Spete dizolvare firma. Decizia 472/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.472/2008

Ședința publică din data de 21 februarie 2008

PREȘEDINTE: Liviu Ungur

JUDECĂTORI: Liviu Ungur, Lucia Brehar Delia Marusciac

- -

GREFIER: - -

S-a luat spre examinare contestația în anulare formulată de către contestatoarea SC SRL împotriva deciziei civile nr.2118/26.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Cluj, în contradictoriu cu reclamantul OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI B PRIN OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL MARAMUREȘ.

La apelul nominal se prezintă avocat din cadrul Baroului C cu delegație de reprezentare la dosar, în reprezentarea intereselor contestatoarei, lipsă fiind intimații.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Contestația este legal timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru ( fila 2) și 0,15 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 7 februarie 2008 s-a înregistrat o întâmpinare din partea intimatei, întâmpinare prin care se renunță la judecată cu condiția ca recurenta să suporte cheltuielile de judecată.

Curtea pune în discuție cererea de comunicare a unei copii a deciziei pronunțată în dosarul nr- și atașată la dosarul nr- al Curții de Apel, cerere formulată de către SC SRL.

Reprezentanta contestatoarei invederează că probabil este o eroare înregistrarea acestei cereri la dosarul de recurs și arată că SC SRL nu are nici o legătură cu prezenta cauză, solicitând înlăturarea aceștia din prezenta cauză și trimiterea la dosarul corect.

Curtea, constatând cele relatate de către reprezentanta contestatoarei, dispune detașarea filelor 17 și 18 din dosarul nr- al Curții de Apel Cluj, urmând ca acestea să fie trimise și atașate la dosarul nr- al Curții de Apel dacă acest dosar mai există.

Reprezentanta contestatoarei invederează instanței că cererea de renunțare la judecată nu poate fi condiționată de renunțarea la plata cheltuielilor de judecată, așa cum prevede art. 246 alineat 3 Cod procedură civilă contestatoarea poate solicita cheltuieli de judecată, întrucât renunțarea la judecată s-a făcut după comunicarea contestației. Totodată invederează că intimata nu poate condiționa solicitarea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecată, întrucât nu sunt

incidente prevederile art. 247 alineat 1 Cod procedură civilă, intimata nerenunțând la drept, de asemenea invederează că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru susținerea contestației.

Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, ori excepții de invocat, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru susținerea contestației în anulare.

Reprezentanta contestatoarei solicită instanței admiterea în principiu a contestației în anulare, admiterea pe fond a contestației și pe cale de consecință admiterea recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 2941/19.09.2007 a Tribunalului Maramureș, cu cheltuieli de judecată.

În susținerea contestației arată că sunt incidente dispozițiile art. 317 alineat 1 punct 1 Cod procedură civilă, respectiv procedura de citare nefiind îndeplinită potrivit cerințelor legii. Recursul s-a judecat în data de 26.11.2007, procedura de citare cu recurenta pentru acel termen fiind realizată prin afișare. Recurenta nu se afla în nici un caz din cele prevăzute de art. 921Cod procedură civilă, așa încât citarea trebuia să se facă conform procedurii speciale pentru persoanele juridice prin aplicarea pe dovada de comunicare a citației ștampila societății și semnătura persoanei căreia i s-a făcut comunicarea, în opinia sa recursul s-a judecat cu lipsă de procedură.

Totodată mai invocă și incidența dispozițiilor art. 318 alineat 1 Teza 2, respectiv Curtea a respins recursul omițând să cerceteze motivele de modificare sau de casare invocate de recurentă. În judecarea recursului s-a analizat doar interesul reclamantei de a promova acțiunea, nu și motivele de recurs invocate de către recurentă. Este adevărat faptul că recursul a fost succint motivat dar partea fiind privată de calea de atac a apelului, erau incidente în cauză dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, situație în care instanța putea să analizeze cauza sub toate aspectele, nefiind limitată la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă. Invocă de asemenea nulitatea deciziei pronunțate în recurs, întrucât nici măcar o frază sau o propoziție din cuprinsul deciziei contestate nu vizează apărările recurentei.

