Spete contestatie la executare comercial. Sentința 68/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ NR.68
Ședința Publică de la 27.04.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Sekely Popa
GREFIER - - -
.
Pe rol fiind pronunțarea contestației la executare silită, inițiată prin somația de executare emisă în baza biletului la ordin emis la data de 5.09.1996, formulată de contestatoarea F M SA, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 13.04.2009, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, ce constituie parte integrantă din prezenta sentință când, Curtea pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 15.04.2009, 22.04.2009 și ulterior pentru astăzi, 27.04.2009.
CURTEA
Constată că prin cererea înaintată prin poștă la data de 20.06.2006 către Judecătoria Bacău contestatoarea Societatea de iții Financiare Maf ormulat contestație la executarea silită pornită de intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului prin somație de executare și în baza biletului la ordin emis la data de 05.09.1996 la B de către House 95 în favoarea Acord, în valoare de 940.000, cu scadența la data de 05.09.1997 și avalizat de II Bietul la ordin a fost girat în favoarea la data de 05.09.1996 și girat în continuare de către (în calitate de succesor al ) către () la data de 16.11.2001. S-a arătat că biletul la ordin a fost transmis contestatoarei ca anexă la adresa nr. 15490/1/02.06.2006 intitulată "comunicarea titlului executor", adresă primită la data de 07.06.2006. În motivarea contestației au fost invocate următoarele motive:
1) Excepția privind lipsa unui titlu executor valabil aflat în posesia și care să justifice cererea de efectuare a plății sumei menționate la respectivul bilet la ordin. În cazul în care nu prezintă originalul biletului la ordin care să justifice dreptul său de a încasa această creanță, rezultă că nu poate justifica dreptul de a solicita plata creanței.
2) Excepția privind lipsa dovezilor referitoare la posesia valabilă a biletului la ordin de către și care să justifice executarea silită începută. Orice posesor al biletului la ordin trebuie să-și justifice posesia acestuia printr-un șir neîntrerupt de giruri conform prevederilor art. 18 din Legea nr. 58/1934, în cazul în care posesorul nu poate să-și justifice posesia biletului la ordin, nu poate să solicite nici plata deoarece nu poate să justifice dreptul de a încasa suma respectivă.
3) Excepția nulității actelor de executare având în vedere lipsa prezentării la plată a biletului la ordin și decăderea din termenul de prezentare. Conform prevederilor art. 42 din Legea nr. 58/1934, posesorul biletului la ordin trebuie să-l prezinte la plată în data și la locul în care urmează să se efectueze plata biletului la ordin., în calitate de posesor al biletului la ordin trebuie să facă dovada că a efectuat această prezentare la plată în locul și la termenul de scadență al biletului la ordin și că plata nu s-a efectuat (total sau parțial). De asemenea, trebuie să facă dovada că a notificat despre eventuala neacceptare la plată a biletului la ordin pe toți participanții la textul cambial în termen de 3 zile lucrătoare de la momentul scadenței în cazul în care plata biletului la ordin a fost refuzată conform art. 41 alin. 1 din Legea nr. 58/1934 sub sancțiunea prevăzută de art. 58 alin. 2 din Legea nr. 58/1934. În cazul în care nu face dovada prezentării la plată a biletului la ordin în termenul legal, operează decăderea acestuia din termenul de prezentare la plată.
4) Excepția prescripției obligației de plată a biletului la ordin. Conform prevederilor legale, termenul de prescripție a creanțelor este de trei ani de la data scadenței, ceea ce face ca la acest moment, obligația de plată să fie prescrisă. Prescripția obligației rezultă și din girul efectuat de către Banca Comercială Română către (), gir efectuat la data de 16.11.2001 la mai bine de 4 ani de la momentul scadenței biletului la ordin și la mai bine de 1 an de la momentul împlinirii termenului de prescripție a executării biletului la ordin.
