Spete drept de autor si drepturi conexe. Decizia 159/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 159.
Ședința publică de la 14.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv
JUDECĂTOR 2: Silvia Pană
GREFIER - - -
Pe rol judecarea cererilor de apel formulate de apelanta-reclamantă, apelanta-pârâtă-intervenientă - PRO & SRL și apelantul-pârât împotriva sentinței civile nr. 1214 din 26.06.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Dezbaterile pe fondul cererii de apel au avut loc în ședința publică din data de 29.09.2009, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie și când Curtea, având nevoie de timp pentru delibera și pentru da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 06.10.2009, 13.10.2009 iar apoi la 14.10.2009 - data pronunțării prezentei decizii civile.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la data de 14.12.2006 pe rolul Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială sub nr-, reclamanta, în calitate de autoare a titlului "CU DUPĂ MINE" și de titulară a mărcii "CU DUPĂ MINE" a chemat în judecată pe pârâții și PRO, solicitând obligarea pârâților să înceteze promovarea și vânzare a albumului pe care l-a produs sub titlul "Cu lăutarii după mine", precum și organizarea de spectacole și emisiuni de divertisment audio/video sub acest titlu.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că sub titlul "CU DUPĂ MINE", creată de aceasta, în perioada 2003-2005 realizat și difuzat pe postul de televiziune TV o emisiune muzicală și că, sub același titlu a realizat și un album de muzică lăutărească în colaborare cu Casa de Producție Oltenia Production, după care în anul 2005 susținut un concert de muzică lăutărească la festivalul " de " de la B, susținând tot sub același titlu și un spectacol în anul 2007 în Anglia, că acest titlu a devenit emblematic pentru reclamantă iar din data de 31.01.2005 a înregistrat acest titlu ca marcă la. așa cum rezultă din certificatul de înregistrare marcă nr. 64274/31.10.2005 în baza Deciziei nr. - emisă de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, că pârâtul în colaborare cu pârâta PRO, a realizat un album de muzică folclorică cu același titlu, că albumul său este promovat și a fost pus în vânzare de această casă de producție, că în perioada următoare acesta va concerta atât în țară cât și în străinătate iar spectacolele vor avea același titlu ca și cel care a fost înregistrat la. arătând și că pârâtul a evoluat și în emisiuni de divertisment sub acest titlu, că, față de această situație, reclamanta a notificat în data de 21.11.2006 pe pârâta PRO, în sensul de a înceta să promoveze acest album cât și organizarea de spectacole, sub acest titlu, că abuzul părților de a produce, promova și vinde un album sub acest titlu, cât și de a organiza spectacole, cauzează reclamantei importante prejudicii de ordin patrimonial și moral, apreciind că în cauză sunt incidente dispozițiile Legii nr. 8/1996 și ale Legii nr. 84/1998.
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 1073-1077.civil.
Cererea a fost legal timbrată.
În susținerea cererii, s-au depus la dosar certificat de înregistrare marcă nr. 64274; extras din Legea nr. 84/1998; decizia LM. nr. -/25.05.2005; planșe fotografice reprezentând afișe ale unor spectacole.
Prin întâmpinarea înregistrată în 14.03.2007, PRO a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și scoaterea sa din cauză, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat că aceasta nu are încheiat cu pârâtul niciun contract de cesiune și editare cu privire la albumul în discuție și nu este producător al acestui album, reclamanta nefăcând nicio dovadă a calității procesuale pasive a acestei pârâte.
În subsidiar, în cazul în care nu se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a PRO, solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât temeiul de drept al acțiunii, respectiv art. 1073 - 1077 din Codul civil, este specific acțiunilor care au la baza un contract, atunci când una dintre părți nu-și îndeplinește o obligație contractuală, iar art. 1073 din Codul Civil prevede ca: "Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare" și art. 1073 - 1077 sunt prevăzute în Codul Civil la Capitolul VII -"Despre efectele obligațiilor". În raport de temeiul de drept invocat, consideră acțiunea neîntemeiată, întrucât între părți nu există încheiat niciun act care să justifice promovarea "obligației de a face" în baza art. 1073 - 1077 din Codul Civil.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanta are Certificatul de înregistrare al mărcii individuale, verbale, constând în denumirea "CU DUPĂ MINE", pentru clasele: CI: 38: emisiune tv și CI: 41: Servicii de divertisment, realizare emisiune tv și într-adevăr, mărcile din România sunt protejate de legea speciala nr. 84/1998, marca fiind definită ca fiind "un semn distinctiv servind la diferențierea de către public a produselor și serviciilor unui comerciant de produsele și serviciile de același fel, ori de produsele și serviciile similare altor comercianți". Consideră că în raport de dispozițiile Legii nr. 84/1998, se observa că nu se poate vorbi despre o încălcare a dreptului la marca al d-nei - "Cu lăutarii după mine", în condițiile în care această marcă nu este protejată și pentru înregistrări audio pe suporturi magnetice și optice, suporturi de înregistrare magnetică, discuri acustice, discuri compact, prelucrare cu caracter informatic", marca reclamantei fiind protejată doar pentru: difuzare de emisiune tv, servicii de divertisment, realizare emisiune TV. Arată și că, reclamanta nu face dovada că PRO ar fi organizat spectacole și emisiuni de divertisment audio/video sub denumirea "Cu lăutarii după mine", în condițiile în care principala funcție a unei mărci este aceea de diferențiere a produselor si serviciilor si de indicare a originii acestora.
Prin întâmpinarea și cererea reconvențională formulate și înregistrate în 15.03.2007, a solicitat respingerea ca netemeinică și nelegală a cererii reclamantei și anularea certificatului de înregistrare nr. 64274/31.01.2005, prin care reclamanta a înregistrat la OSIM marca "CU DUPĂ MINE", întrucât reclamanta pretinde prin cererea de chemare în judecată cu care a investit instanța că este autoare a titlului CU DUPĂ MINE și titulară a mărcii CU DUPĂ MINE, solicitând pe această cale pârâtului și Casei de producție PRO să înceteze promovarea și vânzarea albumului produs cu titlul CU DUPĂ MINE precum și organizarea de spectacole și emisiuni de divertisment sub acest titlu.
În mod cu totul eronat reclamanta susține în cererea sa de chemare în judecată că este autoarea titlului CU DUPĂ MINE, bucurându-se de protecția Legea nr. 8/1996. După cum se poate observa din conținutul articolului 7 din Legea nr. 8/1996, categoriile de opere ce se bucura de protecția Legii nr. 8/1996 sunt în mod limitativ prevăzute în lege, astfel încât, un titlu nu constituie obiectul unui drept de autor, așadar reclamanta nu poate pretinde că are un drept de creație intelectuală, neexistând în cazul de față, o creație intelectuală asupra cărei sa se poată naște un astfel de drept protejat de legislația existentă în materie.
Față de susținerile reclamantei cu privire la protecția pe care i-o conferă Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, arătăm instanței că, deși reclamanta are într-adevăr înregistrată la Oficiul de Stat pentru Mărci și Invenții marca CU DUPĂ MINE conform Certificatului nr. 64274/31.01.2005, tocmai în temeiul art. 35 din Legea nr. 84/1996, reclamanta nu poate să interzică terților folosirea, fără consimțământul sau a mărcii înregistrate de către aceasta, decât pentru serviciile identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată.
Așa cum reiese din certificatul de înregistrare nr. 64274/2005 depus de către numita la dosarul cauzei, aceasta are înregistrata marca CU DUPĂ MINE doar pentru următoarele clase și servicii: CI 38: emisiune TV și CI: 41 Servicii de divertisment, realizare emisiune TV.
Potrivit de la privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, revizuit la la 14 iulie 1967 și la Geneva la 13 mai 1977 și modificat la 2 octombrie 1979 la care România a aderat prin Legea nr. 3/1998, țările semnatare adoptă o clasificare comună a produselor și serviciilor, în vederea înregistrării mărcilor, astfel încât titularul unei mărci are un drept exclusiv asupra aceleia numai pe clasele de produse și servicii pe care marca a fost înregistrată, drepturile conferite de lege neextinzându-se și asupra unor alte clase de servicii și produse.
