Spete contestatie la executare comercial. Sentința 96/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 1542/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ Nr. 96
Ședința publică de la 10 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu
Grefier ---
*************
Pe rol judecarea contestației la executare formulată de contestatoarea SC SRL DTS în contradictoriu cu AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI B, împotriva executării silite pornite prin titlul executoriu emis de Agenția Domeniilor Statului și continuate prin notificarea 33098/03.11.2008 și procesul-verbal de aplicare a sechestrului nr.132/20.11.2008.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimata prin consilier juridic, cu delegație depusă la fila 7, lipsind contestatoarea.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că a fost depus la dosar, prin Serv. Registratură, contractul de arendă ce constituie titlul executoriu în cauză, după care:
Curtea acordă cuvântul părții prezente pe excepțiile invocate prin întâmpinare, respectiv excepția tardivității, a autorității de lucru judecat și a inadmisibilității contestației.
Reprezentantul intimatei susține că a invocat excepția tardivității formulării contestației având în vedere dispozițiile art. 401 alin.1 Cod procedură civilă care prevăd termenul de contestare de 15 zile de la data comunicării; titlul îl reprezintă contractul de arendă care a fost comunicat în 21.09.2006 cu somația ce reprezintă primul act de executare. Se mai contestă și procesul-verbal de aplicare a sechestrului din 20.11.2008, care se află depus la fila 3 din dosarul primei instanțe, iar contestația a fost depusă o lună mai târziu.
Curtea, deliberând asupra excepției tardivității contestației la executare referitor la cele două acte de executare, notificarea nr. nr. 33098/03.11.2008 și procesul verbal de aplicare a sechestrului nr. 132/20.11.2008, apreciază că aceasta este neîntemeiată deoarece ctele de executare contestate rezultă că ar fi fost trimise contestatoarei cel mai devreme la data de 20.11.2008, contestația a fost formulată în 25.11.2008, adică în termenul de 15 zile de când a luat cunoștință de actele de executare.
Pe excepția autorității de lucru judecat, consilierul intimatei arată că, în raport de hotărârea Curții de APEL BUCUREȘTI dată în dosarul nr- prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația la executare silită, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului de către Înalta Curte De Casație și Justiție, apreciază că legal a continuat executarea silită și că modificarea contestației nu reprezintă o altă cauză, un alt obiect.
Curtea, deliberând, conform art. 137 Cod procedură civilă raportat la 1201 din civil respinge excepția autorității de lucru judecat cu privire la contestația formulată împotriva celor două acte de executare: notificarea nr. 33098/03.11.2008 și procesul verbal de aplicare a sechestrului nr. 132/20.11.2008, având în vedere că nu este întrunită identitatea de obiect și cauză între cele două litigii. În cauza de față este vorba de acte de executare emise în anul 2008, adică după pronunțarea sentinței comerciale nr. 118/2007 de către Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI a Comercială. Împrejurarea că actele de executare au fost emise în baza aceluiași titlu nu conduce la concluzia că există autoritate de lucru judecat. În ce privește însă contestația împotriva somației nr. 81650/21.09.2006, Curtea constată că referitor la acest act de executare există autoritate de lucru judecat, astfel că în ce privește acest capăt de cerere acesta va fi respins pentru autoritate de lucru judecat.
Cu privire la excepția inadmisibilității, Curtea constatând că pentru soluționarea acesteia este necesară verificarea mai multor chestiuni ce țin de fondul pricinii, în temeiul art. 137 alin. 2 din pr. civ. unește excepția cu fondul și acordă cuvântul intimatei atât pe excepția inadmisibilității contestației cât și pe fondul cauzei.
Intimata, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției și respingerea contestației ca inadmisibilă, notificarea nefiind un act de executare. Pe fond, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 25.11.2008 pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu S sub nr-, petenta SC SRL a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI ( denumită în continuare ADS) să dispună desființarea actelor de executare efectuate de pârâtă în temeiul titlului executoriu înregistrat sub nr. 81650/21.09.2006 și continuate prin notificarea nr. 33098/03.11.2008,și procesul verbal de aplicare a sechestrului nr. 132/20.11.2008.
