Spete drept de autor si drepturi conexe. Încheierea /2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 30 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Carmen Georgeta Negrilă
JUDECĂTOR 2: Andreia Liana Constanda
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul - pârât SC SRL împotriva sentinței civile nr. 740/23.04.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE autor ( - ).
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul - pârât SC SRL prin avocat, care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr. 27/2008, lipsind intimatul - reclamant UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că cererea de recurs este netimbrată. Totodată, arată că au fost comunicate motivele de recurs intimatului - reclamant.
La strigarea cauzei la amânare, reprezentantul recurentului - pârât SC SRL depune timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, respectiv chitanța seria - nr. -/27.10.2008, eliberată de Trezoreria
Curtea ia act de îndeplinirea obligației stabilită în sarcina recurentei - reclamante de a depune timbru judiciar și de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru și procedează la anularea acestora.
Reprezentantul recurentului - pârât SC SRL solicită amânarea judecării cauzei pentru pregătirea apărării, învederând instanței că a fost angajat cu o zi înainte de termenul de judecată și nu a avut timp să studieze dosarul.
Se prezintă un colaborator al apărătorului ales al intimatei - reclamante, care învederează instanței că acesta urmează să se prezinte, motiv pentru care solicită lăsarea cauzei la ordine.
Curtea, față de momentul la care se află ședința de judecată, respectiv acela al amânărilor fără discuții, reținând solicitarea colaboratorului apărătorului ales al intimatei - reclamante, dispune lăsarea cauzei la ordine.
La a doua strigare a cauzei, se prezintă recurentul - pârât SC SRL prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 27/2008 și intimatul - reclamant UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ), care depune în ședință publică împuternicirea avocațială nr. -/28.10.2008.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul recurentului - pârât SC SRL reiterează cererea de amânare a judecării cauzei pentru pregătirea apărării, învederând instanței că a fost angajat cu o zi înainte de termenul de judecată și nu a avut timp să studieze dosarul.
Reprezentantul intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ) se opune încuviințării cererii de amânare a judecării cauzei în vederea pregătirii apărării formulată de către apărătorul părții adverse, având în vedere dispozițiile art.156 Cod procedură civilă, care impun ca această cerere să fie temeinic justificată. În susținerea poziției sale, arată că partea adversă este cea care a declarat recurs, a motivat cererea de recurs și a fost citată cu mult înainte de termenul de judecată de astăzi. Față de cele învederate, apreciază că s-ar impune, cel mult, amânarea pronunțării.
La interpelarea Curții cu privire la împrejurarea dacă a reprezentat partea și în faza procesuală a fondului, reprezentantul recurentei-pârâte învederează că partea nu a fost prezentă la fond.
Curtea deliberând, urmează a respinge cererea formulată de către reprezentantul recurentei - pârâte în vederea pregătirii apărării, împrejurarea angajării sale în preziua procesului nefiind un motiv care să justifice obținerea unui astfel de termen, iar pe de altă parte, motivele de recurs sunt semnate de către un alt apărător.
Curtea pune în discuție, din oficiu, necesitatea depunerii la dosar de către intimatul - reclamant, date fiind motivele de recurs, a unei precizări prin care să se indice numărul corect al Monitorului Oficial avut în vedere sau să depună Metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice, etc. Totodată, pune în vedere intimatului - reclamant să susțină din punct de vedere juridic cu dovezi aspectul învederat cu privire la împrejurarea că începând cu data de 01.02.2008 a devenit plătitor de TVA și că pe perioada soluționării cauzei a facturat plata TVA-ului.
Reprezentantul intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ) învederează instanței că nu există critici în motivele de recurs referitoare la acest aspect. Arată că recurenta - pârâtă precizează în mod expres care sunt criticile referitoare la penalități, raportat la art.1088 Cod civil, în sensul că nu putea fi obligată la plata penalităților decât de la data introducerii acțiunii. De asemenea, arată că va face precizările solicitate în notele scrise, apreciind că aspectul pus în discuție nu este o chestiune legată de fondul cauzei.
Curtea urmează să acorde cuvântul asupra fondului cauzei, menținând solicitarea de a se face justificarea solicitării TVA-ului, având în vedere că se contestă cuantumul stabilit prin raportul de expertiză, motiv pentru care va dispune amânarea pronunțării asupra cauzei.