Textul legal prevăzut de art. 237 alineat 1 punct b din Legea nr. 31/1990 republicată nu are caracter imperativ deoarece în cuprinsul său este folosită sintagma " Tribunalul va putea pronunța dizolvarea", iar dacă legiuitorul ar fi dorit să-i dea un caracter imperativ s-ar fi folosit sintagma " Tribunalul este obligat să pronunțe dizolvarea", astfel că, în opinia sa ne aflăm în fața unei norme de recomandare. Având în vedere ca aceste termene nu sunt de decăderea ci de recomandare, concluzia logică, legală și firească este aceea ca în condițiile în care societatea comercială pârâtă își îndeplinește obligația de a depune la Oficiul Registrului Comerțului situațiile financiare aferente, sancțiunea dizolvării societății comerciale pârâte nu se mai impune. Recurenta a făcut dovada depunerii acestor situații anterior judecării cauzei pe fond, așa încât acțiunea a rămas fără obiect chiar în fața instanței de fond.

Pentru toate aceste motive solicită admiterea contestației în anulare, anularea deciziei civile nr. 2118/2007 a Curții de Apel Cluj și rejudecând recursul să-l admită, respingând acțiunea introductivă, cu cheltuieli de judecată, întrucât renunțarea la

judecată a intimatei-reclamante nu poate fi condiționată de renunțarea contestatoarei la solicitarea cheltuielilor de judecată.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr. 2941 din 19 septembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a admis cererea formulată de reclamantul OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI de pe lângă Tribunalul Maramureș în contradictoriu cu pârâta SC - SRL și s-a dispus dizolvarea SC - SRL.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut următoarele:

Art. 28 din Legea nr. 82/1991, republicată, instituie, în sarcina societăților comerciale, obligația de a întocmi situațiile financiare anuale, iar art. 34 prevede obligativitatea publicării acestora.

Referitor la termenele legale prevăzute pentru depunerea situațiilor financiare anuale, art. 35 din Legea nr. 82/1991 menționează termene diferite, cel mai termen fiind de 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar, pentru persoanele juridice care aplică reglementările contabile conform cu Internaționale de Financiară. În consecință, de la împlinirea acestui termen începe să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 247 alin (1) lit b din Legea nr. 31/1990 republicată.

În acest context, dat fiind că ultima zi pentru depunerea situațiilor financiare aferente anului 2005 fost 31 mai 2006, s-a constatat expirarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 237 alin (1) lit b din Legea nr. 31/1990.

Societatea pârâtă a fost citată cu mențiunea de a face dovada depunerii situațiilor financiare aferente anului 2005 la Oficiul Registrului Comerțului, obligație neîndeplinită, motiv pentru care, în baza art. 237 alin 1 lit b din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, acțiunea a fost admisă.

Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs, respins prin decizia civilă nr. 2118/28.11.2007 a Curții de Apel Cluj, pe considerentul că societatea nu a făcut nici în recurs dovada îndeplinirii obligațiilor care au determinat aplicarea sancțiunii dizolvării.

Pârâta a formulat contestație în anulare împotriva deciziei pronunțate în recurs, solicitând admiterea acesteia și pe cale de consecință admiterea recursului declarat împotriva hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea motivelor, contestatoarea arată că, în speță sunt incidente dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, în sensul că procedura de citare pentru ziua când s-a judecat recursul nu a fost îndeplinită potrivit cerințelor legale.

Potrivit art. 921Cod procedură civilă: "Comunicarea citației și a altor acte de procedură nu se poate realiza prin afișare în cazul persoanelor juridicecu excepția

cazurilor în care se refuza primirea, sau dacă se constata lipsa oricărei persoane la sediul acestora".