În motivarea contestației la executare petenta arată că la data de 24.07.2002 a încheiat cu pârâta un contract de arendă nr. 212 prin care s-a convenit transmiterea dreptului și exploatarea unei suprafețe de 720 ha teren de apă situat în perimetrul localității M-ferma M ( 200 ha), - ferma ( 190 ha) și și - ferma ( 330 ha) contra unei redevențe anuale. Cu prilejul încheierii procesului-verbal de predare primire cu reprezentanții intimatei, la data de 27.08.2002, s-a constatat că aproximativ 200 ha reprezintă terenuri stufizate și neamenajate pentru exploatare piscicolă, așa încât, susține petenta, intimata avea obligația să nu calculeze redevența pentru aceste suprafețe. Mai mult, se susține, fostul utilizator, SC nu și-a retras producția de proprie, astfel încât petenta a fost nevoită că cumpere peștele de la aceasta. În ce privește ferma ( 190 ha teren) pe toată perioada arendării aceasta nu a avut apă, astfel că a fost improprie exploatării conform scopului arendării. Pentru diferența de suprafață, petenta arată că nu a putut exploata corespunzător deoarece nu a avut posibilitatea utilizării stăvilarelor care erau proprietatea SC, iar aceasta nu a permis utilizarea lor.
Ca atare, susține petenta, aceasta nu a putut folosi nicio porțiune de de apă conform destinației stabilite prin contractul de arendă, astfel încât, după mai multe demersuri la intimată, petenta a considerat reziliat contractul dintre părți.
La data de 24.06.2003, intimata a modificat unilateral contractul în sensul că a diminuat suprafața de teren ce a făcut obiectul contractului de arendă cu 200 ha, la Ferma De la acea dată petenta nu a mai folosit nici o suprafață de teren, iar intimata nu a mai purtat nici o corespondență cu aceasta.
Mai mult, susține petenta, deși nu a folosit terenul niciodată, fiind de bună credință a plătit totuși redevența pentru anul 2002. Ca urmare a faptului că intimata nu a mai emis nicio factură de plată reclamanta apreciază că nu există titlu executoriu și nici nu este vorba de o creanță exigibilă, care să conducă la nașterea de penalități.
În drept se invocă disp.art.389 alin.1 din Codul d e procedură civilă, în sensul că executarea s-a perimat, astfel că se solicită desființarea tuturor actelor de executare silită pornite de intimată.
La dosar s-au depus înscrisuri.
La data de 22.01.2009, intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția de necompetență materială a judecătoriei, solicitând declinarea competenței la Curtea de APEL BUCUREȘTI, excepția tardivității introducerii contestației, arătând că somația împreună cu actele de executare au fost comunicate debitoarei la 21.09.2006, iar contestația a fost depusă la data de 9.10.2006, excepția autorității lucrului judecat,întrucât prin sentința comercială nr. 118/2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI a Comercială a fost respinsă contestația la executare formulată de aceeași contestatoare împotriva somației nr.81650/21.09.2006, excepția inadmisibilității contestației, motivată de faptul că actele împotriva cărora s-a formulat contestația nu sunt acte de executare (de pildă, notificarea nr. 33098/3.11.2008).
Pe fond, intimata solicită respingerea contestației ca neîntemeiată arătând în esență că potrivit art.6 alin.5 din Legea nr.16/1994 contractele de arendare constituie titluri executorii, astfel că poate proceda la executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de arendă dintre părți. De aceea, în baza acestui titlu executoriu s-a procedat la sechestrarea și indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare de active nr. 5119/27.06.2007 încheiat între Compania Națională de Administrarea Fondului și petentă. Cum contestatoarea nu deține o hotărâre judecătorească care să înlăture caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, iar caracterul executoriu al titlului este dat de OUG nr.157/2002, contestația la executare astfel formulată este neîntemeiată.
În drept intimata invocă disp. art. 115, art.137, art.399 și urm. din Codul d e procedură civilă, Legea nr.16/1994, OUG nr.64/2005,OUG nr.51/1998.
Prin sentința civilă nr. 958/24.02.2009 pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S, a fost admisă excepția de necompetență materială invocată de AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI și în consecință a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția Comercială.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială sub nr-.
La termenul de judecată din 10.08.2009, Curtea apus în discuția părților excepția tardivității declarării contestației, excepția autorității de lucru judecat și excepția inadmisibilității contestației.