După cum rezultă din chiar cererea de chemare în judecată a reclamantei, pârâtul a folosit sintagma "CU DUPĂ MINE" ca și titlu pe un album produs în colaborare cu Casa de producție PRO și că intenționează să concerteze în străinătate sub acest titlu, aceste tipuri de servicii însă nu coincid cu cele pentru care reclamanta și-a rezervat marca la OSIM, astfel încât aceasta nu are calitatea conferită de lege să îi interzică promovarea pe piață a albumului sau realizarea unor concerte pe care de altfel nici măcar nu le-a realizat până în prezent, reclamanta invocând în cererea sa de chemare în judecată doar o afirmație pe un post de televiziune, neprobată în fapt, și care nu are, de altfel, nici o relevanță juridică.
De altfel, pârâtul a ales să imprime pe coperta albumului său titlul "Cu lăutarii după mine", pentru simplul motiv că orchestra cu care cântă poartă chiar aceasta denumire "", sub care de altfel, este înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci din Republica M fiind Orchestra Națională din Chișinău, pe coperta interioară fiind trecut acest fapt. Faptul că a alăturat numelui purtat de orchestra alături de care concertează și sintagma "după mine" nu reprezintă o atingere a drepturilor conferite numitei prin înregistrarea mărcii la OSIM, aceste cuvinte fiind practic niște cuvinte uzuale, folosite zilnic în limbajul curent cuvinte asupra cărora nimeni, niciodată nu ar putea și nu ar avea cum să pretindă vreun drept de exclusivitate.
Numita nu este, "creatoarea" acestei titulaturi, pentru că, în urmă cu mulți ani înainte ca reclamanta să folosească această sintagmă ca și titlul unor emisiuni TV sau a unor diverse concerte în țară și străinătate pe care aceasta le-a susținut, atât regretatul cât și -, au folosit această sintagmă, concertând sub acest titlu, folosind aceasta combinație de cuvinte în melodiile lor, cel de-al doilea fiind, de altfel, primul compozitor al unei melodii cu această titulatură.
În ceea ce privește invocarea ca temei de drept a art. 1073-1077 civ, considera că excede în totalitate obiectul unui astfel de litigiu. Între pârât și numita nu s-a născut niciodată vreun raport juridic, care să îi confere acesteia dreptul de a solicita, pe calea unei acțiuni în instanță obligarea sa de a înceta promovarea și vânzarea albumului produs de pârât în colaborare cu Casa de producție Pro, acțiune care din punct de vedere juridic poate fi încadrată ca și o "obligație de a face", care nu poate lua naștere decât fie în temeiul legii, fie în temeiul unei convenții născute între părți, în cazul de față nici una dintre situații nefiind aplicabile.
De asemenea față de afirmațiile reclamantei potrivit cărora producerea, promovarea și comercializarea albumului sub acest titlu i-ar produce acesteia importante prejudicii patrimoniale și morale, le consideră total nefondate, nedovedite și imposibil de probat, pentru simplul motiv că astfel de prejudicii sunt total inexistente.
Pe cale reconvențională, solicită instanței anularea certificatului de înregistrare nr. 64274/31.01.2005 pentru lipsa caracterului distinctiv al mărcii a cărei înregistrare a fost efectuată de către reclamantă la Oficiul de Stat pentru Mărci și Invenții, în temeiul art. 48 alin 1 lit. a) din Legea nr. 84/11998.
În acest sens, învederează instanței faptul că, marca "Cu lăutarii după mine" nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 5 alin 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998 pentru a putea fi înregistrată la OSIM, lipsindu-i caracterul distinctiv necesar și esențial înregistrării unei mărci. Astfel, arată instanței ca aceste cuvinte, această sintagmă "Cu lăutarii după mine", este lipsită de distinctivitate, fiind o sintagmă alcătuită din cuvinte uzuale în practicile comerciale și în limbajul curent, astfel că decizia de înregistrare a mărcii nu este legală. Faptul că încercarea solicitantei a fost admisă de către OSIM, conferindu-i acesteia un drept de exclusivitate asupra mărcii pe clasele de produse și servicii pe care le-a precizat mai sus, este o încălcare a dispozițiilor art. 5 alin. lit. b din Legea nr. 84/1998, care prevede că, pentru a putea fi înregistrată este necesar să îndeplinească condiția distinctivității, neîndeplinirea acestei condiții ducând la respingerea cererii de înregistrare a mărcii, îi precum și a Regulamentul de aplicare a Legea nr. 84/1998, care în conformitate cu regula 17 prevede că, în situația în care unei mărci îi lipsește caracterul distinctiv, aceasta va fi considerată o "marcă slabă", iar admiterea cererii de înregistrare a acesteia la OSIM nu se poate face decât cu condiția ca solicitantul să declare, în termen de două luni de la data notificării, ca nu va invoca un drept de exclusivitate asupra acesteia. În situația în care marca a fost totuși înregistrată la OSIM, în concordanță cu dispozițiile art. 48 alin. lit. a) din norma legislativă evocată mai sus, orice persoană interesată poate cere anularea unei mărci astfel înregistrate pe calea unei acțiuni în instanță, în termen de 5 (cinci) ani de la data înregistrării mărcii. Lipsa caracterului distinctiv trebuie să ducă la respingerea cererii de înregistrare a mărcii în acest sens, în art.3 al Directivei Consiliului Comunității Europene în materie de mărci și în art. 7 al Regulamentului asupra mărcii comunitare se dispune că vor fi respinse de la înregistrare ori declarate nule dacă au fost înregistrate, mărcile lipsite de caracter distinctiv.
Față de cele învederate, solicită pe fondul cauzei respingerea cererii reclamantei ca netemeinică și nelegală și pe cale reconvențională, anularea certificatului de înregistrare nr. 64274/31.01.2005 pentru lipsa caracterului distinctiv al mărcii a cărei înregistrare a fost efectuată de către reclamantă la Oficiul de Stat pentru Mărci și Invenții, în temeiul art. 48 alin 1 lit. a) din Legea nr. 84/1998.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-118.proc. civ. Legea nr. 84/1998, Regulamentul de aplicare al Legea nr. 84/1998, Potrivit de la privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor, Directiva Consiliului Comunității Europene în materie de mărci și Regulamentul asupra mărcii comunitare.
Prin cererea precizatoare și de completare a acțiunii, înregistrată în 21.03.2007, a solicitat obligarea pârâților în solidar la plata de daune materiale reprezentând echivalentul în lei a sumei de 20.000 de euro și daune morale în cuantum de 10.000 de euro, pentru folosirea fără drept a mărcii "Cu lăutarii după mine". (63.600 lei si 31.800 lei - fila 65).
A arătat că denumirea "Cu lăutarii după mine" a devenit emblematică pentru activitatea sa artistică, întrucât sub ea a desfășurat în ultimii 5 ani de zile, spectacole, emisiuni de divertisment și a lansat un album cu această denumire, în consecință, activitatea artistică desfășurată sub această denumire, nu se limitează la o singură melodie, ci înglobează o gamă foarte variată de reprezentări artistice, ajungând ca pentru publicul genului de muzică lăutărească, această denumire să fie sinonimă cu activitatea artistei.
Conform Legii nr. 84/1998, marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică, ce servește la individualizarea, deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice de cele aparținând altor persoane. Asemenea semne distinctive pot fi și cuvinte, (art. 3 alin. 1 lit. a).
Dreptul la marcă este recunoscut acelei persoane care a depus prima în condițiile legii, cererea de înregistrare a mărcii, legea conferindu-i titularului mărcii dreptul exclusiv asupra acesteia. În aceste condiții, conform art. 35 alin. 2, titularul mărcii poate solicita instanței să interzică terților să folosească această marcă, să sisteze orice folosire a acesteia, precum și să obțină daune materiale și morale din folosirea fără drept a mărcii, conform dreptului comun.
Așa cum a învederat instanței, pârâții au încălcat dreptul acesteia asupra mărcii "Cu lăutarii după mine", prin lansarea unui album de muzică sub această denumire, susținerea de spectacole și apariția în emisiuni de divertisment sub această denumire. Având în vedere că reclamanta deține Certificatul de marcă nr. 64274/31.01.2005 pentru denumirea "Cu lăutarii după mine", în ceea ce privește produsele și serviciile din clasa 38 - difuzare emisiune tv și clasa 41 - servicii de divertisment, iar începând cu 13 decembrie 2006 solicitat înregistrarea mărcii și pentru clasa 9 care include suporți de înregistrare magnetici, discuri acustice și clasa 35: publicitate și comercializare, consideră că dreptul sa exclusiv asupra acestei mărci a fost vădit încălcat.
