Spete contestatie la executare comercial. Sentința 91/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ NR. 91
Ședința Publică de la 19.05.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Alina Sekely Popa
GREFIER - - -
Pe rol fiind, pronunțarea contestației la executare silită formulată de reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 12.05.2008, fiind consemnate prin încheierea de ședință de la acea dată, ce constituie parte integrantă din prezenta hotărâre când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19.05.2008.
CURTEA:
Constată că la data de 11.02.2008 a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI- a Comercială acțiunea intitulată contestație la executare, formulată de în contradictoriu cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Prin aceasta s-a arătat că se contestă măsura dispusă de instituția publică prin adresele nr. /2482/24.09.2007 și nr. /4296/12.12.2007 prin care s-au anulat facilitățile acordate de S, prin Convenția nr. 9097/14.11.2003 și care constată o creanță de 41990,19 lei a S-a solicitat să se constate că, în mod nelegal, instituția publică a procedat la anularea înlesnirilor la plata obligațiilor la Fondul național unic al asigurărilor de sănătate ce fac obiectul Convenției nr. 9097/14.11.2003 încheiată cu Casa de Asigurări de Sănătate și să se dispună anularea adreselor sus-menționate.
În motivarea cererii, s-a arătat că, în urma cererii formulate de reclamantă la. S pentru acordarea facilităților prevăzute de nr.OUG 40/2002, cu modificările și completările ulterioare, s-a încheiat Convenția nr. 9097/2003 prin care societatea reclamantă urma să beneficieze de: eșalonarea la plata pe o perioadă de 60 de luni, respectiv până la 14.11.2008, a sumei de 20.856 lei, sumă pe care a achitat-o încă din iunie 2007, de dobânzi pentru debite eșalonate în cuantum de 7.771 lei, din care ar mai fi de achitat 6.500 lei, în ipoteza în care nu se fac recalculările, de amânarea la plată a dobânzilor și penalităților de întârziere în sumă totală de 45697 lei, până la ultimul termen de plată din grafic, respectiv 14.11.2007, când ar rămâne de achitat 11.423 lei. Executarea obligațiilor din convenție a fost garantată cu o scrisoare de garanție bancară în valoare de 873,2 lei care a fost reînnoită în fiecare an la termen și printr-un sechestru asigurător aplicat asupra unui activ din patrimoniu.
Reclamanta a mai arătat că, la data de 24.09.2007, prin adresa nr. /2482, a notificat-o asupra faptului că facilitățile din convenție și-au pierdut valabilitatea, invocând două argumente: 1. întârzierile înregistrate la plata ratelor de eșalonare aferente lunilor iulie și septembrie 2004, când, din eroare, sumele au fost trimise în alt cont, deși ordinul de plată poartă data de 15 fiecărei luni; 2. nu s-a făcut dovada încadrării în prevederile Legii nr. 266/2006- art. XVIII.
Cu privire la obligația de achitare a ratelor, s-a susținut că, însăși situația transmisă pentru confirmare de la data de 05.11.2007, atestă că plățile s-au făcut în termenul convenției, iar faptul că sumele au intrat în contul cu întârziere nu justifică anularea înlesnirilor, condiția impusă fiind aceea a plății și nu a încasării.
Reclamanta a precizat că a învederat autorității publice că nu sunt motive legale de anulare a convenției, întrucât obligațiile au fost respectate, chiar și cu întârzierile invocate. Deoarece temeiul legal al acesteia este nr.OUG 40/2002- art. 25 alin.3, și cu cele două întârzieri invocate pentru anul 2004 s-ar încadra în termenii convenției. Societatea s-a încadrat în termenii convenției și cu privire la plata datoriilor curente, iar la data apariției Legii nr. 266/2006 nu avea facilitățile anulate pentru a avea nevoie de "repunerea în termen" prevăzută de art. XVIII, nejustificându-se necesitatea dovedirii îndeplinirii condițiilor prevăzute de acest articol.
La data de 24.03.2008 a fost depusă de către reclamantă cerere intitulată "precizare a cererii de chemare în judecată", cerere prin care s-a solicitat: 1. să se constate că nu sunt îndeplinite condițiile contractuale pentru a interveni anularea înlesnirilor la plata obligațiilor la Fondul național unic al asigurărilor de sănătate ce fac obiectul Convenției nr. 9097/2003 încheiată cu Casa de Asigurări de Sănătate, creanță preluată de; 2. să fie obligată pârâta la executarea întocmai a obligațiilor asumate prin convenție.