În ce privește excepția tardivității, Curtea a dispus respingerea acesteia ca neîntemeiată,pentru motivele reținute în practica.
De asemenea, cu privire la excepția autorității de lucru judecat,Curtea a apreciat că aceasta este întemeiată numai în parte, doar cu privire la somația nr.81650/21.09.2006, însă cu privire la celelalte acte de executare contestate, respectiv notificarea nr. 33098/3.11.2008 și procesul verbal de aplicare a sechestrului nr. 132/20.11.2008, acestea nu au fost contestate și judecate pe această cale, prin sentința comercială nr.118/5.06.2007.
De altfel, așa cum rezultă din sentința comercială evocată, aceasta este pronunțată la data de 5.06.2007, iar notificarea și procesul verbal de aplicare a sechestrului sunt emise în anul 2008, respectiv după pronunțarea acestei hotărâri. Ca atare, aceste două acte de executare nu a format obiectul unei judecăți anterioare, pentru ca în condițiile art. 1201 din Codul civil să fie întrunită cu privire la acestea autoritatea de lucru judecat.
În ce privește excepția inadmisibilității contestației la executare, excepție ce a fost unită cu fondul la același termen de judecată din 10.08.2009, Curtea a reținut că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă deoarece în raport de susținerile intimatei formulată prin întâmpinare în sensul că executarea silită pornită de aceasta are la bază contractul de arendă nr.212/24.07.2002 care ar avea natura unui titlu executoriu potrivit OUG nr.64/2005, rezultă că atât notificarea nr. 33098/3.11.2008 cât și procesul verbal de aplicare a sechestrului nr. 132/20.11.2008 au natura unor acte de executare, care pot fi contestate de către debitoare în temeiul dispozițiilor art.399 și urm. din Codul d e procedură civilă. De aceea, considerând că accesul la justiție al debitoarei ar fi îngrădit prin nerecunoașterea unei posibilități de a contesta anumite acte emise de către AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, care pretinde că deține un titlu executoriu constând în contractul încheiat între părți.
Pe fond, Curtea apreciază că este întemeiată în parte contestația la executare (în raport cu cele reținute mai sus cu privire la autoritatea de lucru judecat referitoare exclusiv la somația nr.81650/21.09.2006 ce a mai fost contestată și în cadrul dosarului soluționat irevocabil prin sentința comercială nr.118/2007 pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VI a Comercială), astfel că va fi admisă.
Curtea reține mai întâi că, așa cum susține și petenta, intimata AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI îi revenea potrivit contractului de arendă obligația de a pune la dispoziția arendașului terenul identificat în acest contract.
Or, în cauză, pe de o parte nu rezultă că intimata a pus la dispoziția petentei fondul piscicol cu privire la care s-a încheiat contractul de arendă, pentru ca în acest fel să poată pretinde executarea obligației corelative de plată a redevenței, iar pe de altă parte în raport cu data la care s-a încheiat contractul de arendă (24.07.2002) nu pot fi aplicabile disp. OUG nr. 64/29.06.2005 care stabilesc caracterul de titlu executoriu al contractului de arendă.
Potrivit principiului neretroactivității legii civile prevăzut de art. 1 din Codul civil "Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivă". De aceea, caracterul de titlu executoriu al contractului de arendă aplicabil numai după anul 2005, nu poate fi incident în cauză cu privire la contractul dintre părți încheiat cu mai mult de trei ani înaintea apariției dispoziției legale care stabilește acest caracter.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite în parte contestația și va dispune anularea celor două acte de executare,notificarea nr. 33098/3.11.2008 și a procesului verbal de aplicare a sechestrului nr. 132/20.11.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității contestației la executare ca neîntemeiată.
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea SC SRL, cu sediul în DTS,-, județul M, în contradictoriu cu AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, cu sediul în B,-, sector 1, în parte.
Anulează executarea silită pornită în baza notificării nr.33098/03.11.2008 și procesul-verbal (de aplicare a sechestrului) nr.132/20.11.2008 întocmite de AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI.
Respinge contestația la executare cu privire la somația nr.81650/21.09.2006 pentru autoritate de lucru judecat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 10.08.2009 în ședință publică.
Președinte, - - |
Grefier, --- |
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
Com.2 ex./
Președinte:Elisabeta RoșuJudecători:Elisabeta Roșu
