Spete contestatie la executare comercial. Decizia 489/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

Curtea de Apel Timișoara operator nr.2928

Secția Comercială

Dosar:-

DECIZIA CIVILĂ NR.489/R

Ședința publică din 16 iunie 2008

PREȘEDINTE: Anca Buta

JUDECĂTOR 2: Florin Moțiu

JUDECĂTOR 3: Petruța Micu

Grefier:- -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului A împotriva sentinței civile nr.273/26.02.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.- în contradictoriu cu debitoarea SC SA prin lichidator judiciar Activ Grup A, având ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsă părțile.

Procedura completă.

După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat și văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și reține recursul spre soluționare.

CURTEA

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.273/26.02.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Arada respins contestația formulată de creditorul Agenția Națională de Administrare Fiscală B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului împotriva măsurilor luate de lichidator cu privire la vânzarea imobilului-secția 2, din averea debitorului SC SA, respingând și cererea de suspendare a măsurilor contestate formulată de contestator.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a constatat că Agenția Națională de Administrare Fiscală B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului A a înregistrat la data de 04.02.2008, o contestație împotriva măsurilor luate de lichidatorului judiciar Activ Grup A, cuprinse în raportul depus la data de 29.01.2008, prin care lichidatorul judiciar a propus vânzarea imobilului secția, aparținând debitorului, începând de la prețul de 65.000 lei cu scăderi succesive a prețului până la valorificarea imobilului.

În motivare contestatoarea a arătat că se opune vânzării imobilului cu scăderea succesivă a prețului de 65.000 lei, propus de lichidator, deoarece valoarea totală a creanțelor față de debitor este în cuantum de 740.970 lei, deci superioară prețului de vânzare propus de lichidator, iar prețul de vânzare este mult prea mic în raport cu valoarea de evaluare a imobilului stabilită la suma de 130.000 lei, creanța contestatoarei, creanța contestatorului fiind de 202.665 lei, superioară prețului propus pentru vânzarea imobilului, că lichidatorul nu a ținut cont de poziția contestatoarei exprimată în cadrul adunării generale a creditorilor din 22.07.2005; 15.05.2006 și 18.12.2007, cât și prin adresa nr.12601/12.04.2006, prin care a solicitat să nu se aprobe vânzarea imobilelor sub prețul de 65 % din valoarea stabilită prin raportul de evaluare și că în raportul lichidatorului se arată eronat faptul că, cu ocazia adunării creditorilor din data de 18.12.2007, s-ar fi aprobat prețul de 65.000 lei cu scăderea succesivă a acestuia, în realitate, după cum se poate observa cu ușurință din procesul-verbal al adunării creditorilor, contestatoarea nu și-a dat acordul referitor la diminuarea prețului sub valoarea de 65.000 lei.

În consecință s-a solicitat admiterea contestației cu respingerea propunerii de vânzare cu reducerea succesivă a prețului până la valorificarea imobilului și suspendarea executării măsurii contestate, invocând în drept art.21 alin.2, 4 din Legea nr.85/2006.

Având în vedere înscrisurile dosarului, judecătorul sindic a reținut că în cadrul procedurii falimentului debitorului SC SA, în ședința Adunării creditorilor din 18.12.2007, ținându-se seama că la un număr mare de licitații nu s-a reușit vânzarea imobilului secția, s-a stabilit, cu votul creditorului SC SRL, care deține 58,26% din valoarea creanțelor, ca la următoarea licitație prețul de începere să fie de 65.000 lei, urmând ca la în caz de neadjudecare, la fiecare trei licitații consecutive să se diminueze prețul cu 10% din valoarea evaluată inițial ce 130.000 lei. Creditorul Agenția Națională de Administrare Fiscală B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului A, nu a fost de acord cu diminuarea prețului sub 65.000 lei, poziția sa fiind consemnată în procesul-verbal al adunării.

Se reține că, analizată ca o "contestație la măsurile luate de lichidatorul judiciar .măsuri cuprinse în raportul depus la data de 29.091.2008 prin care s-a propus vânzarea." contestația este lipsită de obiect, deoarece prin raportul respectiv nu s-a luat nici o măsură, ci doar a fost informat judecătorul sindic cu privire la cele hotărâte în adunarea creditorilor.

ca o cerere de desființare a Hotărârii Adunării creditorilor din 18.12.2007 contestația este nefondată, hotărârea fiind luată cu respectarea cvorumului și majorității prevăzute de art.15 din Legea nr.85/2006, neconstatându-se elemente de nelegalitate raportat la această hotărâre.

S-a constatat că pretinsele măsuri luate de lichidator și contestate, precum și hotărârea în cauză întrunesc condițiile legale pentru validitatea acestora și au acordul adunării creditorilor și prin urmare contestația a fost respinsă și, ca urmare a respingerii contestației a fost respinsă și cererea de suspendare a executării, aceasta fiind rămasă fără obiect.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului A, în nume propriu și în reprezentarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingeri propunerii de vânzare cu reducerea succesivă a prețului până la valorificarea imobilului, ca netemeinică și nelegală arătând că hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală, deoarece, așa cum rezultă din tabelul definitiv consolidat al creanțelor debitoarei SC SA, valoarea totală a creanțelor societății debitoare față de creditorii săi este în sumă de 740.970 lei. De asemenea, din tabel se poate observa faptul că valoarea creanței deținută de recurentă este în cuantum de 202.665 lei, fiind superioară prețului de vânzare propus de către lichidator.