Cu privire la această cerere s-a apreciat de către instanță, prin încheierea de ședință din data de 04.04.2008, încheiere interlocutorie, că numai primul punct din cererea precizatoare reprezintă o precizare a acțiunii, iar cel de-al doilea punct reprezintă o cerere completatoare.
Deoarece s-a opus completării cererii de chemare în judecată după prima zi de înfățișare, prin încheierea de ședință din data de 14.04.2008, s-a dispus disjungerea cererii precizatoare și formarea unui dosar distinct, dosar ce a primit numărul -.
Însă, prin încheierea de ședință din data de 12.05.2008, s-a dispus conexarea celor două cauze, în baza art. 164 pr.civ. având în vedere legătura de cauzalitate dintre cele două dosare.
Totodată, prin încheierea de ședință din data de 14.04.2008, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția tardivității contestației la executare, excepție formulată de, pentru motivele expuse în acea încheiere.
Prin întâmpinare. a arătat că deține o creanță fiscală împotriva, creanță preluată în vederea recuperării confirm nr.OUG 95/2003, reprezentând debite restante la., în cuantum de 11.623,01 ( nu mai puțin de 41.990,19 lei), determinată în conformitate cu prevederile Legii nr. 557/2003, și rezultată prin diminuarea creanței preluate de 20.406,39 cu sumele încasate de 8.783,38 S-a menționat că Sap redat și convenția nr. 9097/14.11.2003 prin care erau eșalonate la plată sumele reprezentând contribuții restante către Având în vedere faptul că: au fost înregistrate întârzieri (confirmate de contestatoare) la plata ratelor de eșalonare aferente lunilor iulie și septembrie 2004, precum și confirmarea de către organul fiscal teritorial a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. XVIII alin.1 din Legea nr. 266/2006 prin neachitarea obligațiilor fiscale curente în termenul prevăzut de lege (adeverința S nr. 69924/29.10.2007), consideră că a rezultat nerespectarea termenelor și condițiilor în care au fost acordate înlesnirile la plată, ceea ce a condus la anularea acestora.
În ședința publică din data de 12.05.2008, prin reprezentant, a invocat excepția nulității cererii conexe raportat la dispozițiile art.112 proc.civ. pentru nemotivarea acesteia.
Față de precizarea efectuată de către reprezentanta în sensul că motivarea cererii conexe este aceeași cu cea a cererii inițiale, se constată că nu este întemeiată excepția nulității cererii conexe, nefiind îndeplinite condițiile art. 105 alin. 2.pr.civ. coroborate cu cele ale art. 112.pr.civ.
Din analiza probatoriului cu înscrisuri administrat în cauză rezultă că prin Convenția nr. 9097/14.11.2003 încheiată între Casa de Asigurări de Sănătate S și au fost acordate reclamantei înlesniri la plata obligațiilor bugetare constând în contribuții la Fondul național unic al asigurărilor de sănătate, în conformitate cu prevederile nr.OUG 40/2002. Aceste înlesniri repezită eșalonări la plata debitului, conform graficului de eșalonare la plată cuprins în anexe, amânări la plată a dobânzilor și penalităților de întârziere.
În convenție s-a prevăzut că "nerespectarea prezentei convenții, respectiv a termenelor de plată și a condițiilor în care s-au acordat înlesnirile la plată atrage anularea acestora, începerea imediată sau continuarea, după caz a executării silite pentru întreaga sumă neplătită și obligația de plată a dobânzilor și penalităților de întârziere calculate de la data la care termenele și/sau condițiile nu au fost respectate".