5) Excepția inexistenței unei obligații valabile în sarcina M decurgând din lipsa unei obligații valabile în sarcina fostului Fond al Proprietății Private II M și din lipsa unui mandat valabil al persoanelor care au semnat biletul la ordin la rubrica avalizat. În lipsa semnăturilor legale de pe biletul la ordin, semnături care pot angaja societatea în raporturile cu terții, precum și în lipsa unui mandat legal de reprezentare, rezultă că acestea au fost semnate de persoane neautorizate care nu aveau calitatea de a reprezenta societatea în raporturile cu terții. S-a invocat în acest sens lipsa semnăturii reprezentantului legal al contestatoarei și lipsa procurii, având în vedere că aceasta nu a emis o împuternicire valabilă pentru o altă persoană care să angajeze în mod valabil societatea în raporturile cu terții și în special în raporturi cambiale.
6) Excepția nulități operațiunii de transfer a obligației de plată. Fondul Proprietății Private II M era constituit ca un organ de specialitate al Statului în subordinea Parlamentului și care avea menirea de a participa la punerea în aplicare a politicii de privatizare a fostelor întreprinderi de stat. II M în Societate de iții Financiare prin Legea nr. 133/1996 nu poate să transfere obligațiile asumate de către un organ la statului în obligați ale unei societăți private.
7) Excepția privind reaua-credință a și ulterior care au acționat cu știință în paguba debitorului, aspecte ce rezultă din lipsa unui raport fundamental valabil și din încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale în vigoare la data efectuării operațiunii care a stat la baza emiterii biletului la ordin. Emiterea biletului la ordin nu are o cauză reală și licită deoarece nu există o operațiune valabilă care să justifice emiterea acestui bilet la ordin.
S-a solicitat și suspendarea executării până la soluționarea definitivă a acestei contestații.
Prin întâmpinare, intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Judecătoriei Bacău, solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI și excepția inadmisibilității acțiunii, cu motivarea că, față de dispozițiile art. 399 alin. 3.pr.civ. contestatoarea încearcă pe calea unei contestații la executare să obțină anularea acestui titlu executoriu, ceea ce este inadmisibil. S-a arătat că pe rolul Judecătoriei Bacău se află în curs de soluționare o acțiune judecătorească ce are ca obiect opoziție la executare în dosarul nr. 7224/2006. De asemenea, a solicitat respingerea celorlalte motive invocate de contestatoare în acțiune.
Prin sentința civilă nr. 7741/14.09.2006 pronunțată de Judecătoria Bacăua fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Bacău și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatoarea M Cauza a fost trimisă succesiv de la Secția Comercială a Tribunalului Bacău la Secția Civilă a acestei instanțe și înapoi. A fost sesizată și Curtea de Apel Bacău - Secția civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă și asigurări sociale pentru soluționarea conflictului de competență, iar aceasta a constatat că nu există conflict de competență și a trimis dosarul spre continuarea judecății la Tribunalul Bacău.
Tribunalul Bacău - Secția Comercială și contencios administrativ a pronunțat la data de 20.01.2009 încheierea prin care, în temeiul art. 246 pct. 1.pr.civ. s-a luat act de renunțarea recurentei F.M la judecarea recursului formulat împotriva sentinței civile nr.7741/14.09.2006 pronunțată de Judecătoria Bacău în contradictoriu cu intimata, având ca obiect contestație la executare.
Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI-a Comercială, investită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, din analiza probatoriului administrat reține următoarele:
La data de 05.09.1996 a fost emis de către House 95 în favoarea Acord biletul la ordin stipulat "fără protest", pentru suma de 940.000 cu scadența la data de 05.09.1997.
Biletul la ordin a fost avalizat de către II M, actual M și a fost girat de către emitent către la data de 05.09.1996 și de către Banca Comercială Română către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la data de 16.11.2001.