Reprezentantul recurentului - pârât SC SRL invocă excepțiile de necompetență materială și teritorială a Tribunalului București în raport de obiectul dedus judecății, ce este în valoare de 35.867,62 lei. În susținerea excepțiilor invocate, arată că prin Decizia nr. 135/2005 a fost desemnat organism de gestiune colectivă UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ) drept colector unic al remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi pentru retransmisia prin cablu. În prezenta cauză, arată că nu se pun în discuție drepturi de autor, speța având un alt obiect, fiind vorba despre un proces civil și nu despre o creație intelectuală. Subliniază că Decizia nr. 135/2005 este foarte clară, în sensul că desemnează acest organism să colecteze aceste remunerații. Subliniază că în baza contractului, - are statut de colector și nu de reprezentant al drepturilor de autor. Arată că obiectul cererii de chemare în judecată vizează contractul încheiat între părți, sub aspectul plății unui anumit procent unei societăți colectoare de remunerații.
În ceea ce privește excepția de necompetență teritorială invocată, apreciază că acțiunea trebuia introdusă la Tribunalul Dâmbovița, potrivit dispozițiilor art.7 alin.1 Cod procedură civilă, ce stabilesc că cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului ei principal. Precizează că sediul societății este în municipiul M, județul
Reprezentantul intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ), cu privire la excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, arată că prin Decizia 135/2005, partea pe care o reprezintă este mandatată în mod legal să gestioneze drepturile de autor și să colecteze această remunerație. Totodată, face referire la dispozițiile art.1231alin.1 și 2 din Legea nr. 8/1996 și arată că - are, potrivit legii, calitatea de organism de gestiune colectivă și este colectorul unic al acestei remunerații. De asemenea, apreciază că litigiul privește drepturi de autor și nu este vorba despre un litigiu civil. Față de cele susținute, solicită respingerea excepțiilor de necompetență materială a Tribunalului București, considerând că prezenta pricină este de competența acestei instanțe.
În ceea ce privește excepția de necompetență teritorială a Tribunalului București, o apreciază a fi invocată tardiv, față de împrejurarea că aceasta poate fi invocată numai prin întâmpinare. Pe de altă parte, arată că dispozițiile art.10 Cod procedură civilă stabilesc o competență alternativă și subliniază că locul executării este B, iar instanța competentă este Tribunalul București. Față de cele învederate solicită respingerea excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului București invocată de către partea adversă.
Curtea după deliberare, urmează ca în baza art.2 pct.1 lit.e Cod procedură civilă, să respingă excepția necompetenței materiale a Tribunalului București în soluționarea cauzei în primă instanță, dată fiind împrejurarea că litigiul de față este un litigiu în materia drepturilor de autor, așadar în materia drepturilor de creație intelectuală, iar competența materială în primă instanță, prevăzută de dispozițiile legale invocate indică Tribunalul București ca primă instanță în soluționarea litigiilor de acest gen.
În ceea ce privește excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București în soluționarea cauzei susținută de recurentul - pârât, prin avocat, în temeiul dispozițiilor art.7 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea în baza art.136 Cod procedură civilă, dată fiind împrejurarea că această excepție este una relativă ce nu poate fi invocată decât în condițiile art.115 și 132 Cod procedură civilă, iar în cauza de față aceasta nu a fost formulată în conformitate cu aceste dispoziții legale, o respinge ca fiind tardiv formulată, întrucât nu este o excepție de ordine publică ce ar putea fi invocată de către părți în orice fază a pricinii.
Curtea pune în discuție aspectul invocat de către recurentul - pârât SC SRL, în sensul că intimatul reclamant nu ar avea calitatea de a formula o astfel de acțiune.
Reprezentantul recurentului - pârât, arată că în baza contractului încheiat între părți, intimatul - reclamant avea calitatea de a colecta remunerația, nu și de a apăra drepturile de autor.