Mai invocă și incidența dispozițiilor art. 318 alin (1) teza 1, respectiv Curtea a respins recursul omițând să cerceteze motivele de modificare sau de casare invocate de recurentă.

Prin recurs, recurenta a invocat două aspecte: confirmarea de depunere a situațiilor financiare și faptul că societatea nu a desfășurat activitate de la data înființării până la 31 decembrie 2005.

Mai invocă nulitatea hotărârii pronunțate în recurs, ea fiind nemotivată vis-a-vis de motivele invocate de recurentă.

Se susține că este real că, în conformitate cu dispozițiile art. 237 alin. (1) pct. b din Legea nr. 31/1990 republicată, la cererea oricărei persoane interesate, precum și a Oficiului Național al Registrului Comerțului, Tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății în cazul în care societatea nu a depus în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale situațiile financiare anuale sau alte acte care potrivit legii se depun la ORC.

Curtea de apel era pusă în situația de a examina consecințele depunerii situațiilor financiare anuale de către societatea pârâtă după expirarea termenelor legale cuprinse în dispozițiile Legii societăților comerciale coroborate cu dispozițiile Legii nr. 82/1991.

Având în vedere că aceste termene nu sunt de decădere ci de recomandare, concluzia logică, legală și firească este aceea că în condițiile în care societatea comercială pârâtă își îndeplinește obligația de a depune la Oficiul Registrului Comerțului situațiile financiare aferente, sancțiunea dizolvării societății comerciale pârâte nu se mai impune.

Intimata OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI M prin întâmpinarea depusă la dosar, a lăsat la aprecierea instanței soluția ce urmează a fi pronunțată.

Analizând contestația în anulare, Curtea de apel reține următoarele:

Potrivit art. 318 Cod procedură civilă "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau casare".

""SRL a declarat recurs împotriva sentinței prin care s-a dispus dizolvarea în temeiul art. 237 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, solicitând admiterea acestuia și pe fond respingerea cererii de dizolvare, arătând că depune în anexă confirmarea depunerii situațiilor financiare pe anul 2005.

Aceste situații au fost depuse la fila 4 din dosarul de recurs, însă instanța a omis să analizeze acest motiv de recurs și să se pronunțe dacă față de înscrisul nou depus conform art. 305 Cod procedură civilă, menține sau nu măsura dizolvării societății, având în vedere că aceasta reprezintă o facultate.

În consecință, contestația în anularea fiind întemeiată urmează a fi admisă, cu consecința anulării deciziei pronunțate în recurs.

Rejudecând recursul declarat de societatea comercială împotriva sentinței prin care Tribunalul Maramureșa dispus dizolvarea în temeiul art. 237 alin. 1 lit. b), Curtea reține că este fondat și urmează a-l admite, potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru următoarele considerente:

Prin sentința civilă nr.2941 din 19 septembrie 2007 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dos.nr- s-a admis cererea formulată de petentul OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI prin OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL împotriva pârâtei SC - SRL ca fiind întemeiată și în consecință s-a dispus dizolvarea acesteia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că din lista de control emisă de Oficiul Registrului Comerțului rezultă că societatea pârâtă nu a înregistrat bilanțul anual aferent anului 2005.

Conform dispozițiilor art. 237 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, la cererea oricărei persoane interesate precum și a Oficiului Național al Registrului Comerțului, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății, în situația în care societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni; societatea nu a depus în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale situațiile financiare anuale sau alte acte care potrivit legii se depun la Oficiul Registrului Comerțului; societatea și-a încetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplinește condițiile referitoare la sediul social sau asociații au dispărut ori nu au domiciliul sau reședința cunoscută; societatea nu și-a completat capitalul social în condițiile legii.

