Spete contestatie la executare comercial. Decizia 191/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ operator - 2928
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 191
Ședința publică din 26 februarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mircea Boar
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea Compania Națională de Ferate B - Sucursala Regională T împotriva sentinței comerciale nr. 2892 din 11 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- (nr. format vechi 10.071/2006) în contradictoriu cu debitoarea intimată A, reprezentată prin lichidator judiciar ACTIV GRUP
La apelul nominal se prezintă consilier juridic pentru creditoarea recurentă, lipsă fiind intimata.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care, reprezentanta recurentei depune la dosar dovezile de achitare a taxelor judiciare potrivit mențiunilor din citație și arată că nu mai are alte cereri, situație în care se acordă cuvântul asupra recursului de față.
Reprezentanta creditoarei recurente solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxele judiciare din recurs, pentru motivele detaliate în scris.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 2892 din 11 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- (nr. format vechi 10.071/2006) judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Arada respins contestațiile formulate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, Primăria Municipiului A și Compania Națională de Ferate B - Sucursala Regională T împotriva tabelul preliminar al creanțelor debitoarei A întocmit de lichidatorul judiciar ACTIV GRUP
În ceea ce privește contestația Companiei Naționale de Ferate B - Sucursala Regională T, pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că la 9 iunie 2007, data poștei, această companie a înregistrat o declarație de creanță pe care lichidatorul a apreciat-o ca fiind tardivă. De asemenea, societatea creditoare a depus la dosar și note de ședință prin care a arătat că nu a fost notificată conform art. 61 alin. 1, raportat la art. 28, alin. 1 lit. c) din Legea nr. 85/2006, acest înscris fiind calificat de către judecătorul-sindic ca și contestație la tabelul preliminar al creanțelor, procedura notificării prevăzută de art. 61 fiind considerată îndeplinită prin Buletinul procedurilor de insolvență în care, de altfel, a fost publicată și încheierea nr. 408/19.02.2007 prin care termenul limită de depunere a creanțelor a fost fixat la data de 17 aprilie 2007.
Verificând contestația creditoarei tribunalul a constatat că aceasta este neîntemeiată, Compania Națională de Ferate B - Sucursala Regională T neregăsindu-se pe lista creditorilor pe care debitorul a depus-o la dosar, situație în care, față de acest creditor, sunt incidente prevederile art. 7 alin. 3 fraza a II-a din Legea nr. 85/2006 potrivit cărora procedura notificării prevăzută de art. 61 este considerată îndeplinită prin Buletinul procedurilor de insolvență, în care, așa cum s-a arătat mai sus, a fost publicată și încheierea nr. 408/19.02.2007 prin care a fost fixat termenul limită de depunere a creanțelor. În aceste condiții, prima instanță a apreciat că eventuala omitere a înscrierii acestei persoane juridice în lista creditorilor prevăzută de art. 28 din Legea nr. 85/2006, indiferent de persoana culpabilă pentru aceasta, nu poate fi suplinită prin încălcarea normelor procedurale imperative prevăzute de art. 7 alin. 3 fraza a II-a din același act normativ.
Împotriva sentinței civile de mai sus, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Compania Națională de Ferate B - Sucursala Regională T, cererea ei fiind înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub dosar nr-, solicitând modificarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință, admiterea contestației sale în sensul înscrierii societății pe tabelul creditorilor debitoarei A, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:
Așa cum rezultă din documentele depuse odată cu cererea de declarare a creanței, contestatoarea a luat cunoștință despre intrarea societății debitoare în insolvență pe parcursul judecării recursului ce face obiectul dosarului nr- al Tribunalului Timiș, având ca părți B - Sucursala Regională T și A, la termenul din 11 mai 2007. În data de 8 iunie 2007 compania a formulat cerere de declarare a creanței pentru suma de 15.217,26 lei întrucât lichidatorul judiciar al debitoarei nu a notificat-o așa cum prevede alin. 3 al art. 7 din Legea nr. 85/2006 potrivit căruia, prin excepție de la alin. 1, citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii se vor realiza conform Codului d e procedură civilă.
