Spete contestatie la executare comercial. Sentința 97/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 1568/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ Nr. 97
Ședința publică de la 10 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Roșu
Grefier ---
*************
Pe rol judecarea contestației la executare formulată de contestatoarea SC SRL S în contradictoriu cu AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI B, prin care se solicită anularea procesului-verbal de instituire a sechestrului nr.129/18.11.2008, precum și suspendarea executării silite până la soluționarea cauzei.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatoarea prin avocat, care depune împuternicire avocațială la dosar și intimata prin consilier juridic, cu delegație depusă la fila 4.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că au fost depuse la dosar, prin Serv. Registratură, înscrisuri în copie de către intimată, respectiv Sentința nr.125/03.04.2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova - Secția contencios ADMINISTRATIV ȘI Fiscal în dosarul nr- având ca obiect reziliere contract de concesiune, recursul formulat împotriva acestei sentințe și citația emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru termenul de soluționare a recursului din 17.12.2009, după care:
Contestatoarea, prin avocat, invocă necompetența materială a Curții de APEL BUCUREȘTI în raport de prevederile OG nr.51/1998 și ale Legii 64/2005, art.9, instanța de fond susținând că cererile de orice natură se judecă la Curtea de APEL BUCUREȘTI prin hotărârea de declinare a competenței. Consideră că litera legii nu este corect interpretată pentru că acestea se referă la cererile formulate de Administrația Domeniilor Statului și nu la cele formulate de alte societăți.
Intimata, prin consilier juridic solicită respingerea excepției necompetenței materiale și teritoriale ca neîntemeiată și susține că în competența Curții de APEL BUCUREȘTI intră creanțele cu caracter special.
Curtea, deliberând asupra excepției de necompetență materială a Curții de Apel, având în vedere art.137 Cod procedură civilă raportat la art.158 alin.2 Cod procedură civilă cu referire la OUG nr. 64/2005 și OUG nr.51/1998 ( art. 45 ),respinge excepția de necompetență materială și teritorială a Curții de APEL BUCUREȘTIca neîntemeiată, apreciind că dispozițiile art. 45 din OUG nr. 51/1998 sunt aplicabile și în cauza de față, ce are ca obiect contestația la executare.
La interpelarea Curții, părțile susțin că nu mai au alte cereri de formulat, astfel că instanța acordă cuvântul părților prezente pe excepțiile invocate prin întâmpinare de către intimată.
Reprezentantul intimatei susține că a invocat excepția tardivității formulării contestației având în vedere dispozițiile art.401 alin.1 Cod procedură civilă care prevăd termenul de contestare de 15 zile de la data comunicării actului; procesul-verbal de aplicare a sechestrului a fost comunicat în data de 11.12.2008 iar contestația a fost formulată peste trei luni de la termen.
Apărătorul contestatoarei solicită respingerea excepției tardivității și susține că actul le-a fost comunicat în data de 09.02.2009 iar contestația a fost înregistrată la Judecătoria Slatina în 24.02.2009, plicul cu care a fost comunicată contestația având pusă data poștei 06.02.2009.
Reprezentanta intimatei precizează că i s-a comunicat copia actului fără acte și consideră că se impune amânarea judecării cauzei și prorogarea discutării excepției pentru a se face verificarea comunicării.
Curtea, deliberând, față de cererea de amânare pentru a verifica că filele 15, 16 sunt identice cu plicul, o respinge ca neîntemeiată, având în vedere că verificările puteau fi făcute de intimată de la data invocării excepției ( 09.03.2009) când a fost depusă întâmpinarea până astăzi. Deliberând pe excepția de tardivitate, o respinge ca neîntemeiată, având în vedere faptul că ADS nu a făcut dovada că a comunicat la o altă dată decât cea care rezultă din filele 15 și 16 ce reprezintă plicul pe care se află aplicate datele poștei, plic ce emană chiar de la ADS și, în consecință, apreciază contestația ca fiind formulată în termen. Ca atare, Curtea consideră că din actele dosarului rezultă că procesul-verbal de sechestru, care reprezintă actul de executare contestat a fost comunicat la data de 09.02.2009, astfel că fiind introdusă la data de 24.02.2009, contestația este formulată în termenul legal de 15 zile de când contestatorul a luat cunoștință de actul contestat ( conform art. 401 alin. 1 lit. a) din pr. civ.).
