Spete contestatie la executare comercial. Decizia 2694/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 2694/2009

Ședința publică de la 29 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Liviu Ungur

JUDECĂTOR 2: Monica Diaconescu

JUDECĂTOR 3: Radu Rareș

GREFIER

S-a luat în examinare recursul formulat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 943/2009, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, -, și BIROUL EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI ASOCIAȚI - -, având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul contestatorului, avocat, intimata personal, asistată de reprezentantul intimaților, avocat, lipsă fiind celellate părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prezentul recurs este legal timbrat, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Curtea pune în discuția părților, în temeiul art. 306, alin. 2 Pr. Civ., obiectul contestației la executare, raportat la legalitatea hotărârii primei instanțe, raportat la scopul și finalitatea urmărită și raportat la dispozițiile legale și procedurale, învederându-le acestora să se pronunțe odată susținerea cuvântului pe fond.

Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului.

Curtea pune în vedere acestuia să precizeze limitele învestirii instanței de control judiciar.

Reprezentantul recurentului arată că din perspectiva motivelor recursului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și constatarea că suma datorată se ridică la cuantumul de 1616 euro, cu cheltuieli de judecată. Arată că nu mai susține capătul de cerere privitor la actele procedurale săvârșite de către executorul judecătoresc, limitându-și critica strict referitor la aspectul privind modalitatea de calcul a sumei cu titlu de penalități de întârziere, arătând că nu mai insistă asupra celorlalte critici.

Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, apreciind că prevederile art. 45 din Legea nr. 469/2002 nu sunt aplicabile. Arată că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală și arată că prezenta cauză a parcurs toate fazele procesuale în speță, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii, cu cheltuieli dejudecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 943/2009, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr-, respins ca nefondată contestația la executare formulată de către debitorul contra creditorilor -, pentru executare silită în dos. execuțional nr. 884/2007 al BIROULUI EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI - -.

Pentru hotărî astfel prima instanță a reținut că, titlul executoriu în baza căruia intimații creditori au demarat procedurile de executare silită în contra contestatorului îl constituie sentința civilă nr. 1164/2007 a Tribunalului Sălaj.

Obligațiile de plată stabilite în sarcina pârâtului prin titlul executoriu nu izvorăsc din raporturi comerciale contractuale derulate între părți. Ele reprezintă contravaloarea unor acțiuni cesionate de către creditori și a dividendelor neachitate; penalitățile de întârziere au fost stabilite prin raportare la clauzele convenite de părți prin contractele de cesiune.

Așa fiind, cum bine au susținut și creditorii intimați, prevederile art. 4 al. 3 din nr. 469/2002 - care limitează cuantumul penalităților la cel al debitului - nu sunt incidente în speță, ele referindu-se la obligații derivând din acte de comerț.

În ceea ce privește prețul de pornire al licitației pentru apartamentul din CF 3445 Z, situat în Z, str. -, - 8,. 1, se constată că debitorul contestator nu a solicitat administrarea unei expertize judiciare de evaluare, în condițiile în care la 21.01.2008 s-a emis publicația de vânzare cu prețul de pornire la 179.000 lei, în dosar execuțional 868/2007.

Pentru cele ce preced, s-a constatat că executarea silită pentru plata penalităților se desfășoară în conformitate cu prevederile legale în materie, pentru sume legal datorate în baza unui titlu executoriu care nu poate fi modificat pe calea contestației la executare, drept pentru care contestația de față a fost respinsă ca nefondată.

II. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul, solicitând admiterea acestuia, admiterea contestației la executare formulată de contestator în sensul constatării unei datorii în sumă de 1.616,34 EUR față de cei patru creditori și nu de 12.364 EUR cum s-a calculat în mode eronat de către organul de executare.

În motivarea recursului contestatorul arată că, a fost obligat prin sentința civilă nr.1164/04.05.2007 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul civil nr- la plata unor sume de bani către cei patru creditori. În baza acestei sentințe și a contractului de cesiune din 28.09.2005 subsemnatul am achitat integral debitul acordat precum și penalități de Întârziere calculate de către organul de executare la solicitarea creditorilor în sumă de 148.749,66 EUR.

Ulterior, creditorii au solicitat executorilor judecătorești calcularea de penalități de întârziere În mod ilegal ajungând laosumă de 12.364 EUR.

Având în vedere că subsemnatul am achitat debitul în suma de 150.366 EUR precum și penalități de Întârziere de 148.749,66 EUR, la această dată creditorii ar mai putea solicitaosumă de 1.616,34 EUR penalități de Întârziere pentru a nu depăși valoarea debitului acordat de instanța de judecată. (150.366-148.749,66=1.161,34 EUR).

Solicită să se observe că nici în contractul de cesiune dar nici în sentința civilă nr.1164/04.05.2007 pronunțată de Tribunalul Sălaj nu s-a dispus plata unor penalități peste suma datorată.

Pe de altă parte conform 4 alin. 3 din Legea 469/2002 privind întărirea disciplinei contractuale instanța poate obliga debitoare a la plata penalităților fără însă a depăși debitul asupra căruia penalitățile sunt calculate cu excepția cazului în care prin contract s-a stipulat contrariul. În contractul încheiat de părți nu s-a stipulat contrariul, deci în acest caz se aplică regula, adică penalitățile nu pot depăși debitul asupra căruia penalitățile sunt calculate.

În cazul în care penalitățile de întârziere sunt calculate de executorul judecătoresc, acesta este obligat să consemneze operațiile de calculare în cadrul unui proces-verbal conform art. 388.proc.civ. De asemenea, la somația transmisă debitorului trebuia să anexeze și procesul verbal prin care s-a consemnat modul în care au fost calculate penalitățile de întârziere. Practica judiciară s-a pronunțat în sensul că necomunicarea procesului verbal arată că nu au fost respectate dispozițiile privitoare la executarea silită, consecința firească fiind anularea actului nelegal.