Având în vedere aceste considerente, tribunalul a apreciat cererea formulată de reclamantul Oficiul Național al Registrului Comerțului ca fiind întemeiată, deoarece societatea pârâtă nu a depus în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale situațiile financiare anuale care trebuiau depuse la Oficiul Registrului Comerțului, în temeiul dispozițiilor art. 237 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990 republicată și a hotărât dizolvarea societății pârâte, cu consecințele ce decurg din această situație juridică, așa după cum s-a arătat în dispozitiv.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, societatea pârâta SC - SRL solicitând admiterea lui, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii cererii Oficiului Registrului Comerțului privind dizolvarea acestei societăți.

Dezvoltându-și motivele de recurs, pârâta-recurentă a arătat că situațiile financiare aferente anului 2005 au fost depuse la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș, astfel încât nu se mai impune dizolvarea societății pârâte, atâta timp cât și-a îndeplinit obligația impusă de lege.

Recursul declarat în cauză este întemeiat.

Astfel, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă precum și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține următoarele:

Este real că în conformitate cu dispozițiile art. 237 alin. 1 pct. b din Legea nr. 31/1990 republicată, la cererea oricărei persoane interesate precum și a Oficiului Național al Registrului Comerțului, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății

în cazul în care societatea nu a depus în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale situațiile financiare anuale sau alte acte care potrivit legii se depun la Oficiul Registrului Comerțului.

Examinând acest text de lege se constată că această dispoziție nu are un caracter imperativ, deoarece în cuprinsul său este folosită sintagma "tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății".

Drept urmare, Curtea este pusă în situația de a examina consecințele depunerii situațiilor financiare anuale de către societatea pârâtă după expirarea termenelor legale care sunt cuprinse în dispozițiile Legii nr. 82/1991 republicată coroborate cu termenul de 6 luni prevăzut de textul citat din Legea societăților comerciale. Având în vedere că din cuprinsul textelor legale în care sunt prevăzute termenele arătate, nu rezultă că acestea sunt termene de decădere, ci dimpotrivă, sunt termene de recomandare, concluzia firească este aceea că în condițiile în care societatea comercială pârâtă își îndeplinește obligația de a depune la Oficiul Registrului Comerțului situațiile financiare aferente, sancțiunea dizolvării societății comerciale pârâte nu se mai impune.

Cum în cazul de față societatea pârâtă a făcut dovada depunerii la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureșa situațiilor financiare anuale aferente anului 2005, recursul declarat de aceasta urmează a fi admis având în vedere dispozițiilor art. 312 alin. 1 teza I Cod procedură civilă sentința civilă atacată modificată, în sensul respingerii cererii formulate de reclamant privind dizolvarea societății pârâte și efectuării cuvenitelor mențiuni în Registrul Comerțului, în sensul radierii mențiunilor privind dizolvarea pârâtei.

Mai trebuie menționat faptul că însuși reclamantul în acțiunea introductivă și-a exprimat poziția potrivit căreia în cazul în care societatea comercială pârâtă și-ar îndeplini obligația de depunere a situațiilor aferente până la dezbaterea fondului, acțiunea ar rămâne fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite contestația în anulare formulată de către contestatoarea SC - SRL B

Dispune anularea deciziei civile nr.2118/26 noiembrie 2007 pronunțată în dosarul - al Curții de Apel Cluj și în consecință:

Admite recursul declarat de către pârâta SC - SRL BMî mpotriva sentinței civile nr. 2941/19 septembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Maramureș pe care o modifică în sensul că respinge cererea de dizolvare formulată de către reclamantul OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI B prin OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI de pe lângă Tribunalul Maramureș.

Dispune radierea mențiunilor din Registrul Comerțului efectuate în baza sentinței recurate.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulate de către contestatoare.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 21.02.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

Red./

4 ex./14.04.2008

Jud.fond.

Președinte:Liviu Ungur
Judecători:Liviu Ungur, Lucia Brehar Delia Marusciac

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Spete dizolvare firma. Decizia 472/2008. Curtea de Apel Cluj