Curtea deliberând cu privire la invocarea Deciziei 135/28.06.20005, în susținerea naturii civile a prezentului litigiu, apreciază că s-a pronunțat pe acest aspect cu prilejul respingerii excepției de necompetență materială a Tribunalului București, însă se circumscrie ca argumentație excepției respinsă ca neîntemeiată, întrucât obiectul cererii de chemare în judecată privește solicitarea de obligare a pârâtei la plata remunerațiilor datorate pentru activitatea de retransmitere prin cablu și este formulată în limitele mandatului legal.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul recurentului - pârât SC SRL formulează concluzii de admitere a recursului promovat de partea pe care o reprezintă, arătând că a încetat contractul de licență neexclusivă nr. 238/27.10.2005, iar expertiza efectuată în cauză excede acestui contract. Precizează că respectivul contract a fost încheiat în luna octombrie și nu poate să creeze obligații retroactive, astfel încât partea pe care o reprezintă nu putea fi obligată la plata acestor drepturi începând cu data de 04.05.2005, perioadă în care între părți contractul nu putea produce efecte, deoarece nu era încheiat. Concluzionând, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, fără cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ) solicită respingerea recursului promovat de către partea adversă ca nefondat, având în vedere caracterul normativ al metodologiei și opozabilitatea ei față de toți utilizatorii de retransmitere prin cablu, făcând referire la dispozițiile art.131 alin.2 din Legea nr. 8/1996. Totodată, arată că obligația pârâților începând cu data de 04.05.2005 s-a născut în baza Metodologiei publicată în Monitorul Oficial nr. 529/2006, astfel încât invocarea de către partea adversă a dispozițiilor.1088 cod civil este lipsită de relevanță. Mai arată că la pct.4.2. din contractul de licență neexclusivă nr. 238/27.10.2005 se stabilește că aplicarea procentului cuvenit se va face începând cu 04.05.2005. Depune practică judiciară.
CURTEA,
Pentru a da posibilitate reprezentantului intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ) să depună Metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice, etc. și să susțină din punct de vedere juridic cu dovezi aspectul învederat cu privire la împrejurarea că începând cu data de 01.02.2008 a devenit plătitor de TVA și că pe perioada soluționării cauzei a facturat plata TVA-ului, urmează să dispună amânarea pronunțării asupra cererii de recurs formulată de recurentul - pârât SC SRL împotriva sentinței civile nr. 740/23.04.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ).
DISPUNE:
Amână pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurentul - pârât SC SRL împotriva sentinței civile nr. 740/23.04.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ), la data de 06.11.2008.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
- -
GREFIER
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 460
Ședința publică de la 06 noiembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - - -
JUDECĂTOR - - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurentul - pârât SC SRL împotriva sentinței civile nr. 740/23.04.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data 30.10.2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, pentru a da posibilitate reprezentantului intimatei - reclamante UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ) să depună Metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice, etc. și să susțină din punct de vedere juridic cu dovezi aspectul învederat cu privire la împrejurarea că începând cu data de 01.02.2008 a devenit plătitor de TVA și că pe perioada soluționării cauzei a facturat plata TVA-ului, a dispus amânarea pronunțării la data de 06.11.2008, când, în aceeași compunere, a dat următoarea decizie:
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 740/23.04.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, a fost admisă cererea formulată de reclamanta UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR, în contradictoriu cu pârâta SC SRL și, în consecință, s-a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumelor de 23422,29 lei reprezentând contravaloarea remunerațiilor restante pentru perioada 4.05.2005 - 31.01.2008, plus TVA și de 12445,38 lei cu titlu de penalități de 0,1 % pe zi de întârziere, calculate până la data de 25.03.2008.
Totodată, s-a dispus obligarea pârâtei să depună la sediul - raportul cuprinzând lista serviciilor de programe retransmise lunar prin cablu, numărul de abonați și valoarea abonamentului începând cu 4.05.2005 și până în martie 2008, inclusiv.
În considerentele sentinței, s-a reținut că reclamanta este desemnată prin decizia Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 135/28.06.2005 ca unic colector al remunerațiilor cuvenite titularilor de drepturi de autor și conexe pentru transmiterea prin cablu, iar prin decizia nr. 124/1.06.2005 s-a publicat protocolul referitor la metodologia privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice etc.
Pârâta a încheiat cu reclamanta licența neexclusivă pentru operatorii de rețele prin cablu nr. 238/27.10.2005 privind retransmiterea nealterată simultană și integrală a programelor și serviciilor de programe ce conțin opere din repertoriul Uniunii și din România - Asociația pentru Drepturi de Autor iar potrivit metodologiei, pârâta avea obligația de a plăti, începând cu 4.05.2005, o remunerație reprezentând drepturi patrimoniale de autori și conexe de 2% din veniturile brute obținute de aceasta din activitatea de retransmitere de servicii de programe prin cablu, sub sancțiunea aplicării de penalități de întârziere.
Obligația de plată a remunerației și a penalităților aferente prevăzute de metodologie a fost stabilită și prin licența neexclusivă încheiată între părți.
Tribunalul a constatat că pârâta nu și-a respectat obligațiile contractuale și legale ce îi reveneau, înțelegând să nu mai plătească remunerațiile datorate începând cu luna mai 2005 și până la data efectuării expertizei, ca atare, este întemeiată cererea reclamantei în aplicarea art. 13 și urm. art. 123 - 129 din Legea nr. 8/1996 și art. 969 Cod civil.