Contestatorul a contestat faptul că prin publicația de vânzare, executorul judecătoresc nu a ținut cont de valoarea apartamentelor stabilite prin cele două expertize de evaluare depuse la dosarul execuțional. Astfel în publicația de vânzare s-a menționat o valoare mai mică decât cel stabilit de evaluator.

În acest caz au fost încălcate și dispozițiile art. 411 alin.3 porc.civ. care prevede expres că "Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulație. O copie de pe raportul de expertiză se comunică și debitorului." Subsemnatul nu am primit o copie de pe raportul de expertiză, pe de altă parte executorul nu a ținut cont de valoarea stabilită de expert pentru cele două imobile.

Conform art. 504.proc.civ. pct.7 publicația de vânzare va cuprinde și prețul la care a fost evaluat imobilul.

În concluzie, solicită admiterea contestației în sensul constatării unei datorii în sumă de 1.616,34 EUR către cei patru creditori.

III. Prin întâmpinarea înregistrată la data de 12 octombrie 2009, intimații, și au solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, raportat și la precizările orale ale reprezentantului recurentului, Curtea reține următoarele:

Curtea, ca instanță comercială raportat la natura juridică a contestației la titlu soluționată de instanța de fond, apreciază că este competentă să soluționeze recursul de față.

Principala critică a recurentului se centrează pe partea din contestația la executare având ca obiect contestația la titlul executoriu pus în executare de biroul executorilor judecătorești intimat în prezenta cauză.

Din economia titlului care se execută silit și care a făcut obiectul contestației în fața instanței de fond, se desprinde concluzia că nu este suspus incidenței dispozițiilor art. 4 alin. 3 din Legea nr. 469/2002.

Astfel conform normei legale amintite anterior, în prezent abrogată conform Legii nr. 246/2009, otalul penalităților pentru întârziere în decontare, prevăzute la alin. (1) si (2), nu poate depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt calculate, cu excepția cazului in care prin contract s-a stipulat contrariul.

Or, în cadrul soluționării litigiului prin sentința nr. 1164 din 4 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dos. nr- nu s-avut în vedere aplicarea dispozițiilor Legii nr. 469/2002 la stabilirea penalităților de întârziere.

De altfel, chiar dacă jurisdicția ar fi comis o greșeală de judecată privind omisiunea de a da eficiență textului legal care limitează cuantumul penalității la cuantumul debitului principal, o atare chestiune nu poate fi îndreptată prin utilizarea mecanismului procesual al contestației la titlu ci exclusiv pe calea căilor de atac de reformare.

Curtea reține că prin sentința ce constituie titlul executoriu s-a stabilit executarea obligației de plată asumată de contestatorul recurent a unor sume de bani cu titlu de preț pentru cesionarea unor acțiuni, iar penalitatea a fost stabilită pe baza clauzei penale evidențiată în cele patru contracte de cesiune.

Potrivit dispozițiilor art. 399 alin. 1.pr.civ. în situația în care nu s-a utilizat procedura prev. la art. 2811.pr.civ, se poate face contestație la titlu în ipoteza în care sunt necesare lămuriri cu privire laînțelesul, întindereasauaplicareatitlului executoriu.

Explicația înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului sentinței ce formează titlul executoriu poate viza numai măsurile luate de instanță și cuprinse în titlul executoriu. Așa fiind, nu este posibil ca pe această cale să se rezolve cererile care, din omisiune, nu au fost rezolvate de instanță cu prilejul soluționării în fond a cauzei, astfel de omisiuni constituind de fapt greșeli de judecată, ce pot fi îndreptate exclusiv prin exercitarea căilor de atac sau dacă sunt îndeplinite condițiile legale prin utilizarea mecanismului prev. la art. 2812.pr.civ.

Așa fiind, dacă instanța care a pronunțat sentința ce constituie titlul executoriu nu a limitat cuantumul penalităților de întârziere la cuantumul debitului principal prin efectul art. 4 alin. 3 din Legea nr. 469/2002, o atare solicitare nu poate fi primită a fi remediată pe calea contestației la titlu.

De aceea, titlul urmează a executa în limitele fixate de instanța care l-a pronunțat, mai precis penalitățile se calculează în cuantumul procentual stabilit de instanță începând cu data stabilită în dispozitiv și până la plata integrală a debitului principal așa cum rezultă din dispozitivul sentinței.

Prin urmare organul de executare este ținut să pună în executare și să determine debitul constând în penalități de întârziere în funcție de criteriile de determinare evocate în dispozitiv de instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Drept urmare, motivul de recurs invocat de recurent cu privire la greșita aplicare și interpretare a dreptului pertinent relevant de contestația la titlu reproșat instanței de fond de către recurentul contestator nu este fondat încât raportat la dispozițiile art. 399 alin. 1, corelat cu art. 400 alin. 2 și art. 401 și art. 312.pr.civ. se va repinge recursul cu consecința menținerii sentinței atacate.

Întrucât recurentul a căzut în pretenții și în faza recrsului, fiind astfel găsit în culpă procesuală, în temeiul art. 316 corelat cu art. 274.pr.civ. va fi obligat să plătească intimaților, -, suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial ( 16 dos. nr-).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 943/08.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, pe care o menține în limitele examinării recursului.

Obligă recurentul să plătească intimaților, -, suma de 2000 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2009.

PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER

- - - - ---

Red./Dact./

4 ex/13.11.2009

Jud.fond:

Președinte:Liviu Ungur
Judecători:Liviu Ungur, Monica Diaconescu, Radu Rareș

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete contestatie la executare comercial. Decizia 2694/2009. Curtea de Apel Cluj