În ceea ce privește protecția mărcii pentru produsele din clasa 9 - discuri acustice și suporți de înregistrare magnetici, precum și clasa 35 - publicitate și comercializare, în perioada anterioară datei de 13 decembrie 2006, atrage atenția asupra faptului că legiuitorul a extins protecția mărcii pe de o parte cu privire la folosirea sa fără acordul titularului pentru produse similare, atunci când această folosire este de natură a produce confuzii, precum și cu privire la mărcile notorii, care datorită renumelui de care se bucură, beneficiază de protecție chiar și în lipsa înregistrării.
În acest sens, atrage atenția asupra art. 35 alin. 2 lit. c) din Legea 84/1998, în care legiuitorul dă posibilitatea titularului unei mărci să solicite instanței să se interzică folosirea unui semn identic cu marca pentru produse diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta din urmă a dobândit un renume în România și prin folosirea ei s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii, sau atunci când folosirea ar putea cauza titularului mărcii un prejudiciu.
Din dispozițiile legii reiese cu claritate intenția legiuitorului de proteja o marcă deja înregistrată împotriva oricărui risc de confuzie pentru public sau chiar de simplă asociere cu marca deja înregistrată. Astfel, conform art. 6 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998, o marcă este refuzată la înregistrare dacă este identică cu o marcă anterioară și este destinată a fi aplicată unor produse sau servicii similare cu cele pentru care marca anterioară este protejată, dacă există risc de confuzie pentru public. De asemenea, se refuză înregistrarea mărcii, atunci când aceasta este identică cu o marcă notorie, atunci când prin folosirea ei se profită de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii ori folosirea ar putea provoca prejudicii titularului mărcii, fie că serviciile și produsele sunt identice sau similare.
Având în vedere cele precizate mai sus, consideră că ne încadrăm în ipoteza prevăzută de art. 35 alin. 2 lit. c) și poate solicita despăgubiri și pentru folosirea mărcii anterior datei de 13 decembrie 2006, pentru produsele din clasa 9 și din clasa 35, atâta timp cât este vorba despre folosirea mărcii "Cu lăutarii după mine" pentru produse diferite dar se profită de renumele acestei mărci, creând confuzie pentru public și cauzând prejudicii titularului mărcii.
De asemenea, consideră că marca întrunește și condițiile pentru a fi calificată "marcă notorie", conform art. 3 alin. I lit. c) din legea nr. 84/1998: "marca notorie este marca larg cunoscută în România. pentru a se determina dacă o marcă este larg cunoscută se va avea în vedere notorietatea acestei mărci, în cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile cărora marca respectivă se aplică. "
Așa cum a precizat și în cadrul cererii introductive, activitatea artistică desfășurată sub această marcă datează din anul 2003, devenind cunoscută în rândul publicului muzicii populare și lăutărești și sinonimă cu activitatea sa artistică, în condițiile în care pârâții sunt de asemenea profesioniști ai industriei muzicale din România, consideră că este inacceptabil să se pretindă că nu se cunoștea folosirea acestei mărci de către reclamanta, sau că nu se putea bănui măcar confuzia ce s-ar putea crea sau minima asociere cu marca artistei.
Așa cum va dovedi instanței, folosirea acestei mărci și confuzia sau asocierea creată, nu numai că a fost de natură să producă profituri nelegitime pârâților ci i-a produs și grave prejudicii. Astfel, deși la începutul anului 2007 trebuia să susțină un concert în Marea Britanie la cererea diasporei din această țara, acest concert a fost contramandat întrucât atât organizatorii cât și publicul nu mai aveau certitudinea că cea care va susține concertul sub denumirea "Cu lăutarii după mine" va fi și nu. De asemenea, producerea celui de-al doilea album "Cu lăutarii după mine" semnat a fost sistată cu puțin timp înainte de finalizare, întrucât au apărut incertitudini asupra exclusivității acestei mărci. Cu toate acestea, în ciuda prejudiciilor provocate titularului mărcii, pârâții au profitat de pe urma asocierii și confuziei cu marca mea.
A arătat că folosirea abuzivă de către pârâți a acestei mărci prin producerea, promovarea, punerea în vânzare a unui album precum și susținerea de concerte și emisiuni, mi-au cauzat importante prejudicii de ordin patrimonial și moral. în dovedirea celor de mai sus solicit proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâților, precum și orice alte probe a căror necesitate va reieși din dezbateri.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 35 din Legea nr. 84/1998, art. 998-999 și art. 1073-1077 din Codul Civil și art. 132.pr.civ.
Prin încheierea din ședința publică de la 1.03.2007, dată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, s-a admis excepția de necompetență materială funcțională și s-a dispus înaintarea dosarului privind pe reclamanta în contradictoriu cu și Pro, conducerii Tribunalului București în vederea repartizării a una din secțiile civile, apreciind că dreptul dedus judecății este un drept de autor reglementat de dispozițiile Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, iar litigiile în materie de creație intelectuală se soluționează de secțiile Tribunalului București.
a fost astfel înregistrată la data de 03.05.2007 la Tribunalul București Secția a V-a Civilă sub nr. 15246/-.
La termenul din 23 mai 2005 s-a înregistrat întâmpinarea formulată de - Pro SRL (față de precizarea și completarea acțiunii principale). De asemenea, s-a înregistrat cererea de intervenție în interes propriu formulată de DE RADIO PRO, având ca obiect anularea înregistrării mărcii și radierea acesteia.
La termenul din 31.05.2007, s-a înregistrat cererea de completare a motivelor de anulare a mărcii (disp. art. 48 alin. 1 lit. b din Legea 84/1998).
La termenul din 4.10.2008 s-a încuviințat în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de DE RADIO PRO L, respingându-se cererea de intervenție accesorie a aceleiași societăți; s-a respins excepția lipsei calității procesuale a pârâtului, admițându-se excepția lipsei calității procesuale a - Pro SRL.
La termenul din 25.10.2007, s-a încuviințat completarea acțiunii cu chemarea în judecată, ca pârâtă a - de Radio Pro SRL.
Prin cererea de chemare în garanție înregistrată în 14.11.2007, DE RADIO PRO a chemat în garanție pe, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 95.400 lei cu titlu de despăgubiri, în situația în care se va admite acțiunea principală.
În motivare a arătat că aceasta, în calitate de producător, a încheiat cu pârâtul contractul nr. 123/06.11.2006, obiectul acestuia constând în angajarea exclusivă de către artistul interpret - - către producător - DE RADIO PRO pentru înregistrarea, în sens de prima fixare, reproducerea și difuzarea pieselor muzicale menționate în Anexa contractului și interpretate de către AI ( artist interpret), care asigura și serviciile de producție aferente pieselor muzicale din Anexa I la contract.
Totodată, arată că obiectul contractului menționat mai sus îl constituie cesionarea către a tuturor drepturilor patrimoniale conexe (stabilite în art. 98 din Legea nr. 8/1996) asupra tuturor pieselor muzicale interpretate de către AI și prevăzute în Anexa 1, în schimbul remunerației prevăzute la art. 5 din contract, precum și cesionarea către a tuturor drepturilor patrimoniale conexe, aferente materialelor muzicale realizate în baza prezentului contract, altele decât drepturile AI.
Arată că la art. 4 din Contractul nr. 123/06.11.2006 - "Garanții" se arata că,4.1. AI garantează ul de liniștita exercitare a drepturilor cedate prin prezentul contract și, în special, ca AI are calitatea de a acorda aceste drepturi privind piesele muzicale cuprinse în Anexa. 4.2. AI garantează ca nu a încheiat și nu va încheia acte de natură să restrângă sau să împiedice producerea efectelor prezentului contract cu referire la albumul "Cu lăutarii după mine". 4.3. AI se angajează sa nu cu nimic bunul mers al producției muzicale și să nu facă, prin nici un mijloc, declarații care ar putea să aducă vreun prejudiciu acestei exploatări"
Totodată, DE RADIO PRO a încheiat cu Contractul de cesiune și editare nr. 122/06.11.2006, în care, la Articolul - "Obiectul contractului", pct. 2, se arată că: "AUTORUL ( ) asigura EDITORUL împotriva oricărei pretenții emise de terți privind drepturile morale și patrimoniale asupra acestor opera", arătând și că prin opere ce fac obiectul menționatului contract se înțeleg operele indicate în albumul intitulat "Cu lăutarii după mine", cuprinse în Anexa contractului.