La dosar a fost depusă convenția de scontare nr. 486/19.09.1996 încheiată între Banca Română de Comerț ( ), în calitate de giratar, și Acord, în calitate de girant, convenție prin care s-a stipulat că Acord girează pentru obținerea unui credit de scont de 940.000 biletul la ordin emis de House 95 într-un exemplar, la data de 05.09.1996 în sumă de 940.000 plătibil la cu scadența la 05.09.1997, cu mențiunea că biletul la ordin este avalizat de II M pentru întreaga sumă. are următoarele drepturi: să primească în deplină proprietate titlul de credit cu mențiunea girării înscrisă pe el, precum și toate exemplarele de pe acesta, să dobândească toate garanțiile constituite de emitent pentru garantarea plății titlului, să urmărească pe girant în cazul în care emitentul nu plătește la scadență, să rețină din valoarea titlului taxa scontului și comisioanele stipulate. Obligațiile giratarului sunt: să gireze suma de 802.245,78 în contul girantului în maximum 2 zile de la data semnării prezentei convenții și ca, în cazul neplății la scadență de către emitent, să urmărească mai întâi obligații principali și să notifice girantului neplata titlului. are dreptul de a încasa suma de 805.245,78 lei și obligațiile de a transmite toate garanțiile constituite de emitent, de a depune diligențele necesare pe lângă emitent și avaliștii săi pentru plata titlului și de a comunica giratarului orice informație despre evenimente intervenite în raporturile fundamentale dintre semnatarii titlului, evenimente care pot constitui excepții opozabile posesorului legitim al titlului.
La data de 07.07. 1999 s-a încheiat contractul de cesiune de creanță nr. - prin care Banca Română de Comerț, în calitate de cedent, a cesionat către Agenția de Valorificare a Activelor Bancare (actual ), în calitate de cesionar, creanțele față de debitorul cedat B, rezultate din titlurile de creanță menționate și identificate în Anexa A la prezentul contract.
Ulterior, la data de 20.11.2001, s-a încheiat actul adițional nr. 1 la contractul de cesiune de creanță nr. -/07.07.1999 în care s-a prevăzut că Banca Comercială Română cesionează către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare creanța rezultată din biletul la ordin în sumă de 940.000 emis de House 95 în favoarea Acord la data de 05.09.1996, cu scadența la data de 05.09.1997, avalizat de II M (actual M ) și girat de către (aferent Convenției de scontare nr. 486/19.09.1996). S-a specificat în actul adițional că acesta intră în vigoare la data semnării lui, 20.11.2001.
Cu adresa nr. 638/07.06.2006 au fost comunicate de către contestatoarei titlurile executorii constând în biletul la ordin în valoare de 940.000 emis la data de 05.09.1996 de către House 95 în favoarea Acord, girat în favoarea și avalizat de II M și în convenția de scontare nr. 486/19.09.1996. S-a consemnat în cuprinsul adresei că dacă în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea prezentei comunicări, contestatoarea, în calitate de avalist, nu va achita de bună voie creanța menționată mai sus, se va proceda la executarea silită, fără altă somație, în modalitățile prevăzute de nr.OUG 51/1998.
Excepția inadmisibilității prezentei contestații la executare a fost precizată la data de 08.04.2009 de către intimata S-a arătat că s-a formulat de către contestatoare opoziție la executarea biletului la ordin întemeiată pe prevederile Legii nr. 58/1934 și care a fost înregistrată la Judecătoria Bacău formând dosarul nr-, iar criticile aduse executării silite declanșate de sunt identice cu cele invocate în prezenta contestație. A fost invocat principiul de drept potrivit căruia "o dată aleasă o cale, nu este admis să se recurgă la alta" în susținerea excepției inadmisibilității contestației la executare.
Cu privire la această excepție, care se impune a fi analizată cu prioritate potrivit art. 137 alin. 1.pr.civ. se constată că nu este întemeiată.