Cu adresa nr. VP/2482/24.09.2007 a comunicat către C., referitor la modul de derulare a Convenției nr. 9097/14.11.2003, că, datorită întârzierilor înregistrate la plata ratelor de eșalonare aferente lunilor iulie și septembrie 2004 și faptului că nu s-a făcut dovada încadrării în prevederile Legii nr. 266/2006, facilitățile acordate de S și-au pierdut valabilitatea. S-a precizat că, în vederea recuperării soldului creanței fiscale deținute (în cuantum de 12.188,66, nu mai puțin de 43.338,19 lei), va proceda la aplicarea metodelor de valorificare prevăzute de nr.OUG 51/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Prin adresa nr. /4296/12.12.2007 s-a comunicat de către că, urmare analizei documentelor depuse de referitoare la modul de derulare a Convenției nr. 9097/2003, s-au constatat: îndeplinirea obligației de prelungire a valabilității Scrisorii de garanție bancară nr. 30/21.11.2005 prin actul adițional nr. 2/20 din data de 20.11.2007, respectarea prevederilor art. 4 lit. e și lit. f din Convenție și confirmarea de către Saa chitării obligațiilor fiscale curente la Fondul național unic de asigurări de sănătate, pe perioada eșalonării, conform prevederilor art. 4 lit. d din Convenție. Totuși s-a arătat nerespectarea termenelor și condițiilor în care au fost acordate înlesnirile la plată și că, la data prezentei adrese, deține o creanță fiscală asupra societății, la. în cuantum de 11.623,01 (nu mai puțin de 41.990,19 lei) determinată în conformitate cu prevederile Legii nr. 557/2003, rezultată prin diminuarea creanței preluate de 20.406,39 cu sumele încasate de 8.783,38, calculate funcție de cursul valutar valabil la data efectuării fiecărei plăți. De asemenea, s-a menționat că, în procedura de valorificare, urmărește recuperarea creanțelor în valoare consolidată în, dar nu mai puțin de valoarea nominală în lei a acestora.
În ceea ce privește calificarea juridică a acțiunii formulate de C., prin cererea de chemare în judecată ea a fost intitulată "Contestație la executare".
Însă, cu privire la primul capăt de cerere din acțiune, așa cum a fost precizat prin cererea depusă la data de 24.03.2008, se apreciază că reprezintă o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 111.pr.civ. Prin acesta se solicită, de fapt, constatarea dreptului societății comerciale la plata eșalonată a debitului către potrivit Convenției nr. 9097/14.11.2003, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile contractuale pentru a interveni anularea înlesnirilor la plata obligațiilor la.
Referitor la începerea executării silite, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din nr.OUG 95/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 557/2003, creanțele bugetare preluate de de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate se recuperează potrivit prevederilor nr.OUG 51/1998 privind valorificarea unor active bancare.
La dosar a fost depus în copie Ordinul Vicepreședintelui nr. 1381/12.04.2006 prin care s-a înființat "poprirea asupra oricăror sume de bani, prezente sau viitoare, existente în conturile de orice natură, în lei sau valută, deschise la toate filialele, sucursalele și agențiile instituțiilor de credit, definite potrivit legii, de către debitorii, identificați în anexa la prezentul Ordin, până la concurența sumelor precizate în aceasta".
În anexa la Ordin este menționată și cu suma de 100.233 lei.
Din aceste înscrisuri nu rezultă cu privire la ce creanțe ale față de societate s-a dispus poprirea. Totodată, având în vedere că, abia prin adresele sus-menționate din datele de 24.09.2007 și 12.12.2007, s-a comunicat de către încetarea valabilității facilităților acordate prin Convenția nr. 9097/2003, se deduce că acest Ordin nr. 1381/2006 nu poate privi creanțele preluate de instituția publică și care fac obiectul eșalonării la plată conform Convenției arătate.
În același timp, art. 6 alin. 21din nr.OUG 95/2003 aprobată cu modificări prin Legea nr. 557/2003 dispune că: "prin derogare de la dispozițiile art. 58 din nr.OUG 51/1998, republicată, executarea silită asupra tuturor bunurilor aparținând debitorilor va începe prin somație colectivă pentru plata în termen de 10 zile lucrătoare de la data afișării somației la casele de asigurări sociale de sănătate".
Față de aceste prevederi legale, se apreciază că adresele a căror anulare o solicită nu reprezintă acte de începere a executării silite potrivit nr.OUG 95/2003.
În cauză, nu s-a făcut dovada începerii executării silite pentru recuperarea creanței comunicate societății prin adresele arătate, cum prevăd dispozițiile art. 6 alin. 21din nr.OUG 95/2003.
Având în vedere cele expuse, se apreciază că acțiunea nu reprezintă o veritabilă contestație la executare, așa cum a fost intitulată, întrucât nu s-a făcut dovada începerii executării silite potrivit nr.OUG 95/2003 și nr.OUG 51/1998.
