuționale asupra debitorului principal.
Pe de altă parte, intimata s-a limitat la a face afirmații vagi, nesusținute prin probatorii despre o procedură de faliment împotriva SC & SRL, care ar fi întrerupt cursul prescripției extinctive, fără însă a dovedi în vreun fel cele afirmate, sau a indica temeiul de drept al afirmațiilor sale cu privire la întreruperea prescripției.
Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile OUG nr. 51/1998 modificată prin OUG nr.23/2004, articolului 45, articolului 38 litera c, articolului 39, articolului 40, articolului 13 alineat 5, articolului 46, articolului 16 din Decretul nr. 167/1958, respinge excepțiile de prematuritate și de tardivitate a introducerii contestației la executare silită formulate de către intimata ca neîntemeiate.
Admite contestația la executare.
Constată prescrisă executarea silită și, pe cale de consecință, anulează actele de executare silită în dosarul execuțional nr. 10892/2007 al
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată către contestatori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile de prematuritate și de tardivitate a introducerii contestației formulate de către intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, ca neîntemeiate.
Admite contestația la executare formulată de contestatorii și, ambii domiciliați în A I,-, Județ A, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11 sector 1.
Constată prescrisă executarea silită și pe cale de consecință, anulează actele de executare silită în dosarul execuțional nr. 10892/2007 al
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată de către contestatori.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 16.02.2009.
PREȘEDINTE
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
5 ex.
10.03.2009
Președinte:Maria Speranța CorneaJudecători:Maria Speranța Cornea