Tribunalul a apreciat că se impune includerea în despăgubirile stabilite în sarcina pârâtei și a contravalorii TVA, întrucât începând cu data de 1.02.2007 reclamanta a devenit plătitor de TVA.
Împotriva sentinței menționate, a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și susținând că, în mod greșit, a fost obligată la plata contravalorii drepturilor de autor și conexe începând cu data de 4.05.2005, cât timp contractul de licență neexclusivă nr. 238 fost încheiat cu reclamanta la data de 27.10.2005 și nu putea produce efecte retroactiv.
Pe de altă parte, conform art. 1088 Cod civil, pârâta nu putea fi obligată la plata penalităților decât de la data introducerii acțiunii.
În cursul judecării recursului, recurenta - pârâtă a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului București de soluționare a cauzei în primă instanță, avându-se în vedere, pe de o parte, valoarea obiectului cererii situată sub limita celor 500.000 lei prevăzută de art. 2 alin. 1 lit. b Cod procedură civilă, respectiv sediul societății pârâte, situat în județul D, care ar fi atras competența instanței din raza teritorială a acelui județ, conform art. 7 alin. 1 Cod procedură civilă.
Cele două excepții procesuale au fost puse în discuția părților la termenul de judecată din 30.10.2008 și respinse de către această instanță, cu motivarea că litigiul de față este unul din materia drepturilor de creație intelectuală, care atrage competența materială specială a Tribunalului București în primă instanță, conform art. 2 pct. 1 lit. e Cod procedură civilă iar, pe de altă parte, excepția necompetenței teritoriale a fost invocată tardiv, conform art. 115 și 132 Cod procedură civilă, nefiind o excepție de ordine publică ce putea fi invocată în orice stare a pricinii.
După respingerea celor două excepții procesuale, cauza a fost reținută spre soluționare asupra recursului.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate, în aplicarea dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Motivele de recurs conțin exclusiv critici relative la data de la care pârâta, în calitate de utilizator al operelor unor autori susceptibile de transmitere prin cablu, datorează remunerația aferentă acestei utilizări, colectată de organismul de gestiune colectivă, reclamanta din cauză, totodată, penalitățile de întârziere.
Cu privire la remunerația privind drepturile de autor și drepturile conexe pentru retransmiterea prin cablu, aceasta este calculată, astfel cum prevede art. 121 alin. 2 din Legea nr. 8/1996, conform Metodologiei privind utilizarea de retransmitere prin cablu a operelor muzicale, audiovizuale, cinematografice etc. publicată (în fapt, Protocolul referitor la Metodologie) în Monitorul Oficial nr. 529/2005, în baza Deciziei Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 124/1.06.2005.
Pe baza metodologiei amintite, s-a încheiat între părțile din cauză licența neexclusivă nr. 238/27.10.2005, prevăzută de art. 130 alin. 1 lit. b din lege, în cuprinsul căreia au fost redate întocmai clauzele metodologiei, inclusiv cu privire la plata remunerației și cuantumul acesteia, plata și cuantumul penalităților de întârziere datorate în cazul neexecutării de plată a contravalorii drepturilor de autor și conexe asupra operelor transmise prin cablu.
În ceea ce privește momentul de la care plata este exigibilă, ca regulă, acesta corespunde cu data încheierii contractului, astfel cum susține recurenta, însă numai dacă părțile nu au convenit altfel.
Or, această situație de excepție este întrunită în cauză, în condițiile în care în art. 4.2 din licența neexclusivă menționată s-a prevăzut că remunerația, în procent de 2% asupra totalității veniturilor brute lunare obținute de pârâtă din activitatea de retransmitere de servicii de programe, este datorată începând cu data de 4.05.2005.
Astfel, acest moment trebuie luat în considerare în cauză, și nu cel al încheierii contractului, chiar dacă efectele acestui act juridic se întind în timp și asupra perioadei anterioare încheierii sale - 27.10.2005, dându-se deplină eficiență acordului de voință al părților contractante, materializat prin clauza din actul menționat, ce reprezintă legea părților, conform art. 969 Cod civil.
Chiar dacă argumentele anterior expuse sunt suficiente pentru respingerea susținerilor recurentei pe acest aspect, trebuie precizat că, printr-o asemenea clauză, operatorul de cablu și organismul de gestiune colectivă au intenționat desocotirea și pentru perioada anterioară publicării metodologiei în Monitorul Oficial (22.05.2005, intrarea în vigoare având loc în 3 zile de la publicare).