Acordă cuvântul părților pe excepția inadmisibilității contestației la executare, față de necomunicarea prealabilă introducerii contestației, a acesteia conform art. 46 din OUG nr. 51/1998.
Consilierul juridic al intimatei solicită admiterea excepției având în vedere dispozițiile art. 46 din OUG nr.51/1998 în care se prevede că reclamantul este obligat să comunice cererea și actele cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Avocatul contestatoarei consideră că aceste prevederi nu sunt aplicabile întrucât nu se includ sancțiuni prin textul de lege.
Curtea, deliberând, respinge excepția inadmisibilității contestației ca neîntemeiată având în vedere că intimata nu a invocat producerea unei vătămări.
În primul rând, Curtea reține că dispozițiile art. 46 alin. 1 din OUG nr. 51/1998 republicată au fost stabilite în favoarea reclamantului, rațiunea reglementării fiind aceea ca judecata acestor categorii de cereri să se desfășoare de urgență și cu precădere, așa cum rezultă și din dispozițiile art. 47 din aceeași Ordonanță.
Curtea mai are în vedere șinatura juridică specială a contestației la executare, respectiv aceea de mijloc procedural prin care părțile sau terțele persoane vătămate prin executare, se pot plânge, pot ataca la instanța competentă, actele ilegale de executare. Altfel spus, contestația la executare are caracterul de plângere împotriva executării silite a debitorului în scopul anulării sau îndepărtării unor acte de executare ilegale (vezi, -Tratat de executare silită, 2001, p. 250-251) care conferă acesteia natura unei căi de atac specifică fazei de executare silită.
În acest sens, Curtea apreciază că, deși, în speță, executarea silită declanșată de ADS în temeiul OUG nr. 64/2005 rap. la OUG nr. 51/1998 nu reprezintă o fază a procesului civil constând în executarea unei hotărâri judecătorești, de vreme ce dispozițiile OUG nr. 64/2005 și ale OUG nr. 51/1998 reglementează caracterul de titluri executorii al altor înscrisuri ( invocat de însăși creditoarea AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI ), cu atât mai mult în această situație, contestația la executare constituie o cale de atac împotriva executării silite astfel declanșate. Mai mult, controlul judiciar exercitat de instanță este stabilit atât în interesul creditorului, cât și al debitorului, în cauza de față interesul debitoarei fiind acela de a înfrânge abuzul creditoarei urmăritoare constând în reținerea unor sume de bani după desființarea titlului executoriu susținut de contestatoare.
De aceea, în raport și de dispozițiile art. 46 alin. 1, teza a doua din OUG nr. 51/1998 care reglementează că:"Prevederile acestui alineat ( teza 1- ) se aplică oricărei cereri, indiferent de natura ei, cu excepția cererilor formulate în timpul judecății sau a celor prin care se exercită o cale de atac. ",instanța apreciază că necomunicarea actelor înainte de formularea contestației nu constituiefine de neprimire.
Prin urmare, Curtea, în temeiul art. 137 alin. 1 din proc. civ. raportat la art. 46 din OUG nr. 51/1998, va respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității contestației la executare invocată de intimata AVAS.
Nemaifiind alte cereri sau excepții de discutat, Curtea acordă cuvântul părților pe cererea de suspendare a executării și pe fondul contestației.
Contestatoarea, prin avocat, solicită respingerea cererii de suspendare ca rămasă fără obiect și restituirea cauțiunii. Pe fond, solicită admiterea contestației cu cheltuieli de judecată.
Intimata, prin consilier juridic, apreciază cererea de restituire a cauțiunii ca inadmisibilă întrucât aceasta nu a fost consemnată. Solicită respingerea contestației și arată că, la momentul demarării executării silite, contestatoarea deținea o hotărâre judecătorească irevocabilă. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la data de 24.02.2009, sub nr- contestatoarea SC SA S, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, în cadrul contestației la executare, în contradictoriu cu intimata Agenția Domeniilor Statului, să dispună anularea procesului verbal de instituire a sechestrului nr. 129/18.11.2008, precum și suspendarea executării silite până la soluționarea cauzei. În subsidiar a solicitat suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 244 pct. 1.