Prin întâmpinare, DE RADIO PRO a solicitat ca reclamata să precizeze obiectul cererii de chemare în judecată și valoarea pretențiilor, iar în subsidiar a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 112.pr.civilă, care nu sunt întrunite dat fiind lipsa obiectului cererii, iar în subsidiar solicită respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată, întrucât, sub aspectul art. 1073 - 1077 din Codul civil, acțiunea nu este întemeiata deoarece acest temei juridic este specific acțiunilor care au la baza un contract, atunci când una din părți nu-si îndeplinește o obligație contractuală, ori între DE RADIO și reclamantă nu a existat nici un contract. Arată că în Art. 1073 - 1077 sunt prevăzute in Codul civil la Cap. VII - Despre efectele obligațiilor"
Sub aspectul art. 998 - 999 din Codul civil consideră că acțiunea reclamantei nu este întemeiată întrucât în cauză nu sunt întrunite cumulativ condițiile pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală.
Consideră că nu există un prejudiciu, deoarece la momentul anunțării ieșirii pe piața a albumului " - Cu lăutarii după mine", reclamanta nu avea protejată marca pentru produsele din clasa 9 - discuri acustice și suporți de înregistrare magnetici și nici pentru produsele din clasa 35 - publicitate și comercializare iar potrivit art. 35 litera a) din Legea nr. 84/1998, titularul unei mărci poate cere instanței de judecată să interzică terților să folosească în activitatea lor comercială, fără consimțământul titularului "un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată."
Arată și că nu există nici o faptă ilicită a Companiei de natură să atragă după sine răspunderea civilă delictuală, că nu exista un raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și nu există nici vinovăția celui care a cauzat prejudiciul.
Arată că marca "Cu după mine" a reclamantei nu este o marcă notorie în România. Astfel, Legea nr. 84/1998 definește o marca notorie în art. 3 lit. c) astfel: "marca notorie este marca larg cunoscută în România la data depunerii unei cereri de înregistrare a mărcii sau la data priorității revendicate în cerere; pentru a determina dacă o marcă este larg cunoscută se va avea în vedere notorietatea acestei mărci, în cadrul segmentului de public vizat pentru produsele și serviciile cărora marca respectivă se aplica, fără a fi necesară înregistrarea sau utilizarea mărcii." Astfel, dacă ar fi să se ia în calcul segmentul de public vizat pentru produsele sau serviciile cărora marca respectivă se aplica - este vorba de produsele din clasa 38 și 41 - am putea spune că notorietatea mărcii "Cu lăutarii după mine" este dată de numele regretatului și de numele maestrului -, în timp ce marca reclamantei - "Cu lăutarii după mine" - conține elemente lipsite de caracter distinctiv, motiv pentru care, aceasta nu poate invoca un drept exclusiv asupra denumirii în discuție, conform Regulii 17 (4) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-118.pr.civilă.
Prin sentinta civilă nr.1214 din data de 26.06.2008 TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A CIVILĂ a respins ca neîntemeiate acțiunea, cererea de intervenție în interes propriu și cererea de chemare în garanție.
Având în vedere că cererea reconvențională și cererea de intervenție în interes propriu pun în discuție valabilitatea mărcii, în temeiul căreia se formulează pretențiile din acțiunea principală, acestea au fost analizate cu precădere.
În motivarea sentin ței s-a arătat că pentru anularea mărcii se invocă lipsa de distinctivitate (art. 5 lit. b și c din Legea 84/1996) și conflictul cu o marcă notorie (art. 6 lit. d din legea 84/1996 și art. 6 bis din convenția de la ).
Cu privire la caracterul distinctiv al unui semn pentru identificarea produselor și serviciilor Legea nr. 84/1998, oferă o reglementare, care, față de teoria dreptului mărcilor urmează să fie interpretată ca fiind interdicția de a se înregistra un semn căruia îi lipsește orice caracter distinctiv (art. 5 lit. b, corespunzător art. 3 lit. b din Directiva 89/104EEC) sau o marcă descriptivă (art. 5 lit. c și d corespunzătoare art. 3 lit. d și c din Directiva). În cererea reconvențională se invoca disp. art. 5 lit. b din Legea 84/1998 și se reproduce și textul art. 5 lit. c din Legea 84/1998, iar în cererea de intervenție în interes propriu se invoca în mod expres disp. art. 5 lit. c din Legea 84/1998.
Ca atare au fost analizate motivele prevăzute de art. 5 lit. b și c din legea 84/1998.
Un semn este lipsit de distinctivitate (art. 5 lit. b din Legea 84/1998 ) în cazul în care prin el însuși nu este să deosebească produsele unui titular de ale altuia. Marca în discuție nu poate fi considerată că nu este aptă, în mod absolut, să îndeplinească această funcție.
Când se analizează aceasta condiție în legătură cu un semn înregistrat ca marcă se pornește de la asocierea semnului cu produsul pentru care se solicită înregistrarea
Cu privire la marca în discuție (filele 103-104), înregistrată pentru clasele de produse și servicii 38 și 41, Tribunalul reține următoarele: marca este una distinctivă fiind aptă să deosebească produsul sau serviciile între ele, din punct de vedere al sursei de proveniență (al "producătorului").
de cuvinte aleasă are un înțeles de sine stătător și poate servi funcției de a distinge un produs de altul. de distinctivitate sunt semnele care nu sunt suficient de "caracterizate" și nu "pot" crea în mintea publicului asocierea cu un produs (un punct, spre exemplu, fără alte determinări, o geometrică, etc.).
În jurisprudența Curții Europene de Justiție, lipsa caracterul distinctiv al unei mărci a fost definit astfel: mărcile lipsite de caracter distinctiv sunt acele mărci incapabile să îndeplinească funcția esențială a mărcii, aceea de a identifica sursa comercială a produselor sau serviciilor, punându-l pe consumatorul care le-a achiziționat în imposibilitatea de a repeta această acțiune, în situația în care s-a dovedit pozitiva sau de aoe vita, în situația în care a fost nemulțumit de achiziționarea produselor.
"" expresia verbala aleasă ca marcă, Tribunalul a reținut că aceasta permite consumatorului să asocieze produsul cu semnul și să "caute" sau să "evite" produsele sau serviciile sub această marcă, în situația în care este pus "să achiziționeze" produse sau servicii din categoria celor pentru care s-a înregistrat marca, după ce le va "fi consumat" anterior pe cele marcate cu semnul în discuție.
Cât privește incidența art. 5 lit. c din Legea nr. 84/1994, Tribunalul a reținut că această "interdicție" la înregistrare privește acele semne care, în limbajul curent - sau în practicile comerciale loiale și constante - au devenit uzuale pentru a distinge produsele - în activitatea de consum (a publicului), cât și între comercianți. Un semn care intră în această categorie este un semn pe care publicul (sau comercianții) îl folosesc în mod curent atunci când se referă la produse din categoria acelora pentru care se solicită înregistrarea. Împrejurarea că reclamanta a ales o combinație de cuvinte care constituie și titlul unei opere celebre, nu încadrează această marcă în categoria celor definite de art. 5 lit. c din Legea nr. -. Așadar este vorba despre acele semne care fără a denumi, inițial, produsul (sau caracteristici ale acestuia) au ajuns ca în limbajul comun sau al comercianților să fie asociate în mod obligatoriu cu un produs sau serviciu - din cele pentru care se solicita înregistrarea.
În ce privește conflictul cu o marcă notorie, nici acest impediment nu poate fi reținut în cauză, întrucât nu s-a făcut dovada că marca anterioară este una notorie.
Titlul unui cântec celebru nu poate fi considerat o marcă, în lipsa unor dovezi privind folosirea expresiei verbale ca și marca pentru produsele sau serviciile din certificatul de înregistrare al mărcii în discuție. Nici incidența disp. art. 6 lit. sau e din Legea 84/1998 nu poate fi reținută, de vreme ce nu s-a dovedit ca anterior, expresia verbală a fost folosită în sensul de a identifica produse sau servicii (înregistrarea de discuri sau susținerea spectacolelor).