Acțiunea are trei capete de cerere: 1) constatarea dreptului reclamantei la plata eșalonată a debitului potrivit Convenției nr. 9097/14.11.20003, 2) anularea adreselor nr. /2482/24.09.2007 și nr. /4296/12.12.2007 și 3) obligarea pârâtei la executare întocmai a obligațiilor asumate prin convenție.
Art. 44 din nr.OUG 51/1998 dispune că "litigiile în legătură cu creanțele neperformante preluate la datoria publică, în care este parte, se soluționează cu respectarea prevederilor prezentului capitol, completate în mod corespunzător cu dispozițiile Codului d e procedură civilă", iar art. 45 din același act normativ prevede: "cererile de orice natură privind drepturile și obligațiile în legătură cu activele bancare preluate de, inclusiv cele formulate pentru angajarea răspunderii civile a persoanelor fizice și juridice, altele decât debitorii definiți la art. 38, sunt de competența Curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul, sau după caz, domiciliul pârâtului și se judecă de urgență și cu precădere".
Din interpretarea acestor texte legale rezultă că judecarea prezentului litigiu, care privește creanțe neperformante preluate la datoria publică și în care este parte, este de competența materială și teritorială de primă instanță a Curții de APEL BUCUREȘTI.
Primul capăt de cerere din acțiune prin care se solicită constatarea existenței dreptului reclamantei la eșalonarea debitului potrivit Convenției nr. 9097/2003 este admisibil în raport de dispozițiile art. 111 teza a II-a pr.civ. conform cărora "cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului". Aceasta având în vedere că, nefiind făcută dovada începerii executării silite conform nr.OUG 51/1998 și nr.OUG 95/2003, partea nu are la îndemână calea realizării dreptului cerut, respectiv a contestației la executarea silită.
Cu privire la acest capăt de cerere, din graficul de eșalonare a ratelor debitului, depus de reclamantă la filele nr. 35-37 din dosar, reiese că scadența pentru rata în sumă de 602,49 lei aferentă lunii iulie 2004 este stabilită la data de 20.07.2004. Reclamanta a achitat rata astfel: suma de 47,14 lei cu ordinul de plată nr. 140/23.07.2004 și suma de 322,97 lei cu ordinul de plată nr. 141/23.07.2004. Având în vedere și faptul că pe perioada ianuarie-iunie 2004 s-a achitat, față de cuantumul ratelor, în plus suma totală de 391.38 lei, precum și că valoarea majorărilor de întârziere pentru plata după data scadenței a ratelor pentru lunile ianuarie și februarie 2004 este de 8,27 lei, calculată potrivit nr.HG 1513/2002 și nr.HG 67/2004, rezultă că a fost achitată în integralitate rata aferentă lunii iulie 2004.
Scadența ratei în sumă de 608,66 lei aferentă lunii septembrie 2004 este stabilită la data de 20.09.2004. Rata a fost achitată astfel: suma de 551,50 lei cu ordinul de plată nr. 184/21.09.2004, suma de 55,86 lei cu ordinul de plată nr. 183/21.09.2004 și suma de 1,3 lei cu ordinul de plată nr. 182/21.09.2003.
Se observă o depășire a termenelor de scadență în cele două cazuri de câte trei zile și, respectiv, o zi.
Atât la data încheierii Convenției nr. 9097/14.11.20003 cât și la termenele scadente din iulie și septembrie 2004 erau în vigoare dispozițiile nr.OUG 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 491/2002 și modificată prin nr.OG 86/2003. (OUG nr. 40/2002 a fost abrogată prin nr.OUG 26/2005)
Art. 25 alin. 3 din nr.OUG 40/2002, astfel cum a fost introdus prin nr.OG 86/2003, dispune că: "în cazul în care debitorii nu achită ratele eșalonate la termenele prevăzute în graficele anexă la convențiile încheiate pot efectua plata acestora cel mai târziu până la următorul termen de plată din grafic. Pentru ratele reprezentând impozite, taxe, contribuții și altele asemenea se datorează dobânda și penalitatea de întârziere prevăzute de lege. Organul fiscal competent calculează și comunică debitorului până la următorul termen de plată din grafic diferența de dobândă și penalitatea de întârziere aferentă, care se constituie ca obligații bugetare curente".