De asemenea, recurenta precizează că la 20 decembrie 2006 formulat împotriva Aoa cțiune în pretenții, formându-se la Judecătoria Timișoara dosarul nr- cu termen de judecată la 31 ianuarie 2007. Cu toate că debitoarea, încă de la data de 21 decembrie 2006 solicitat tribunalului să fie supusă procedurii simplificate de insolvență, judecătoria a pronunțat la 31 ianuarie 2007 sentința civilă nr. 1069, ceea ce dovedește reaua-credință a intimatei, care nu a încunoștințat nici instanța și nici creditoarea reclamantă cu privire la declanșarea procedurii de faliment, abia în cadrul judecării recursului la Tribunalul Timiș arătând că se află în procedura reglementată de Legea nr. 85/2006 ceea ce a determinat suspendarea litigiului.
Mai mult, în conformitate cu legea menționată, deși una dintre obligațiile debitorului este aceea de a întocmi lista cu toți creditorii, oricum ar fi creanțele acestora, intimata nu a inclus și compania recurentă pe această listă, cu toate că ea trebuia depusă în instanță împreună cu cererea sa de deschidere a procedurii, precum și cu celelalte documente prevăzute la art. 28. Dacă ar fi fost respectată această obligație, creditoarea recurentă, în temeiul art. 7 alin. 3, ar fi fost îndreptățită să fie notificată având în vedere că în evidențele contabile ale debitoarei era înregistrată cu o creanță în sumă de 15.217,26 lei.
Instanța de fond a reținut în mod greșit că eventuala omitere a înscrierii vreunui creditor în lista depusă de debitor, indiferent de persoana culpabilă pentru acesta, nu poate fi suplinită prin încălcarea normelor procedurale imperative prevăzute de art. 7 alin. 3 fraza II din Legea nr. 85/2006, fără a avea în vedere faptul că în speță nu a fost vorba de nici o omisiune din partea debitoarei, ci de reaua ei credință întrucât, la data pronunțării instanței de fond, era deja declanșată față de ea procedura de insolvență, însă nu a recunoscut suma datorată, iar când a întocmit lista creditorilor nu a înscris și compania recurentă, făcând cunoscută abia în recurs această împrejurare.
Față de cele arătate recurenta consideră că tribunalul a apreciat eronat că în cauză sunt incidente dispozițiile articolului menționat, procedura prevăzută de art. 61 fiind îndeplinită prin Buletinul procedurilor de insolvență, întrucât art. 7 alin. 3 fraza I prevede că, prin excepție de la alin. 1, se vor realiza conform Cod procedură civilă comunicarea actelor de procedură anterioară deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii. Or, debitoarea avea cunoștință despre acest debit, înregistrat, de altfel, în evidențele sale contabile care, așa cum rezultă din documentele anexate, nu a fost recunoscut, fiind contestat atât în fața instanței de fond, cât și în fața celei de recurs.
În probațiune a anexat în copie extras din cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Timișoara la data de 20 decembrie 2006 (fila 4), din sentința civilă nr. 1069/31.01.2007 a Judecătoriei Timișoara (fila 5) și din Buletinul procedurilor de insolvență nr. 563/2007 (fila 6).
În drept a invocat prevederile art. 299, 304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă.
Debitoarea intimată A, deși legal citată prin lichidator judiciar, nu s-a prezentat la dezbateri și nici nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul declarat, prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, cât și din oficiu în baza art. 306 alin. 2 din același cod, Curtea constată că acesta este nefondat, hotărârea judecătorului-sindic fiind temeinică și legală, în conformitate cu prevederile incidente în cauză.
Astfel, în conformitate cu art. 7 din Legea nr. 85/2006, itarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență, doar comunicarea citațiilor, a convocărilor și notificărilor față de participanții la proces al căror sediu, domiciliu sau reședință se află în străinătate fiind supusă dispozițiilor Codului d e procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare. Prin excepție de la prevederile alin. 1 se vor realiza, conform Codului d e procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii, pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută la art. 28 alin. 1 lit. c) procedura notificării prevăzute la art. 61 urmând a fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență, formatul și conținutul-cadru ale actelor care se publică în buletin și ale dovezii privind îndeplinirea procedurii de citare, convocare, notificare și comunicare stabilindu-se prin ordin al ministrului justiției, fiind utilizate în mod obligatoriu de toți participanții la procedură. Notificările, cu excepția cazului în care sarcina notificării aparține altor organe care aplică procedura, și convocările prevăzute de prezenta lege cad în sarcina administratorului judiciar sau a lichidatorului, creditorii care au înregistrat cereri de admitere a creanțelor fiind prezumați că au în cunoștință termenele prevăzute la art. 62 ori la art. 107, 108 sau 109, după caz, astfel că nu vor mai fi citați, în vederea publicării citațiilor, convocărilor și notificărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești, după deschiderea procedurii prevăzute de prezenta lege urmând să se editeze de către Oficiul Național al Registrului Comerțului Buletinul procedurilor de insolvență, publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătorești în buletin înlocuind, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării.