Aceasta deoarece, potrivit metodologiei, se poate vorbi despre o utilizare legală, reglementată de dispozițiile acesteia, abia după obținerea autorizației de comunicare publică sub forma licenței neexclusive (art. 3 din Protocolul referitor la Metodologie).
Până atunci, respectiv de la data intrării în vigoare a metodologiei și până la obținerea licenței (a cărei inițiativă îi aparține, conform art. 130 alin. 1 lit. b din Legea nr. 8/1996), operatorul de cablu este susceptibil de utilizare nelegală a operelor protejate, putând fi urmărit pe temeiul răspunderii civile delictuale, pretențiile organismului de gestiune colectivă având, în acel context, o altă cauză juridică decât Metodologia, putând consta în daune - interese într-un alt cuantum decât cel prevăzut de aceasta.
Dat fiind faptul că, până la încheierea licenței neexclusive, operatorul de cablu este prezumat a utiliza nelegal repertoriul protejat, este evident că, prin clauza contractuală destinată a produce efecte șiex tunc, părțile au intenționat reglarea prin acordul lor de voință a raporturilor juridice într-o anumită perioadă de timp.
O constatare similară poate fi formulată și cu privire la perioada anterioară intrării în vigoare a noii metodologii (în cauză, data de 4.05.2005 convenită de părți plasându-se înainte de producerea de efecte juridice de către metodologia publicată la 22.06.2005), în care, chiar dacă, în principiu, sunt valabile clauzele vechilor metodologii, potrivit art. 1313alin. 3 din Legea nr. 8/1996, în absența autorizării operatorului de cablu de către - prin încheierea unei licențe neexclusive (care nu s-a dovedit a fi fost încheiată în cauză), pârâta este, de asemenea, susceptibilă de utilizare nelegală, datorând despăgubiri într-un cuantum care nu se suprapune în mod necesar cuantumului remunerației prevăzut de vechea metodologie.
În aceste condiții, clauza în discuție, reglementată de art. 4.2 din licența neexclusivă nu poate fi contestată, fiind pe deplin opozabilă pârâtei.
În ceea ce privește momentul de la care sunt datorate penalitățile de întârziere, Curtea constată că temeiul acestora îl reprezintă Metodologia privind utilizarea prin cablu a operelor, despre care s-a făcut vorbire în cuprinsul prezentelor considerente, precum și licența neexclusivă în care s-au transpus întocmai prevederile acesteia.
Art. 1088 Cod civil nu este incident în cauză, deoarece nu este vorba despre o dobândă care curge în cazul neîndeplinirii unei obligații de a da, ci despre penalități asimilabile unei clauze penale, prin care părțile au cuantificat anticipat întinderea eventualului prejudiciului creat prin întârzierea în executarea obligațiilor asumate, în aplicarea art. 1069 Cod civil.
Fiind vorba despre penalitatea stipulată pentru întârziere, și nu pentru neexecutarea obligației principale, este posibil cumulul penalităților cu executarea în natură a obligației principale, conform alin. 2 din art. 1069.
Nefiind aplicabil art. 1088 Cod civil, în mod corect prima instanță a apreciat că penalitățile de întârziere nu sunt datorate de la data introducerii cererii, ci de la scadența fiecărei creanțe neexecutate sau executate cu întârziere, conform art. 4.4 din licența neexclusivă, în care s-a concretizat acordul de voință al părților ca plata majorărilor de întârziere să se realizeze de îndată, fără punere în întârziere sau vreo altă formalitate.
În consecință, Curtea va respinge și aceste susțineri ale recurentei ca neavând suport și, drept urmare, va respinge recursul ca nefondat, în aplicarea art. 312 alin. 1 cu referire la art. 3041Cod procedură civilă.
Conform art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pe recurentă la 1785 lei cheltuieli de judecată către intimata - reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către recurentul - pârât SC SRL împotriva sentinței civile nr. 740/23.04.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a III- Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant UNIUNEA ȘI DIN ROMÂNIA - ASOCIAȚIA PENTRU DREPTURI DE AUTOR ( - ).
Obligă recurenta la 1785 lei cheltuieli de judecată intimatei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red. AC
Tehnored. AP
2 ex/30.12.2008
Judecător fond - Secția a III-a civilă
I
Președinte:Carmen Georgeta NegrilăJudecători:Carmen Georgeta Negrilă, Andreia Liana Constanda