În aceste condiții, aprobarea vânzării la prețul propus de lichidator cu reducerile succesive până la valorificarea imobilului ar avea ca efect imposibilitatea recuperării debitelor pe care societatea le are față de bugetul consolidat al statului.

Pe de altă parte, recurenta consideră că prețul de vânzare acceptat de lichidatorul judiciar și de judecătorul sindic, prin respingerea contestației, în sumă de 65.000 lei, cu scăderea succesivă a prețului până la valorificarea imobilului, este mult prea mic în raport cu valoarea de evaluare a imobilului, stabilită prin raportul de evaluare la suma de 130.000 lei. Arată recurenta că nici lichidatorul judiciar și nici judecătorul sindic nu au ținut cont de poziția exprimată de creditoare în cadrul adunării generale a creditorilor din datele de 22.07.2005, 15.05.2006 și 18.12.2007, cât și prin adresa nr.12601/12.04.2006 prin care a solicitat lichidatorului judiciar să nu aprobe vânzarea imobilelor sub prețul de 65% din valoarea stabilită prin raportul de evaluare și în motivarea sentinței atacate se arată în mod eronat faptul că, cu ocazia adunării creditorilor din data de 18.12.2007, s-ar fi aprobat prețul de 65.000lei cu scăderea succesivă a acestuia până la valorificarea imobilului de către creditorii prezenți. După cum se poate observa din procesul-verbal din data de 18.12.2007 încheiat cu ocazia adunării creditorilor, recurenta nu și-a dat acordul referitor la diminuarea prețului imobilului sub valoarea de 65.000 lei.

Se învederează că judecătorul sindic, în mod eronat, arată că prin raportul lichidatorului judiciar nu s-ar fi luat nicio măsură care să fie susceptibilă de contestație. Din contră, creditoarea precizează că din lecturarea raportului lichidatorului judiciar se poate constatat foarte ușor că măsura luată și adusă a cunoștința creditorilor este vânzarea imobilului arătat mai sus la prețul de 65.000 lei și, mai mult, scăderea succesivă a prețului.

Analizând recursul din prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la disp. art. 304/1 Cpc, Curtea, în conformitate cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și cu susținerile părților, îl va respinge ca nefondat.

Așa cum s-a reținut și la fond în mod corect de către judecătorul sindic, în cadrul derulării procedurii falimentului debitorului SC SA, în ședința Adunării creditorilor din 18.12.2007, ținându-se seama că la un număr mare de licitații nu s-a reușit vânzarea imobilului secția, s-a stabilit, cu votul creditorului SC SRL, care deține 58,26% din valoarea creanțelor, ca la următoarea licitație prețul de începere să fie de 65.000 lei, urmând ca la în caz de neadjudecare, la fiecare trei licitații consecutive să se diminueze prețul cu 10% din valoarea evaluată inițial ce 130.000 lei. Creditorul Agenția Națională de Administrare Fiscală B prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului A, nu a fost de acord cu diminuarea prețului sub 65.000 lei, poziția sa fiind consemnată în procesul-verbal al adunării.

Judecătorul sindic a încercat să salveze acțiunea dedusă judecății, analizând-o din două puncte de vedere: pe de o parte, analizată ca o "contestație la măsurile luate de lichidatorul judiciar .măsuri cuprinse în raportul depus la data de 29.091.2008 prin care s-a propus vânzarea." contestația este lipsită de obiect, deoarece prin raportul respectiv nu s-a luat nici o măsură, ci doar a fost informat judecătorul sindic cu privire la cele hotărâte în adunarea creditorilor.

Pe de altă parte, analizată ca o cerere de desființare a Hotărârii Adunării creditorilor din 18.12.2007 s-a apreciat că aceasta este nefondată, hotărârea fiind luată cu respectarea cvorumului și majorității prevăzute de art.15 din Legea nr.85/2006, neconstatându-se elemente de nelegalitate raportat la această hotărâre, iar măsuri luate de lichidator și contestate, precum și hotărârea în cauză întrunesc condițiile legale pentru validitatea acestora și au acordul adunării creditorilor și prin urmare contestația a fost respinsă în mod corect.

Cum criticile aduse de recurentă hotărârii atacate nu sunt de natură a duce la modificarea ori la casarea acesteia, cum nu se poate reține că simpla opoziție a unui creditor minoritar ar putea aduce revenirea asupra măsurii luate în mod legal, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului A împotriva sentinței civile nr.273/26.02.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.-.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului A împotriva sentinței civile nr.273/26.02.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr.-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 16.06.2008.

Președinte, Judecător, /Judecător,

- - - - - -

aflat în, semnează

Președinte secție,

Grefier,

- -

Red./08.07.2008

Dact./09.07.2008

2 ex/

Primă instanță: Tribunalul Arad, judecător

Președinte:Anca Buta
Judecători:Anca Buta, Florin Moțiu, Petruța Micu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete contestatie la executare comercial. Decizia 489/2008. Curtea de Apel Timisoara