În motivarea contestației se arată că la data de 21.12.2000 s-a încheiat între intimată, în calitate de concedent, și contestatoare, în calitate de concesionar, contractul de concesiune nr. 41 în baza căruia aceasta din urmă s-a obligat la plata unei redevențe stabilită potrivit disp. cap. 4, redevență ce a fost modificată printr-un act adițional. A mai arătat că prin sentința civilă nr. 1859/11.05.2006 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 5596/2006 s-a dispus suspendarea provizorie a popririi înființată în baza ordinului ADS. De asemenea se susține că intimata a formulat o acțiune în pretenții împotriva sa pentru recuperarea debitului rezultat din contractul de concesiune sus menționat, acțiune ce nu a fost soluționată și care formează obiectul dosarului nr- al Curtea de Apel Craiova.
A mai arătat că această creanță pretinsă de AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI nu este certă, lichidă și exigibilă în sensul disp. art. 379. De asemenea, se susține că petenta a intrat în posesia terenului în luna decembrie 2000 și nu datorează redevență pentru perioada ianuarie - septembrie 2001. Astfel, i-a adus la cunoștință intimatei că nu-și poate îndeplini obligația asumată din cauze obiective, respectiv calamitate naturală. Procesul verbal de instituire a sechestrului s-a dispus asupra unor bunuri ce nu au fost evaluate corespunzător - clădiri ce au fost evaluate și imobile terenuri neevaluate. În ce privește bunurile mobile, nici acestea nu au fost evaluate. Cu privire la cererea de suspendare petenta a arătat că prin această executare este grav prejudiciată existând riscul ca activitatea desfășurată să fie blocată
In dovedire au fost depuse, în fotocopie, următoarele înscrisuri: proces verbal de aplicare a sechestrului și adresă de înaintare adresă nr. 74476.
Legal citată intimata a formulat întâmpinare prin care, pe cale de excepție, a invocat necompetența materială a Judecătoriei Slatina, solicitând declinarea competentei în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI. A invocat totodată excepția inadmisibității și tardivității contestați ei la executare.
Pe fondul cauzei intimata a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată învederând că între părți a fost încheiat contractul nr. 41/2000 care are ca obiect exploatarea suprafeței de 4234,5 ha. În baza acestui contract, modificat prin act adițional, contestatoarea avea obligația de a plăti o redevență reprezentând echivalentul în lei a 560 Kg/ha anul pentru terenul arabil și vii, respectiv 524 kg /ha pentru pășuni de asemenea că această redevență trebuia achitată în patru tranșe, prima la 31 martie, iar ultima la 31 decembrie.
De asemenea, intimata susține că petenta nu și-a îndeplinit obligația asumată prin contract, creanța având caracter cert și exigibil, astfel încât se putea proceda la executarea silită.
Prin sentința civilă nr. 1899 din 19.03.2009, Judecătoria Slatinaa admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei Slatina, invocată de intimată prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea SA, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA DOMENIILE STATULUI, în favoarea Curții de APEL BUCUREȘTI.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria a reținut că potrivit dispozitiilor art. 45 din OUG nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată, cu modificările si completarile ulterioare "cererile de orice natura privind drepturile si obligatiile in legatura cu activele bancare preluate de AVAB, inclusiv cele formulate pentru angajarea raspunderii civile a persoanelor fizice si juridice, altele decat debitorii definiti la art. 38, sunt de competenta Curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sau, dupa caz, domiciliul paratului si se judeca de urgenta si cu precadere."
Dispozitiile cap. VIII, IX si X din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată, se aplica si Agentiei Domeniilor Statului în calitate de institutie implicata în procesul de privatizare conform OUG nr. - din - (publicata in Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 574 din 04/-) pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate Agentiei Domeniilor Statului de catre partenerii contractuali - art. 3." Procedurile cuprinse în dispozitiile legale mentionate la art. 1 alin. (2) se aplica si în cazul contractelor încheiate de Agentia Domeniilor Statului cu partenerii contractuali, având ca obiect orice formă de exploatare eficienta a terenurilor cu destinatie agricola.".
Avand in vedere ca normele de procedura mai inainte mentionate sunt stabilite prin lege speciala care deroga de la normele de procedura generale care stabilesc competenta materiala si teritoriala, reglementate prin dispozitiile codului d e procedura civila, si avand in vedere natura litigiului dintre parti, instanta a constatat ca in speta competenta este Curtea de Apel B, C de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul paratei.
După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială sub nr-.