În primul rând, se constată că s-a formulat întâi, respectiv la data de 21.06.2006, contestația la executare de față. Opoziția la executarea biletului la ordin formulată de către aceeași contestatoare s-a promovat la data de 29.01.2009, așa cum reiese din certificatul depus la dosar nr-. Față de acest aspect se apreciază că nu este întemeiată excepția inadmisibilității prezentei contestații, motivat de aplicarea principului enunțat mai sus, deoarece prima cale de contestare a executării aleasă de parte este cea a prezentei contestații.
Totodată, au fost invocate de către intimată și prevederile art. 399.pr.civ. în ceea ce privește susținerea excepției inadmisibilității.
Conform art. 44 din nr.OUG 51/1998, "litigiile în legătură cu creanțele neperformante preluate la datoria publică, în care este parte, se soluționează cu respectarea prevederilor prezentului capitol, completate cu dispozițiile Codului d e procedură civilă".
Se deduce că soluționarea prezentei contestații la executare se realizează atât potrivit prevederilor nr.OUG 51/1998, cât și potrivit dispozițiilor Codului d e procedură civilă care le completează.
Devin aplicabile dispozițiile art. 399 alin. 3.pr.civ. potrivit cărora "în cazul în care executarea se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac".
Acest text de lege nu exclude formularea contestației la executare întemeiată pe prevederile nr.OUG 51/1998, ci, din interpretarea lui, reiese că, în condițiile în care există o altă cale de atac specială prevăzută de lege și în cadrul căreia se pot invoca apărări de fiind, astfel de apărări nu mai pot fi invocate pe calea unei contestații la executare.
Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin prevede la art. 62 o cale specială de atac, respectiv opoziția la executarea biletului la ordin, cale în cadrul căreia se poate pune în discuție inclusiv valabilitatea titlului, putându-se invoca excepții care îl apără pe debitor de obligația de plată.
Rezultă că, pe calea contestației la executare întemeiată pe prevederile nr.OUG 51/1998, potrivit dispozițiilor art. 399.pr.civ. se pot invoca numai neregularități ce țin de procedura specială de executare sau impedimente referitoare la executare și nu se pot invoca motive de nevalabilitate a biletului la ordin și care tind la anularea acestuia.
Contestația la executare întemeiată pe prevederile nr.OUG 51/1998 este astfel admisibilă, cu precizarea aplicării dispozițiilor art. 399.pr.civ. respectiv a faptului că, existând calea specială de opoziție la executare prevăzută de art. 62 din Legea nr. 58/1934, pe această cale nu se pot invoca motive de nevalabilitate a titlului executoriu, respectiv a biletului la ordin.
În consecință, va fi respinsă excepția inadmisibilității contestației la executare.
Referitor la motivele invocate în cadrul contestației la executare, urmează a fi analizat numai motivul privind excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită. Celelalte motive ale contestației și care sunt întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 58/1934, se referă la valabilitatea titlului executor și nu pot forma obiectul contestației de față, putând fi invocate numai în cadrul opoziției la executare întemeiată pe dispozițiile art. 62 din Legea nr. 58/1934.
Conform art. 13 alin. 5 din nr.OUG 51/1998 republicată, "termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor preluate de, constatate prin acte care constituie titlu executoriu sau care, după caz, au fost investite cu formulă executorie, este de 7 ani. Acest termen nu se aplică creanțelor pentru care dreptul de a cere executarea silită a fost prescris".
În cauză, termenul de prescripție a executării silite a biletului la ordin este de 3 ani, potrivit art. 3 din Decretul nr. 167/1958, calculat de la data scadenței biletului la ordin, respectiv din data de 05.09.1997. Acesta s-a împlinit la data de 05.09.2000.
Potrivit mențiunii de pe biletul la ordin, a preluat, prin gir, la data de 16.11.2001, creanța constatată în acest bilet la ordin.