Cât privește calitatea de autor asupra expresiei în discuție - care aparține altei persoane decât titularul mărcii - aceasta nu poate fi invocată decât de persoana prejudiciată în mod direct de pretinsa încălcare (titularul dreptului de autor).
În ce privește acțiunea în contrafacere, acțiunea principală, Tribunalul a reținut că aceasta nu este întemeiată.
În ce privește temeiul acesteia - dreptul asupra mărcii înregistrate, instanța reține că nu s-au făcut dovezi în sensul cerut de disp. art. 35 lit. c din Legea 84/1998. Cât privește folosirea mărcii pentru produsele și serviciile din certificatul de înregistrare nu sunt dovezi privind renumele mărcii pentru clasele de produse înregistrate, de care pârâții să fi profitat prin producerea albumului. Pentru a fi în situația reglementată de art. 35 lit. c din legea 84/1996, reclamanta ar fi trebuit să dovedească - cu studii de piață - atât că activitatea desfășurată sub marca înregistrată - emisiuni TV sau spectacole - este una notorie cât și faptul că activitatea pârâților profita de această notorietate sau că ar cauza reclamantei prejudicii. Prima teză - pârâții profită de renumele mărcii - nu poate fi imaginată de vreme ce activitatea pârâților este una care în mintea publicului se impune și prin alte caracteristici, în afara "semnului" - titlul albumului. Cât privește prejudiciile invocate cu privire la activitatea de spectacole, probe cu privire la notorietatea mărcii pentru acest serviciu nu s-au făcut și nici nu au fost propuse - pentru această teză probatorie, fiind propuși martori doar pentru a dovedi prejudiciile aduse acestei activități.
Cât privește notorietatea mărcii pentru celelalte clase de produse - clasa 9 și 35 -, nu s-au administrat probe privind folosirea notorie semnului pentru discuri acustice (clasa care privește activitatea pârâților), notorietate care "ar scuti" pe reclamantă de înregistrare.
Având în vedere că cererea principală a fost respinsă, cererea de chemare în garanție a fost respinsă, nefiind caz de despăgubiri de suportat de pârâtă.
Împotriva sentin ț ei men ționate anterior au declarat apel reclamanta, pârâtul-reclamant ș i intervenienta principală -PRO & (fosta DE RADIO PRO ).
În motivarea apelului reclamanta a arătat că așa cum a învederat prin precizarea la acțiune, pentru fapta ilicită de a folosi marca ce îi aparține cu scopul de a crea confuzie în rândul publicului și de a profita de pe urma notorietății mărcii ce îi aparține și pentru a acoperi, fie și în parte prejudiciul material și moral ce i-a fost creat, a evaluat daunele materiale la care solicită să fie obligați intimații și - Pro SRL la suma de 20.000 Euro, în echivalent în lei, și daunele morale la suma de 10.000 euro. În urma probatoriului administrat - constând în înscrisuri, martori și interogatoriu - a dovedit producerea prejudiciului, fapta ilicită a intimaților menționați anterior și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu. Cu toate că prejudiciul a fost demonstrat și acest lucru a fost reținut de instanța de fond, totuși, în mod nelegal a fost respinsă acțiunea reclamantei, considerându-se, neîntemeiat, că "nu a făcut dovada renumelui mărcii pentru clasele de produse înregistrate, de care pârâții să fi profitat prin producerea albumului".
Apelanta a arătat în continuare că sentința civilă nr. 1214/26.06.2008 este dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv a prevederilor art. 3, art.35 din Legea nr.84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, întrucât intimatul împreună cu casa de producție - Pro SRL și COMPAIA DE RADIO PRO i-au încălcat dreptul asupra mărcii "CU DUPA MINE" - prin folosirea acestei mărci fără acordul său la producerea, distribuirea și comercializarea unui album de muzica sub acesta denumire, prin publicitatea făcuta acestui album, prin participarea la emisiuni de divertisment sub acesta denumire, prin publicitatea făcută intenției de a organiza spectacole muzicale sub acesta denumire, că prin respingerea acțiunii instanța de fond a golit de conținut noțiunea de marca astfel cum este definită de lege și astfel cum doctrina juridică i-a stabilit funcțiile, ignorându-se, totodată, susținerile și dovezile administrate de aceasta. În cazul de față este vorba de faptul că intimații au editat, comercializat și popularizat un CD audio care are aceeași denumire cu marca înregistrată de reclamanta, la rândul său înregistrând un album muzical sub aceeași denumire-marcă și făcând timp de ani de zile spectacole muzicale sub acesta denumire care, în timp, prin intensa sa folosire în toată activitatea sa artistică a devenit o marcă de notorietate, respectiv o marcă reputată. Totodată, intimatul a participat la emisiuni de divertisment cu un program sub această denumirea și a făcut reclamă albumului său muzical și spectacolelor pe care le anunța că urmează să se desfășoare tot sub această denumire.
Apelanta a mai arătat că, în acest fel faptele intimaților au intrat în sfera faptelor ilicite, de vreme ce toate aceste activități nu aveau consimțământul său cu privire la folosirea mărcii ce îi aparține ca și marcă notorie - marca notorie fiind protejată chiar și fără să fie înregistrată -, produsele oferite de intimați sub denumire identică cu marca notorie ce îi aparține, creând în mod vădit confuzie în rândul consumatorilor cu privire la autorul creației artistice și tipul de creație artistică. Simpla asemănare - nu neapărat identitatea - între marca reputată și semnul folosit de un terț a fost în permanență sancționată în cadrul Curții de Justiție a Comunităților Europene, un caz cunoscut în această materie fiind cazul - AG a, vs - 23 oct.2003. Potrivit soluției adoptată în acest caz, sensul în care trebuie interpretată legislația comunitară în materie de marcă - legislație însușită în România prin transpunerea Primei Directive a Consiliului din 21.12.1988 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (89/104/CEE) în Legea nr. 84/1998 - este un sens larg, în sensul că "nu este neapărat necesar să existe un risc de confuzie între semn (cel folosit de terț, ) și marca renumită. Este suficient ca publicul să stabilească o legătură între semn și marca, chiar dacă nu le confunda" pentru ca titularul mărcii să fie îndreptățit să solicite încetarea folosirii semnului asemănător (). În mod evident această soluție a fost adoptată având în vedere definiția dată mărcii precum, funcției de identificare si diferențiere a produselor și serviciilor în scopul de a proteja consumatorii împotriva inducerii în eroare prin folosirea de "semne" care să creeze confuzie.
În ceea ce privește notorietatea dobândită de marca "Cu lăutarii după mine", aceasta este dată de cunoașterea largă a acestei denumiri, situație de fapt reflectată de numărul mare de persoane care au participat la spectacolele pe care le-a susținut de-a lungul timpului sub această denumire, de miile de CD-uri pe care le-a vândut în țară și în diaspora sub această denumire, de audiență la nivel național a spectacolului susținut de apelantă sub această denumire în cadrul festivalului de de la De-a lungul timpului, respectiv din anul 2003, prin folosirea în cadrul activității sale artistice sub diversele ei aspecte, această denumire a devenit o marcă de renume, toate produsele artistice oferite de apelantă sub această denumire fiind cunoscute și apreciate favorabil de un public extrem de larg, atât din țară și din diaspora, fiind astfel îndeplinite condițiile impuse de art.3 lit. c din Legea nr. 84/1998. Principiul specialității mărcii nu este încălcat, prevederile Legii nr. 84/1998 conferind protecție titularului unei mărci notorii și pentru produse și servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată.