La termenul de judecată din 10.08.2009, contestatoarea a invocat excepția de necompetență materială a Curții de APEL BUCUREȘTI, excepție ce a fost respinsă ca neîntemeiată de C pentru motivele reținute în practicaua prezentei.
De asemenea, la același termen de judecată, Curtea a dispus, după dezbaterea contradictorie, respingerea excepției tardivității formulării contestației la executare, invocată de către intimată prin întâmpinare, pentru motivele arătate în aceeași practica.
În ce privește cererea de suspendare a executării silite, formulată de către contestatoare,Curtea apreciază că aceasta a rămas fără obiect, de vreme ce la termenul de judecată din 10.08.2009 s-a procedat la soluționarea în fond a contestației, adică la același termen de judecată la care a fost pusă în discuția părților cererea de suspendare a executării silite. Cum rațiunea suspendării executării ar putea subzista numai până la momentul judecării contestației la executare, rezultă că în condițiile procedurale evocate mai sus, aceasta este rămasă fără obiect.
Analizând în fond contestația la executare formulată de către contestatoare, în raport cu susținerile ambelor părți, cu probele administrate în cauză, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată și urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:
Executarea silită declanșată de are la bază titlul executoriu constând în contractul dintre părți nr.41/2000.
În procedura de executare silită declanșată de către,aceasta pretinde caracterul de titlu executoriu al contractului de concesiune nr. 41/21.12.2000 depus la dosar la filele 60-68 din dosarul Judecătoriei Slatina.
În timp ce petenta susține că intimata nu deține o creanță certă, lichidă și exigibilă, deoarece cuantumul acesteia nu este stabilit printr-un titlu executoriu, intimata susține că aceste trei caractere ale creanței sale rezultă din însuși contractul de concesiune. Pentru aceasta, intimata invocă dispozițiile OUG nr.64/2005,care fac trimitere la dispozițiile OUG nr.51/1998 și care stabilesc că aceste contracte de concesiune constituie titluri executorii.
Pornind de la aceste susțineri, Curtea constată că executarea silită declanșată de nu are la bază un titlu executoriu,în sensul că nu există un atare titlu care să constate o creanță certă,lichidă și exigibilă, în sensul art.379 alin. 3 și 4 din Codul d e procedură civilă.
Astfel, contractul de concesiune nr. 41/21.12.2000 a fost încheiat cu 5 ani în urma intrării în vigoare a OUG nr.64/2005, care stabilește caracterul de titlu executoriu al contractelor încheiate de cu particulari.
considera ca acestui contract,încheiat în anul 2000 i se aplică dispozițiile apărute ulterior cuprinse în OUG nr.64/2005, înseamnă a încălca principiul constituțional al neretroactivității legii civile prevăzut de art.15 din Constituția României precum și în art. 1 din Codul civil.
De aceea, Curtea urmează a admite contestația la executare constatând că executarea silită declanșată de DF. nu are la bază un titlu executoriu,așa cum impun dispozițiile art. 372 și urm. din Codul d e procedură civilă.
În consecință, Curtea va anula formele de executare silită declanșate de în baza acestui contract de concesiune, respectiv procesul verbal de sechestru contestat de petentă.
În ce privește cererea petentei de restituire a cauțiunii, Curtea urmează aor espinge ca inadmisibilă deoarece cauțiunea a fost depusă de către petentă la Judecătoria Slatina, originalul recipisei aflându-se la casa de valori a acestei instanțe, la dispoziția acesteia. De aceea, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială nu are căderea să dispună restituirea unei cauțiuni aflată la dispoziția unei alte instanțe, petenta având la îndemână posibilitatea de a solicita chiar acestei instanțe restituirea cauțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de suspendare a executării ca rămasă fără obiect.
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea SC SRL, cu sediul în S,-, Județ O, în contradictoriu cu AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, cu sediul în B,- sector 1.
Anulează formele de executare declanșate de AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI în baza contractului de concesiune nr.41/21.12.2000 încheiat între părți, respectiv procesul-verbal de sechestru nr.129/18.11.2008 înregistrat la. sub nr. 34131/18.11.2008.
Respinge cererea de restituire a cauțiunii ca inadmisibilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 10.08.2009 în ședință publică.
Președinte, - - |
Grefier, --- |
Red.Jud.
Tehnored.
4 ex.
Com. 2 ex/
Președinte:Elisabeta RoșuJudecători:Elisabeta Roșu