În contractul de cesiune de creanță nr. -/07.07.1999 încheiat între, în calitate de cedent, și Agenția pentru Valorificarea Activelor Bancare, în calitate de cesionar, în anexa A la contract, nu este menționată cesiunea creanței cuprinse în biletul la ordin din data de 05.09.1996.
Abia în actul adițional nr. 1/20.11.2001 la contractul de cesiune de creanță nr. -/07.07.1999, se consemnează cesiunea creanței cuprinse în biletul la ordin în cauză.
Chiar dacă se ia în considerare data mențiunii de pe biletul la ordin privind girarea creanței către, respectiv data de 16.11.2001, sau data încheierii actului adițional la contractul de cesiune de creanță, adică data de 20.11.2001, se constată că cesiunea creanței către este ulterioară împlinirii termenului de prescripție de 3 ani, respectiv datei de 05.09.2000.
Termenul de prescripție special de 7 ani prevăzut de art. 13 alin. 5 din nr.OUG 51/1998 se aplică în condițiile în care la data la care a fost preluată creanța termenul general de prescripție nu era împlinit. Ori, deoarece la data preluării creanței de către termenul general de prescripție a executării silite a biletului la ordin era împlinit, rezultă că nu devine aplicabil termenul special prevăzut de art. 13 alin. 5 din nr.OUG 51/1998.
Ca urmare, executarea silită pornită de (fost ) prin comunicarea la data de 07.06.2006 a biletului la ordin este începută după expirarea termenului de prescripție a executării silite.
Intimata a susținut că împotriva debitorului cedat House 95 (actuala ), s-a deschis procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995 încă din anul 1998, în dosarul nr. 940/1998 aflat pe rolul Tribunalului București, procedura falimentului fiind închisă în anul 2006 prin sentința nr. 909/2006, care a rămas irevocabilă, întrucât nu a formulat recurs. S-au invocat prevederile art. 42 din Legea nr. 64/1995, actualmente art. 36 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora deschiderea procedurii falimentului a avut ca efect suspendarea cursului prescripției dreptului de a cere executarea silită. M fiind codebitor al obligației de plată asumate prin biletul la ordin, în calitate de avalist, suspendarea executării silite l-a vizat și pe el, astfel că nu se poate vorbi despre prescripția dreptului de a cere executarea silită a avalistului
Susținerea intimatei privind suspendarea cursului prescripției dreptului de a cere executarea silită nu sunt întemeiate. Potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006, "de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale".
Art. 42.com. dispune că în obligațiile comerciale debitorii sunt ținuți solidar, afară de stipulație contrară, aceeași prezumție existând și contra fidejusorului, chiar necomerciant, care garantează o obligație comercială.
Se deduce că, pentru recuperarea creanței, creditorul, în speță se poate îndrepta contra oricăruia dintre codebitori sau contra fidejusorului, cum este avalistul, respectiv
Suspendarea cursului prescripției dreptului la executarea silită prevăzută de dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 operează numai față de debitorul aflat în procedura insolvenței, nu și față de avalist, adică față de contestatoare. Aceasta având în vedere că textul de lege arătat și care precizează în mod expres că suspendarea privește acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale este de strictă interpretare, fiind prevăzut într-o lege specială.
Față de aceste considerente, se apreciază că este întemeiată excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită. Ca urmare, în baza art. 47-48 din nr.OUG 51/1998 va fi admisă contestația la executare și va fi constatat prescris dreptul de a cere executarea silită a creanței încorporată în biletul la ordin emis la data de 05.09.1996, dispunându-se anularea formelor de executare silită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității contestației la executare.
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea F M SA, în contradictoriu cu intimata AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită. Constată prescris dreptul la executarea silită a creanței încorporată în biletul la ordin emis la data de 05.09.1996.
Anulează formele de executare silită.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 27.04.2009.
PREȘEDINTE,
-
GREFIER,
Red. / 4 ex/27.05.2009
Președinte:Alina Sekely PopaJudecători:Alina Sekely Popa