Art. 35 alin.2 lit. c din Lg. nr. 84/1998 dă posibilitatea titularului unei mărci să solicite instanței să se interzică folosirea unui semn identic cu marca pentru produse diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când acesta din urma a dobândit un renume în România și prin folosirea ei s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii, sau atunci când folosirea ar putea cauza titularului mărcii un prejudiciu. Din dispozițiile legii reiese cu claritate intenția legiuitorului de proteja o marcă deja înregistrată împotriva oricărui risc de confuzie pentru public sau chiar de simpla asociere cu marca deja înregistrată. Astfel, conform art. 6 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998, o marcă este refuzată la înregistrare dacă este identică cu o marcă anterioară și este destinată a fi aplicată unor produse sau servicii similare cu cele pentru care marca anterioară este protejată, dacă exista risc de confuzie pentru public. De asemenea, se refuză înregistrarea mărcii, atunci când aceasta este identică cu o marcă notorie, atunci când prin folosirea ei se profită de caracterul distinctiv sau de renumele mărcii ori folosirea ar putea provoca prejudicii titularului mărcii, fie că serviciile și produsele sunt identice sau similare. Situația de fapt învederată ca motiv al acțiunii se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 35 alin. 2 lit. c din Legea nr. 84/1998, fapt pentru care a solicitat despăgubiri și pentru folosirea mărcii anterior datei de 13 decembrie 2006, pentru produsele din clasa 9 și din clasa 35, atât timp cât este vorba despre folosirea mărcii "Cu lăutarii după mine" pentru produse diferite, dar pentru care se profită de renumele acestei mărci, creând confuzie pentru public și cauzând prejudicii titularului mărcii. În ceea ce privește notorietatea potrivit art. 3 alin. c din Legea nr. 84/1998 "marca notorie este marca larg cunoscută în România".
În condițiile în care intimații sunt de asemenea profesioniști ai industriei muzicale din România, este inacceptabil să se pretindă că nu se cunoștea folosirea acestei mărci de către reclamantă, sau că nu se putea bănui măcar confuzia ce s-ar putea crea sau minima asociere cu marca artistei.
În ceea ce privește condiția impusă de art. 35 lit. c în privința posibilității de a se putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii, apelanta a arătat că în mod greșit instanța de fond a considerat că o atare situație "nu poate fi imaginată de vreme ce activitatea pârâților este una care în mintea publicului se impune și prin alte caracteristici, în afara "semnului"- titlului albumului." Este surprinzător faptul că în ceea ce privește fapta ilicită a intimaților de a edita un album muzical sub marca sa fără acordul săuu instanța a putut să-și "imagineze" că activitatea intimaților se impune publicului și prin alte caracteristici în afară de "semnul"- titlul albumului, dar lasă în afara - fie și a "imaginației" dacă nu a cunoașterii - principala funcție comercială a mărcii, respectiv aceea de a servi la extinderea pieței - respectiv creșterea vânzărilor și atragerea unui număr tot mai mare de consumatori concomitent cu creșterea diversității acestora pe categorii de vârstă, preocupări, nivel de educație etc.
pieței ca urmare a folosirii unei mărci este posibilă ca urmare a funcțiilor pe care marca le îndeplinește, respectiv "funcția de diferențiere a produselor și serviciilor, de identificare a originii acestora, funcția de garanție a calității produsului/serviciului, funcția de organizare a pieței, funcția de monopol, funcția de reclamă și funcția de protecție a consumatorilor. Într-un mediu concurențial, comercializarea unui produs care poate fi recunoscut după un nume identic cu al unor produse deja cunoscute și apreciate de consumatori timp de ani de zile, îi asigură acestui produs de la început o poziționare mai bună pe piață prin atracția pe care numele în sine îl conferă produsului. Flosirea unui nume deja cunoscut și apreciat face ca produsul nou ce folosește acest nume cunoscut să atragă gama de consumatori a produsului a cărui denumire o poartă, structura acestei arii de consumatori nemaifăcând obiectul eforturilor proprii ale celor ce folosesc numele reputat, ci beneficiind deja de ceea ce, sub acest aspect, produsele și serviciile ce poartă numele reputat au câștigat de-a lungul timpului. De asemenea, așa cum s-a dovedit în cursul judecății în fond a cauzei, folosirea abuzivă a denumirii "Cu lăutarii după mine" i-a cauzat grave prejudicii, atât materiale cât și morale, acestea din urmă fiind justificate și de faptul că apelant înse și l-a invitat pe la emisiunile pe care le-a făcut sub denumirea devenită marca prin înregistrare, legăturile sale personale cu acesta durând de la momentul nașterii intimatului, acesta bucurându-se în permanență de afecțiunea, grija și încurajările sale de-a lungul timpului.
În ceea ce privește prejudiciul material, apelanta a arătat că fapta ilicită a intimaților a prejudiciat-o în mod direct și considerabil prin sistarea editării celui de-al doilea album audio sub marca "CU DUPA MINE", respectiv al doilea volum al seriei de muzică lăutărească devenită notorie sub denumirea de "CU DUPA MINE", casa de discuri refuzând producerea audio-discului motivat de inevitabilitatea confuziei care s-ar fi creat în rândul publicului intre acest album al său și CD-ul editat, distribuit și comercializat de împreuna cu - PRO SRL și - DE RADIO PRO SRL; prin contramandarea concertului ce urma să se desfășoare în Marea Britanie, organizatorii motivând că publicul nu mai avea certitudinea că acest concert sub sloganul "CU DUPA MINE" va fi susținut de apelantă sau de; sistarea oricărei producții artistice sub marca "CU DUPA MINE" tocmai din cauza confuziei ce se putea crea în rândul publicului în ce privește artistul interpret, genului de muzică promovat și specificul spectacolelor.
Astfel, folosirea abuzivă de către intimații împreună cu casa de producție - Pro SRL și COMPAIA DE RADIO PRO a acestei mărci prin producerea, promovarea, punerea în vânzare a unui album muzical cu denumirea Cu lăutarii după mine precum și susținerea de concerte și emisiuni, i-au cauzat prejudiciile anterior menționate, legătura dintre fapta ilicită și prejudiciu rezultând din materialitatea faptei, iar intenția fiind evidentă, din moment ce albumul produs de către intimați este destinat comercializării, respectiv obținerii de profit folosindu-se inclusiv și abuziv de marca ce îi aparține.
Apelanta a mai men ționat că alt aspect de nelegalitate al sentinței civile nr. 1214/26.06.2008, precum și a încheierii de ședință din 04.10.2007 este admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a - Pro SRL. Astfel, în încheierea menționată se reține în mod total greșit și nelegal faptul că " Pro " este "marca sub care este produs albumul, alta fiind societatea comercială producătoare a albumului ce face obiectul litigiului". Noțiunea de marcă este definită de Legea nr.84/1998, și nu poate fi extinsă prin asemănare la alte categorii legale. Constituirea depozitului în vederea înregistrării mărcii nu echivalează cu existența unei mărci.
Pe de altă parte, exista recunoasterea expresă a intimatului că CD-ul intitulat "Cu lăutarii după mine" a " fost produs de către mine în colaborare cu casa de producție Pro ", con ținută în întâmpinare, pg.2, alin.6.
De asemenea există mențiunea aflată pe albumul muzical, în sensul că editarea, producerea și comercializarea acestui audio-disc este realizată de către - Pro SRL. Chiar dacă nu se află în posesia unui contract între intimatul și - Pro SRL, iar această societate că ar avea un contract de cesiune și editare a CD-ului în discuție, faptul că apare pe coperta CD-ul ca producător, iar intimatul recunoaște această societate drept producător este suficient ca producția CD-ului să-i fie atribuită și astfel, să fie antrenată răspunderea solidară a acesteia alături de intimatul - și - de Radio Pro SRL.
În motivarea apelului pârâtul-reclamant, a arătat că solicită schimbarea în parte a hotărârii instanței de fond, admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost formulată, și anularea mărcii "Cu lăutarii după mine", întrucât titlul "Cu lăutarii după mine", așa cum s-a probat, a fost preluat de apelanta reclamantă de la adevăratul autor, acest titlu fiind folosit de compozitorul - pentru un cântec compus în anul 1939, care a devenit șlagăr și a fost difuzat apoi în toată țara, de către, în 1966, apoi reluat sub interpretarea lui, pe o casetă audio realizată de, cuprinzând mai multe melodii, și difuzată, sub acest titlu, în sute de mii de exemplare, în perioada 1983-1985, devenind astfel o marca notorie. Întrucât titlul "Cu lăutarii după mine" a fost preluat și folosit de reclamantă, fără aport de originalitate din partea sa, aceasta nu poate pretinde vreun drept asupra lui, în baza Legii nr.8/1996 și deci nu are posibilitatea legală de a cere interzicerea folosirii acestui titlu de către terți. Tocmai cunoscând această situație de fapt, reclamanta și-a restrâns acțiunea și nu mai pretinde că i-ar fi încălcat un drept ce nu îi aparține.