Este de necontestat faptul că prin cererea înregistrată la Judecătoria Timișoara la data de 20 decembrie 2006 reclamanta Compania Națională de Ferate B - Sucursala Regională Tac hemat în judecată în calitate de pârâtă A solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună obligarea societății pârâte la plata sumei de 14.717,30 lei cu titlu de debit, care se compune din 13.800,98 lei penalități de întârziere și 916,32 lei cheltuieli de judecată, susținând că deși între părți au fost încheiate contractele nr. 21/1/3/847/2002 și nr. 21/1/3/811/2003 pentru exploatarea liniilor industriale din stația A, respectiv din stația A Vest, societatea chemată în judecată nu a achitat la termenele convenite sumele datorate în temeiul contractelor menționate.
Judecătoria, considerând acțiunea reclamantei întemeiată, prin sentința civilă nr. 1069 din 31 ianuarie 2007 admis-o, însă hotărârea a fost atacată cu recurs la Tribunalul Timiș de către societatea pârâtă formând obiectul dosarului nr-, instanță care, luând cunoștință de împrejurarea că prin încheierea nr. 408 din 19 februarie 2007 judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Arada admis cererea debitoarei având ca obiect deschiderea procedurii de insolvență - procedura simplificată, a dispus, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, suspendarea judecății.
În conformitate cu prevederile acestui text, de la data deschiderii procedurii de insolvență se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, scopul urmărit de legiuitor fiind acela de a menține averea debitorului aflat în procedura reglementată de Legea nr. 85/2006 în starea existentă la data deschiderii procedurii, în vederea atingerii acestui scop administratorul judiciar și/sau lichidatorul având obligația de a formula cereri de suspendare a acțiunilor existente pe rolul instanțelor de drept comun și care au ca obiect realizarea creanțelor față de averea debitorului supus procedurii, menționând, totodată, numărul dosarului de insolvență în cadrul căruia creditorii pot formula eventuale cereri de înscriere a creanțelor lor, aceleași demersuri trebuind a fi efectuate de practician cu celeritate și în ceea ce privește suspendarea actelor de executare silită aflate în curs la data deschiderii procedurii și care ar permite satisfacerea cu prioritate a unui creditor în detrimentul celorlalți prin nerespectarea ordinii prevăzute la art. 123 din lege.
Suspendarea nu operează doar față de cererile și procedurile de executare silită contra codebitorilor, garanților fidejusori sau persoanelor care au garantat prin cauțiune reală executarea obligațiilor debitorului aflat în procedură, efectul suspendării neproducându-se nici cu privire la actele de executare silită care au fost finalizate anterior deschiderii procedurii. Ea are loc în temeiul legii și se constată în fiecare dosar separat de către instanța sau organul de executare la care se află dosarul, nefiind necesar să fie dispusă, cu caracter general, prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență. Suspendarea acțiunilor judiciare sau extrajudiciare în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006 nu se confundă cu suspendarea judecării cauzelor în baza prevederilor art. 242 și următoarele din Codul d e procedură civilă, în sensul că instanțele de fond sau de recurs se vor rezuma a evoca - restrictiv și literal, în motivarea hotărârilor de soluționare a cererilor de suspendare doar prevederile acestui text de lege, cererile de chemare în judecată sau de executare silită cu privire la care operează suspendarea urmând a fi înregistrate la tribunal, la dosarul de insolvență.
Chiar dacă nu pot fi reținute susținerile creditoarei recurente în sensul că debitoarea intimată cu rea-credință nu ar fi încunoștințat la termenul din 31 ianuarie 2007, când a și fost pronunțată de către Judecătoria Timișoara sentința civilă nr. 1069/2007, nici instanța de judecată și nici reclamanta cu privire la declanșarea procedurii de insolvență față de ea, întrucât această procedură a fost deschisă abia la data de 19 februarie 2007, prin încheierea nr. 408/2007 a Tribunalului Arad, intimata învederând doar Tribunalului Timiș faptul că se află sub incidența procedurii reglementate de Legea nr. 85/2006, ceea ce a dus la suspendarea judecării recursului său declarat împotriva sentinței judecătoriei, este adevărat că în conformitate cu dispozițiile actului normativ menționat debitoarea avea obligația de a întocmi o listă cu toți creditorii săi, obligație pe care, însă, nu a respectat-o întrutotul, Compania Națională de Ferate B - Sucursala Regională T nefigurând pe lista depusă de A la dosarul de sindic.