Prevederea din Convenția nr. 9097/14.11.2003 potrivit căreia, nerespectarea termenelor de plată și a condițiilor în care s-au acordat înlesnirile la plată atrage anularea acestora, începerea sau continuarea executării silite, și care constituie un pact comisoriu de gradul I, trebuie interpretată prin coroborare cu dispozițiile art. 25 alin. 3 din nr.OUG 40/2002 modificată prin nr.OG 86/2003, texte de lege în temeiul cărora s-a încheiat convenția și care erau în vigoare la acea dată.
Se deduce că sancțiunea prevăzută de lege pentru neachitarea ratelor eșalonate la termenele prevăzute în graficele-anexă, dar, cu condiția plății acestora cel mai târziu până la următorul termen de plată din grafic, constă în datorarea de dobânzi și penalități prevăzute de lege și nu în anularea valabilității facilităților, adică în rezilierea convenției de eșalonare la plată.
Însă neplata ratelor eșalonate nici până la următorul termen de plată din grafic face aplicabile prevederile contractuale ale pactului comisoriu, în sensul rezilierii convenției și anulării facilităților fiscale, cu consecința începerii executării silite.
În speță, întârzierile la plata ratelor datorate pe lunile iulie și septembrie 2004 s-au încadrat în prevederile art. 25 alin. 3 din nr.OUG 40/2002 modificată prin nr.OG 86/2003 referitoare la achitarea ratelor până cel mai târziu la următorul termen de plată din grafic.
Ca urmare, sancțiunea aplicabilă acestor întârzieri la plată este numai calculul și datorarea de dobânzi legale și penalități de întârziere pe perioada de depășire a scadenței prevăzute în grafic și nu operarea pactului comisoriu și rezilierea convenției.
Se constată deci că, în cauză, nu a operat rezilierea Convenției nr. 9097/2003 pentru motivul neplății la scadența stabilită prin graficul de eșalonare a plății a ratelor pe lunile iulie și septembrie 2004, cum s-a comunicat reclamantei prin adresele a căror anulare se solicită.
Referitor la achitarea obligațiilor curente la., obligație prevăzută de art. 4 lit. d din Convenția nr. 9097/2003, din adresa nr. 72277/15.11.2007 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală - S reiese că nu figurează cu obligații neachitate la Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate la data de 15.11.2007. De altfel, achitarea de către reclamantă a obligațiilor fiscale curente la. pe perioada eșalonării a fost recunoscută de prin adresa nr. /4296/12.12.2007.
Totodată este de precizat că dispozițiile Legii nr. 266/2006 care aprobat nr.OG 28/2006 referitoare la repunerea în termen a înlesnirilor la plata a obligațiilor fiscale nu sunt aplicabile în speță, deoarece nu s-a făcut dovada că reclamanta figura cu obligații de plată restante la. la data intrării în vigoare a acestor acte normative.
Luând în considerare cele arătate, se constată că este întemeiată în parte acțiunea, în sensul că este fondat, în baza art. 111.pr.civ. și a actelor normative menționate, capătul de cerere referitor la constatarea existenței dreptului reclamantei la plata eșalonată a debitului potrivit Convenției nr. 9097/14.11.2003.
Deoarece adresele nr. /2482/24.09.2007 și nr. /4296/12.12.2007 nu reprezintă, așa cum s-a argumentat, acte de executare silită, ci numai adrese de încunoștințare cu privire la intenția de a porni executarea silită împotriva, urmează a fi respins capătul de cerere referitor la anularea acestora ca lipsit de interes.
Acțiunea conexă prin care s-a solicitat obligarea pârâtei la executarea întocmai a obligațiilor asumate prin Convenția nr. 9097/14.11.2003 este lipsită de obiect. Convenția are ca obiect eșalonarea unor debite ale reclamantei și scutirea de plata unor dobânzi și penalități de întârziere, iar nu și-a asumat vreo obligație de a face pentru a fi obligată la executarea ei. Ca urmare, va fi respinsă acțiunea conexă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂ R Ș E:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Constată dreptul reclamantei la plata eșalonată a debitului potrivit Convenției nr. 9097/14.11.2003.
Respinge capătul de cerere referitor la anularea adreselor nr. /2482/24.09.2007 și nr. /4296/12.12.2007.
Respinge acțiunea conexă privind obligarea pârâtei la executarea întocmai a obligațiilor asumate prin Convenția nr. 9097/14.11.2003.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.05.2008.
PREȘEDINTE,
-
GREFIER,
Red. / 4 ex./ 19.06.2008
Președinte:Alina Sekely PopaJudecători:Alina Sekely Popa