Nu sunt îndeplinite condițiile legale de acordare a protecției prin marcă pentru sintagma "Cu lăutarii după mine" deoarece: marca nu este distinctivă, cerința distinctivității fiind prevăzută imperativ de dispozițiile art.5 lit. b din Legea nr.84/1998. Sintagma "Cu lăutarii după mine" este compusă din cuvinte uzuale și pe cale de consecință, legea le exclude de la protecție. Însuși OSIM și-a reconsiderat opinia atunci când s-a solicitat înregistrarea mărcii " - Cu lăutarii după mine", dispunând respingerea cererii întrucât sintagma "Cu lăutarii după mine" nu este distinctivă, conținând cuvinte uzuale. Având în vedere acest argument legal, tribunalul trebuia să anuleze marca pentru lipsa de distinctivitate.
Chiar dacă s-ar considera că există distinctivitate, "Cu lăutarii după mine" era deja un titlu original aparținând altuia și o marca notorie, urmare folosirii sale de către cu mult înaintea reclamantei, fiind incidente dispozițiile art.6 lit. d din Legea nr. 84/1998. Pentru situația în care titlul original aparține unui terț, în doctrină s-a arătat că acel semn "poate fi înregistrat ca marcă numai dacă drepturile patrimoniale au fost transmise solicitantului înregistrării semnului ca marcă, de către autorul creației, printr-un contract de cesiune ale cărei existență și conținut nu pot fi dovedite decât printr-un act scris (art.42 din Legea nr.8/1996)". (a se vedea " și indicațiile geografice" Ed, p. 25).
În consecință, având în vedere lipsa consimțământului autorului titlului original, precum și caracterul notoriu al mărcii anterioare "Cu lăutarii după mine", tribunalul trebuia să aplice sancțiunea nulității certificatului de înregistrare nr.64274/31.01.2005, eliberat de OSIM reclamantei-apelante. De altfel, din analiza cererii de acordare a mărcii, rezultă și alte aspecte, cel puțin ciudate, având în vedere că s-a solicitat o protecție pentru clasa 41, iar OSIM a acordat protecție și pentru clasa 38.
În motivarea apelului intervenienta PRO & (fosta DE RADIO PRO ), a arătat că solicită admiterea cererii de intervenție în interes propriu, prin care a solicitat anularea înregistrării "CU DUPA MINE", având Certificatul de înregistrare nr. 64274, emis de OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII SI MARCI - pentru, anularea Certificatului de înregistrare a acestei mărci și obligarea la radierea mărcii din Registrul Național al, întrucât conform art. 5 litera c) din Legea nr. 84/1998, sunt excluse de la protecție și nu pot fi înregistrate "mărcile care sunt compuse exclusiv din semne sau din indicații devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante". Marca "CU DUPA MINE" nu trebuia înregistrată întrucât este compusă exclusiv din semne devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale și constante, conform textului de lege menționat mai sus. Marca este un semn distinctiv servind la diferențierea de către public a produselor și serviciilor unui comerciant de produsele și serviciile de același fel, ori de produsele și serviciile similare ale altor comercianți. Marca "CU DUPA MINE" este o marcă individuală, verbală. Ea conține, un element dominant/de baza, cuvântul "lăutarii". Conform, "lăutar" înseamnă "muzicant popular care cântă la un instrument cu coarde sau, gener.p., la orice instrument, de obicei dintr-un taraf; scripcar". Cuvântul lăutar a devenit aproape sinonim cu "petrecere", "divertisment". De când se știu, românii au petrecut cu lăutari. Nu există nuntă fără lăutari spun românii. Toate posturile de televiziune și o parte din posturile de radio au avut și au emisiuni ce conțin în denumire cuvântul "lăutar"/"lăutari (la plural), precum și emisiuni în care participă lăutari, foarte mulți fiind nelipsiți din programele de revelion. Ca exemple: Emisiunea "CANTA-MI " pe TV, Emisiunea "SCOALA DE " - pe Kanal D, Emisiunea "ZI-I MAI TARE " - pe satelor, Emisiunea " CU " - pe KANAL Incidența art. 5 litera c) din Legea nr. 84/1998 este apreciată în raport de clasele de produse/servicii pentru care a fost înregistrată marca "CU DUPA MINE". Ținând cont de aceste produse/servicii, se observa foarte clar că marca trebuia exclusă de la protecție, deci nu trebuia înregistrată. Tribunalul arată că "un semn care intră în această categorie (cu referire la art. 5 lit. c din Legea nr. 84/1994) este un semn pe care publicul îl folosește în mod curent atunci când se referă la produse din categoria acelora pentru care se solicită înregistrarea. Conform http://dexonline.ro, uzual = întrebuințat, folosit în mod obișnuit, cunoscut, obișnuit, clasic, curent, frecvent, tradițional, care are o largă întrebuințare. Cu referire la marca "CU DUPA MINE" a lui, concluzia este că ea este compusă din semne devenite uzuale în limbajul curent și în practicile comerciale și constante, în raport de clasele de produse și servicii pentru care a fost înregistrată.
În considerentele sentinței civile nr. 1214/26.06.2008, Tribunalul București Secția a V-a Civilă arată următoarele: "Împrejurarea că reclamanta a ales o combinație de cuvinte care constituie și titlul unei opere celebre, nu încadrează această marcă în categoria celor definite de art. 5 lit. c) din Legea nr. 84/1998." În raport de aceste considerente ale tribunalului, se face precizarea că apelanta intervenientă nu a afirmat niciodată acest lucru, ci a susținut doar că marca "CU DUPA MINE" a devenit uzuală în raport de serviciile și produsele pe care tinde să le protejeze. Referirea la piesa celebră "Cu lăutarii după mine" a regretatului s-a făcut doar în susținerea cererii reconvenționale formulată și completată de, pe aspectul art. 6 lit. d) din Legea nr. 84/1998 (marca ar fi trebuit să fie refuzată de la înregistrare fiind "identică sau similară cu o marcă notorie în România."). Marca "CU DUPA MINE" intră sub incidența art. 5 lit. c) din Legea nr. 84/1998 deoarece semnele "CU DUPA MINE" au ajuns ca, în limbajul comun sau al comercianților, să fie asociate cu "serviciile de divertisment", cu "difuzare/realizare emisiune tv". Nimeni nu poate invoca un drept exclusiv asupra denumirii "CU DUPA MINE". Cu privire la aceste cuvinte, OSIM ar fi trebuit să-i ceară lui () o declarație în conformitate cu prevederile Regulii 17 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice: "În cazul în care marca include și un element care este lipsit de caracter distinctiv și dacă acest element este de natură să creeze îndoieli asupra întinderii protecției mărcii, OSIM poate cere solicitantului să declare. că nu va invoca un drept exclusiv asupra acestui element." Înregistrarea mărcii s-a făcut în lipsa unei declarații în conformitate cu textul de lege menționat mai sus.
Analizând materialul probator administrat în cauză prin raportare la motivele apelurilor, Curtea a constatat fondate apelurile declarate de intervenientă și pârât ș i nefondat apelul declarat de reclamantă, pentru considerentele expuse mai jos.
Apelurile formulate de către pârâtul-reclamant ș i intervenientă vizează acelea și aspecte, care țin de nulitatea înregistrării mărcii în cauză, ș i con ț in în linii generale acelea ș i motive, urmând a fi analizate simultan.
Așa cum reiese din certificatul de înregistrare nr. 64274/2005 depus de către reclamanta la dosarul cauzei, aceasta are înregistrata marca CU DUPĂ MINE doar pentru următoarele clase și servicii: CI 38: emisiune TV și CI: 41 Servicii de divertisment, realizare emisiune TV.
Curtea a constatat fondat motivul de apel întemeiat pe dispozițiile art.5 alin.1 lit.b și c din Legea nr.84/1998, având în vedere că marca în cauză, " CU DUPĂ MINE", este formată din combinarea unor cuvinte cu rolul de a rezuma obiectul serviciului în cauză. Marca în cauză ar trebui să distingă emisiuni de divertisment având ca specific participarea unor orchestre de lăutari și interpretarea unor cântece lăutărești. Altfel, dacă s-ar folosi pentru emisiuni care nu ar avea nicio legătură cu muzica lăutărească, ar fi o marcă deceptivă, adică ar fi susceptibilă de a induce în eroare pe consumatori asupra calității serviciului.