Astfel, potrivit art. 27 și 28 ebitorul aflat în stare de insolvență este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență, cererea sa trebuind să fie însoțită de următoarele acte: a) bilanțul certificat de către administrator și cenzor/auditor, balanța de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii; b) o listă completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile și băncile prin care debitorul își rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor menționa datele din registrele de publicitate; c) o listă a numelor și a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanțele acestora: certe sau sub condiție, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza și drepturile de preferință; d) o listă cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrării cererii introductive; e) o listă a activităților curente pe care intenționează să le desfășoare în perioada de observație; f) contul de profit și pierdere pe anul anterior depunerii cererii; g) o listă a membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaților cu răspundere nelimitată, pentru societățile în nume colectiv și cele în comandită; h) o declarație prin care debitorul își arată intenția de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activității ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; dacă această declarație nu va fi depusă până la expirarea termenului stabilit la alin. 2, se prezumă că debitorul este de acord cu inițierea procedurii simplificate; i) o descriere sumară a modalităților pe care le are în vedere pentru reorganizarea activității; j) o declarație pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat de la registrul societăților agricole ori, după caz, oficiul registrului comerțului în a cărui rază teritorială se află domiciliul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive; k) o declarație pe propria răspundere autentificată de notar sau certificată de avocat, din care să rezulte că nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infracțiuni prevăzute în Legea concurenței nr. 21/1996 și că administratorii, directorii și/sau asociații nu au fost condamnați definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracțiuni de fals ori infracțiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii; l) un certificat de admitere la tranzacționare pe o piață reglementată a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise. Dacă debitorul nu dispune, la momentul înregistrării cererii, de vreuna dintre informațiile prevăzute la alin. 1 lit. a) - f) și h), va putea înregistra acea informație la tribunal în termen de 10 zile, iar dacă nu o va face, cererea sa va fi considerată o recunoaștere a stării de insolvență a patrimoniului său, caz în care judecătorul-sindic va pronunța o sentință de intrare în procedură simplificată, conform art. 1 alin. 2 lit. c) sau d) din Legea nr. 85 /2006.
Cu toate acestea, în mod legal Tribunalul Arada dispus respingerea contestație creditoarei la tabelul preliminar întocmit de lichidatorul judiciar desemnat să administreze procedura de insolvență față de debitoarea intimată A, având în vedere dispozițiile lipsite de orice echivoc ale art. 7 alin. 3 din Legea insolvenței potrivit cărora, rin p. excepție de la prevederile alin. 1 (care statuează că itarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează, ca regulă, prin Buletinul procedurilor de insolvență) se vor realiza, conform Codului d e procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii, pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută la art. 28 alin. 1 lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 considerându-se a fi îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență.
Cum, în speță, recurenta B - Sucursala Regională T nu a figurat în lista prezentată de debitoare în temeiul art. 28 alin. 1 lit. c), iar încheierea judecătorului-sindic de deschidere față de intimata Aap rocedurii reglementate de Legea nr. 85/2006 a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 563/08.03.2007, în cuprinsul hotărârii fiind menționat expres că termenul limită de depunere a declarațiilor de creanță este data de 17 aprilie 2007, compania înregistrând la Tribunalul Arad abia la 9 iunie 2007 (data poștei) declarație de creanță pentru suma de 15.217,26 lei, în temeiul prevederilor menționate mai sus în mod legal prima instanță a apreciat că contestația acesteia împotriva măsurii lichidatorului judiciar de respingere ca tardivă a cererii sale de înscriere la masa credală a societății falite este neîntemeiată, neexistând nici o posibilitate reglementată de Legea insolvenței pentru a se putea dispune înscrierea unui asemenea creditor în tabelul preliminar de creanțe.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Compania Națională de Ferate B - Sucursala Regională T împotriva sentinței comerciale nr. 2892 din 11 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- (nr. format vechi 10.071/2006) în contradictoriu cu debitoarea A, reprezentată prin lichidator judiciar ACTIV GRUP
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /14.03.2008
Dact. /19.03.2008 - 2 ex.
Primă instanță - Tribunalul Arad
Judecător-sindic -
Președinte:Mircea BoarJudecători:Mircea Boar, Csaba Bela Nasz, Maria