Revenind la emisiunile în care să fie prezentată în special muzică lăutărească, trebuie văzut dacă marca în cauză " CU DUPĂ MINE", este distinctivă, adică este de natură să fie percepută de publicul vizat ca identificând și diferențiind bunurile produse de reclamanta pârâtă de bunurile altor producători, care fac parte din aceeași categorie și care sunt identificate prin aceleași semne.
În mod evident "lăutarii" este un semn uzual, raportat la emisiunile care au la bază participarea unor orchestre de lăutari și interpretarea unor cântece lăutărești. Rămâne de stabilit dacă adăugarea sintagmei "după mine", de asemenea compusă din cuvinte uzuale, este de natură să identifice ș i să diferen ț ieze emisiunea produsă de reclamanta pârâtă de emisiunile, având acela și specific lăutăresc ale altor producători.
Apreciem că și sintagma "după mine" alăturată cuvântului "lăutarii" îl poate reprezenta pe oricare alt producător, astfel că nu considerăm că acest semn compus este de natură a identifica și diferenția emisiunea cu specific de muzică lăutărească produsă de reclamanta pârâtă de acela ș i tip de emisiuni ale altor producători, to ț i fiind din perspectiva aceluia ș i public înso ț ți de lăutari.
În ceea ce privește faptul că, deși formată din cuvinte uzuale marca în cauză, înregistrată în ianuarie 2005 la OSIM ar fi devenit distinctivă, publicul identificând-o pe reclamantă cu această marcă, întrucât aceasta, în perioada 2003-2005 ar fi realizat și difuzat pe postul de televiziune TV o emisiune muzicală cu acest nume, ar fi realizat un album de muzică lăutărească și ar fi susținut un concert de muzică lăutărească la festivalul " de " de la B, și un spectacol în anul 2007 în Anglia, acest titlu a devenind emblematic pentru reclamantă iar din data de 31.01.2005 a înregistrat acest titlu ca marcă la. Curtea constatat nefondate aceste susțineri, având în vedere că reclamanta nu a făcut dovada faptului că publicul vizat ar asocia produsul/serviciul " CU DUPĂ MINE", cu reclamanta, că astfel, această denumire ar fi devenit apt de a identifica produsele reclamantei în raport cu ale concurenței, conform art. 5 alin. ultim din Legea nr. 84/1998.
Această dovadă ar fi putut fi făcută prin prezentarea unor studii de piață, campanii publicitare intense, creșterea vânzărilor.
Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că această alăturare de cuvinte, "Cu lăutarii după mine", avea deja un renume, fiind cunoscută de către publicul de gen ca titlu al unei melodii de petrecere interpretată de, iar mai înaintea lui de către -. Ca atare reclamanta ar fi trebuit să probeze faptul deosebit de dificil al transferului de identificare de la aceștia către propria persoană.
În raport de aceste aspecte și de natura, precum și elementele din care se compune marca în discuție, s-a apreciat lipsa distinctivității, semnele neputând fi percepute de publicul vizat ca identificând și diferențiind bunurile produse de reclamantă de bunurile altor producători, care fac parte din aceeași categorie și care sunt identificate prin aceleași semne.
În ceea ce prive ș te apelul declarat de către reclamantă, acesta este nefondat pe de o parte, raportat la considerentele expuse anterior care au dus la anularea înregistrării mărcii, înregistrare care constituia principalul temei al formulării preten țiilor materiale și morale, a căror temeinicie se încerca a fi justificată prin acest apel, în baza art.35, 36 din Legea nr.84/1998.
Pe de altă parte, făcând abstrac ț ie de considerarea ca întemeiată a cererii reconven ționale ș i a cererii de interven ț ie referitoare la nulitatea înregistrării mărcii, apelul apare tot ca nefondat, pentru următoarele motive.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a - Pro SRL admisă prin încheierea de ședință din 04.10.2007 de către prima instanță, Curtea a constatat că este legală această soluție având în vedere că la dosar a fost depus contractul de cesiune și editare încheiat de către intervenienta în cauză cu pârâtul reclamant referitor la albumul în cauză, nefăcându-se vreo dovadă în sensul că - Pro SRL ar fi avut vreo obligație în acest sens. Faptul că a fost menționat pe album acest nume din eroare nu îi conferă calitate procesuală pasivă, raportat la obiectul litigiului.
Referitor la acțiunea în contrafacere, în mod corect a reținut Tribunalul că nu s-au făcut dovezi în sensul cerut de disp. art. 35 lit. c din Legea 84/1998, adică al renumelui mărcii pentru clasele de produse înregistrate, de care pârâții să fi profitat prin producerea albumului, reclamanta neprobând, cu studii de piață că activitatea desfășurată sub marca înregistrată, difuzare emisiune TV și servicii de divertisment, realizare emisiune TV, este una notorie, și că activitatea pârâților de înregistrare și comercializare a unui album muzical cu acest titlu, profită de această notorietate sau că ar cauza reclamantei prejudicii.
Nu este credibilă susținerea în sensul că atunci când cumpărătorul vede un album cu titlul "Cu lăutarii după mine" este sigur că acesta conține piese interpretate de către reclamantă, atât timp cât, așa cum s-a menționat anterior aceasta nu a făcut dovada notorietății mărcii și a identificării acesteia cu reclamanta. În aceste condiții, atunci când o persoană cumpără un album se uită în principal la numele interpretului, și în subsidiar, legat de acesta, la titlul albumului. Reclamanta nu poate susține în mod întemeiat că pârâtul în cauză ar fi vreun necunoscut care ar profita de renumele mărcii sale, care de altfel nu a fost dovedit.
Simpla participare la realizare de emisiuni, spectacole, lansare de album muzical sub acest nume nu face această dovadă. Dacă ar fi așa atunci în favoarea celor care au lansat anterior șlagărul având acest nume s-ar putea reține această marcă, ceea ce nu s-a reținut în speță.
Astfel, nu se poate reține că pârâții ar fi profitat de renumele mărcii înregistrată de către reclamantă pentru altă clasă de produse decât discuri acustice (clasa care privește activitatea pârâților).
În ceea ce privește prejudiciul, reclamanta susține că aceasta este în legătură cu vânzările legate de propriul album, pentru care nu are marcă înregistrată, iar nu în legătură cu clasele la care se referă marca în discuție.
În consecință, în temeiul art.296 raportat la art.295 proc.civ. Curtea va admite apelurile declarate de intervenientaPRO SRLși pârâtul, va schimba în parte sentința civilă atacată, va admite cererea reconvențională și cererea de intervenție, va anula înregistrarea mărcii,Cu lăutarii după mine" și a certificatului de înregistrare a acestuia, nr.64274 emis de OSIM pe numele reclamantei, va obliga OSIM la radierea mărcii menționate anterior din Registrul Național al, va menține celelalte dispoziții, va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de intervenientaPRO SRLcu sediul ales la Cabinetul de Avocat în B,-,. 5, sector 2 și pârâtul cu domiciliul în B,-,. A,. 2,. 24 și cu domiciliul ales la Cabinetul de Avocat " " în B,-, sectorul 1 împotriva sentinței civile nr. 1214 din 26.06.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-pârâtOFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCIcu sediul în-, sectorul 3.
Schimbă în parte sentința civilă atacată.
Admite cererea reconvențională și cererea de intervenție.
Anulează înregistrarea mărcii,Cu lăutarii după mine" și a certificatului de înregistrare a acestuia, nr.64274 emis de OSIM pe numele reclamantei .
Obligă OSIM la radierea mărcii menționate anterior din Registrul Național al.
Menține celelalte dispoziții.
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta cu domiciliul în B,-, sector 1 și cu domiciliul ales în B, sector 1, str. -, la. Av., nr. 81, împotriva aceleiași sentințe.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. MP
Tehnored. AP/MP
6 ex.
Secția a V-a civilă
Judecător fond:
Președinte:Mihaela ParaschivJudecători:Mihaela Paraschiv, Silvia Pană
